22,695 matches
-
română la doar trei ani de la ediția originală, spre satisfacția specialistului - dar și a intelectualului aflat în căutarea unui nou vocabular, a unei expresii mai flexibile și mai intuitive. Gottfried Fischer, Peter Riedesser, Tratat de psihotraumatologie, trad. Roxana Melnicu, col. "Psihologie", Editura Trei, 2001, 389 pag. Ediția continuă... Semnalam, nu cu mult timp în urmă, apariția în traducere a primelor trei volume din ediția S. Fischer a Operelor lui Freud. Sunt în situația realmente îmbucurătoare de a-l prezenta acum pe
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
din ediția S. Fischer a Operelor lui Freud. Sunt în situația realmente îmbucurătoare de a-l prezenta acum pe cel de-al patrulea, intitulat Studii despre societate și religie. El cuprinde nouă lucrări, printre care celebrele Totem și tabu (1912-1913), Psihologia maselor și analiza eului (1921), Viitorul unei iluzii (1927), Disconfort în cultură (1930) și Moise și religia monoteistă (1939). Este de remarcat selecția titlurilor pentru acest volum, dată fiind apropierea explicită care există între lucrările freudiene despre societate și cele
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
Așa și este. După părerea mea, cartea e mai bună decât titlul impersonal, de circumstanță, numai copt pentru un curriculum vitae. Nu întâmplător însă titlul nedreptățește cartea. Deși consecvent aplicată la creația și biografia stănesciană, beneficiind de lecturi diverse de psihologie, psihanaliză, simbolistică, teorii ale imaginarului, teoria lecturii, poetică, critică literară etc., propunând totodată spectaculoase experimente grafice (hărți subiective), Carmen Maria Mecu pare uneori mai absorbită de bibliografie decât de poezia analizată; erudiția devine un handicap. Amendabile întru totul sunt de
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
intru din una în alta, că sînt foarte legate... Mie asta îmi place. Așa e și în poezia dvs., există un flux absolut imprevizibil... Pentru că eu scriu automat și exercițiul ăsta depinde de..., e o chestie psihologică, ea ține de psihologie. Nu aveți nimic din poem dinainte în minte? Dar eu nici nu știu ce fac... începeți pur și simplu să scrieți? încep, și-odată scriu: "sîngele care ia trenul", cum spuneai dumneata, în poemul dumitale. Care înseamnă altceva. Adică nu: uite, dom
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
caz, de la Cantemir la Noica a curs prea multă cerneală pe subiectul acesta în cultura română. Un alt mit în curs de răsuflare e faimoasa diferență dintre europenii din vest și cei din est. Nu am simțit diferențe majore între psihologia mea de est-european și cea a oamenilor de pe stradă sau a artiștilor între care am trăit în ultimii doi ani. Există probleme de comunicare, dar și ele sînt mult atenuate de stăpînirea unei limbi de circulație universală ca engleza. O
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Restul psihologic 1. Oamenii elimină psihologia din vederile lor din chiar momentul în care îi conștientizează adecvarea la o situație. Ceea ce ar putea fi calea de ieșire pare tocmai din acest motiv o fundătură. Rezolvarea este refulată - culmea, sub justificarea unui pragmatism neconcesiv (lipsa de timp
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
e o povară de care preferă să scape. Spre a reînvăța să trăiască, și spre a câștiga bani reali, românul trebuie să se exerseze în permanență, asimptotic și pe anumite secvențe sisific, în conștientizarea nevoilor sale. Iată rațiunea economică a psihologiei, iată cum psihologia este chair rațiunea economică a economiei. 4. De la psihologia ca monopol al Securității în uniforma psihotehnicilor de propagandă, anchetă și investigații, s-a trecut mai nou, aproape la fel de ezoteric, la manipularea de lux din campaniile electorale. Ea
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
de care preferă să scape. Spre a reînvăța să trăiască, și spre a câștiga bani reali, românul trebuie să se exerseze în permanență, asimptotic și pe anumite secvențe sisific, în conștientizarea nevoilor sale. Iată rațiunea economică a psihologiei, iată cum psihologia este chair rațiunea economică a economiei. 4. De la psihologia ca monopol al Securității în uniforma psihotehnicilor de propagandă, anchetă și investigații, s-a trecut mai nou, aproape la fel de ezoteric, la manipularea de lux din campaniile electorale. Ea se numește, colorat
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
