529 matches
-
din anul 1955. Luând în considerare situația economică extrem de dificilă prin care trecea Finlanda după încheierea războiului, repatrierea copiilor în toiul reconstrucției țării nu părea o soluție bună. De asemenea, părinții adoptivi din Suedia, Danemarca și Norvegia se atașaseră de pruncii finlandezi, iar o foarte mare parte dintre ei își doreau să demareze procese de adopție. Mai mult, au fost semnalate cazuri în care "copii războiului" și-au uitat adevăratele familii sau limba maternă. Concomitent Finlanda depindea de ajutoarele acordate de
Evacuarea copiilor finlandezi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/320547_a_321876]
-
a născut în anul 1910 ca cel mai mic din cei opt copii ai unei familii evreiești înstărite din Kiev. Tatăl ei, negustor de cai, a dispărut înainte ca ea să-l cunoască. Primul război mondial a surprins-o în pruncie în timpul unei vizite la bunica ei și surorile mamei într-un târgușor de lângă Kamianeț Podilski. Din cauza ostilităților militare din zonă, copilul nu a putut să se întoarcă la Kiev, și a trebuit să-și însoțească mătușile în peregrinările acestora dintr-
Ruth Klüger-Aliav () [Corola-website/Science/326400_a_327729]
-
care ar aparține în zilele noastre districtului Allier din Franța centrală), cu numele de "de Montcorbier", "Des Logos", sau "Des Loges", ca fiu al unei mame pioasă și analfabetă și al unui tată curelar, de care a rămas orfan din pruncie. Pe mama sa, care i-a cerut să se roage pentru ea, Villon o descrie în „Baladă ce a făcut-o Villon la ruga mamei sale spre a se închina la Maica Domnului” (Ballade que Villon fait à la requeste
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
fost sfărâmat, este pus într-un chivot pe Sfântă Masă din Altar. Din acest Agneț, preotul împărtășește în cursul întregului an, pe cei care din motive bine întemeiate nu pot ajunge la biserică. Tot din acest Agneț sunt împărtășiți și pruncii nou botezați. În unele mănăstiri, în Joia Patimilor are loc ritualul spălării picioarelor, care amintește de gestul de smerenie făcut de Hristos înainte de Cină cea de Taină - spală picioarele ucenicilor. În mănăstiri, starețul este cel care spală picioarele monahilor. Vinerea Mare
Deniile din Săptămâna Patimilor. Ce sunt și care este semnificația acestora by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101198_a_102490]