trăiască, și spre a câștiga bani reali, românul trebuie să se exerseze în permanență, asimptotic și pe anumite secvențe sisific, în conștientizarea nevoilor sale. Iată rațiunea economică a psihologiei, iată cum psihologia este chair rațiunea economică a economiei. 4. De la psihologia ca monopol al Securității în uniforma psihotehnicilor de propagandă, anchetă și investigații, s-a trecut mai nou, aproape la fel de ezoteric, la manipularea de lux din campaniile electorale. Ea se numește, colorat, ,,creare de imagine": fotografie exotică pe sub palmieri a unor
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
ea foarte selectivă - pentru discursul de balcon cu căscatul mut al gurii la arabescurile în aer ale covoarelor zburătoare. Sunt copiate fără simț designuri occidentale și sunt consultați cu ora specialiști străini, subliniată fiind finalmente doar ideea importului exorbitant al psihologiei pe un teritoriu arid și într-o rețetă săracă, mercenară. Această inadecvare de fond ar trebui să dea de gândit dincolo de revelația contabilităților de campanie. Este interesant să constați însă existența unei emfaze sufocate de drepturilor individului - și în același
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
cu calcul intuitiv retragerea trupelor sovietice din România (spațiul dintre Dej și Hrușciov, care îi decupează ca persoane distincte și voluntare, e anulat adesea de balerine seducătoare, băuturi tari, interese obscure al Kremlinului etc.) 5. Tehnica sărutului sicilian în cazul psihologiei: toți îi afirmă utilitatea și o suprimă prin chiar această sentință. O afirmație atât de categorică și de totală face ca lucrurile să fie clare fără nici o altă explicație. Psihologia rămâne valabilă și indiscutabilă, fixată în certitudine ca într-o
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
obscure al Kremlinului etc.) 5. Tehnica sărutului sicilian în cazul psihologiei: toți îi afirmă utilitatea și o suprimă prin chiar această sentință. O afirmație atât de categorică și de totală face ca lucrurile să fie clare fără nici o altă explicație. Psihologia rămâne valabilă și indiscutabilă, fixată în certitudine ca într-o cămașă de forță. Dacă ieri era interzisă, azi e abolită mai eficient ca oricând de comoditățile sclavului rămas fără stăpân. 6. Se poate vorbi despre necesitatea unei psihologizări a societății
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
6. Se poate vorbi despre necesitatea unei psihologizări a societății cel puțin în aceeași măsură în care se pune problema informatizării ei. Mai înainte de a fi politică, morală, sau economică, minciuna epocii noastre este psihologică. Insul nu poate abdica de la psihologia sa. E ceea ce Occidentul știe de mai bine de 60 de ani, asociind criticii sociale o componentă psihanalitică. 7. Nimic nu exprimă mai contradictoriu fuga de realitate decât clasificarea observației psihologice ca fugă de realitate. Cheful de viață 8. Individualistul
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
pentru carte a Helenei Hanff - cititoare flămândă ce ar vrea parcă să înghită tot. Comenzile ei sunt un adevărat potop, un amalgam bizar: antichitate greco-latină, dar și, de preferință, secolele XVI, XVII, XVIII, literatură, filosofie sau religie alături de istorie sau psihologie, autori iluștri alternând cu iluștri necunoscuți pe care vrea să-i vadă traversând oceanul. Când i se pare că ritmul expedierilor nu e destul de alert își mustră furnizorul: ,,ce faci cât e ziulica de mare, stai în fundul magazinului și citești
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
E. Lovinescu, evoluția de la subiectiv la obiectiv a romanului Hortensiei Papadat-Bengescu reflectă același parcurs al romanului românesc. însă este un neadevăr, pe de o parte, să se susțină că romanul anterior al lui Slavici sau Rebreanu, de exemplu, nu conține psihologie și analiză. Iar pe de altă parte, subiectivitate și obiectivitate nu sînt concepte etice, privitoare la atitudinea autorului, cum le interpreta Lovinescu, ci concepte retorice referitoare la perspectiva naratorului. Din astfel de confuzii nu s-a înțeles bine înainte de-
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
mai departe arestat tot acolo, unde va încerca o definiție pe linie dostoievskiană a fenomenului legionar, fără să fi aderat la mișcarea legionară care, însă, îi trezise un pasionat interes, de presupus în căutarea acelor obscure filoane ce complinesc o psihologie de mase cu coloratură mistică și cu explozii de violență, nihilism, autodistrugere. Dezbatere care, de altminteri, continuă să genereze contrarietăți în acțiunea unor ipoteze puternic opuse și în societatea de azi, convențional numit post-comunistă. Asistent la Catedra de literatură română
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
1, dovedește, fără prea mari îndoieli, că tînărul Stoenescu avea o excepțională dexteritate și o putere aproape naturală de a găsi cu promptitudine soluții convingătoare. Cel mai important moment din această perioadă, dar și unul dintre evenimentele artistice care dezvăluie psihologia, vocația și disponibilitățile creatoare ale tînărului artist, precum și o anumită perspectivă morală care se profilează acum, este acela al dublului său debut din 1905. La doar douăzeci și unu de ani, foarte apropiat profesorului său J.-P. Laurens, în atelierul căruia îi
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
de acord, în principiu, cu Derrida, care vorbește despre absența centrului și predominarea jocului... Fără îndoială... Contează însă foarte mult construcția... Lucrul care mă interesează cel mai puțin, în fond, în roman este nivelul intermediar, obișnuit, tradițional al romanului, adică psihologia personajelor îmbarcate într-o ficțiune narativă etc. Cele două extreme mă atrag într-o mult mai mare măsură, adică, la un capăt, construcția abstractă a unor forme foarte solide și foarte complexe, iar la celălalt construcția minimală a detaliilor - o
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
cu textele e cel care comandă demersul... Însă, în același timp, nu-mi interzic nimic. Folosesc și procedee aproape oulipiene, jocuri pure ale formelor textuale, însă nu e nimic strict aici, nici dogmatic... Nu mă feresc însă nici să construiesc psihologia unui personaj, o focalizare internă asupra psihologiei unui personaj... Ne putem juca, într-adevăr, cu toate acestea. Vă puteți considera, așadar, în fond, un postmodern... Nu prea știu... Ar trebui să ne înțelegem asupra unei definiții care pentru mine rămâne
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
Însă, în același timp, nu-mi interzic nimic. Folosesc și procedee aproape oulipiene, jocuri pure ale formelor textuale, însă nu e nimic strict aici, nici dogmatic... Nu mă feresc însă nici să construiesc psihologia unui personaj, o focalizare internă asupra psihologiei unui personaj... Ne putem juca, într-adevăr, cu toate acestea. Vă puteți considera, așadar, în fond, un postmodern... Nu prea știu... Ar trebui să ne înțelegem asupra unei definiții care pentru mine rămâne oarecum vagă, nu înseamnă mare lucru... Se
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
însă, nu, cel puțin în tradiția europeană. Malraux e mai explicit. "O lume inegală, puternică, sălbatică, nu lipsită uneori de vulgaritate. Lume în care omul nu există decît strivit. Nu există un om al lui Faulkner, nici valori, nici chiar psihologie, în ciuda monologurilor interioare din primele cărți. În schimb, există un Destin unic, dominator, îndărătul făpturilor diferite sau asemănătoare, ca moartea într-o sală de spital plină de incurabili. O obsesie intensă zdrobește personajele, ciocnindu-le unele de altele, fără ca vreunul
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
avizul tuturor". Pictorul sectant se avîntase în teoria lui. Pretindea că acel Clericus Laicus din evul mediu reînviase împrăștiind peste tot Cuvîntul Apocalipsei și frica de Dumnezeu. Era, după pictorul vizionar, o ultimă convulsie a mentalității ce concentrează rămășițele vechii psihologii primitive întemeiată pe teama de cineva de sus... Și pe care o reprezenta Marduk, organizatorul lumii, creatorul omului și vieții; zeul victorios în lupta lui cu alți zei, poate mai toleranți decît el mai "democrați", care nu erau însă capabili
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
secol XVIII și început de secol XIX, cele ale lui J.W. Goethe și Friedrich Schlegel. Formularea distincției dintre simbol și alegorie în estetică lui Goethe va influența "nu numai estetică și filozofia, teoria literaturii și a artei, ci și psihologia lui C. G. Jung sau chiar istoria religiilor" (p. 7). Procedând la o analiză comparată minuțioasa a celor două teorii, Ana-Stanca Tăbărași găsește cu toate diferențele inerente o subtilă apropiere prin problemă limitelor limbajului și a inexprimabilului, față de care ambii
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
Iată un subiect ce merită să fie reflectat, căci pe cât e de vast pe atât e de imposibil de dezlegat, răspunsurile fiind multiple și ca să zic așa alunecoase (ca să nu spun "dialectice"). Un adevărat subiect de teză de doctorat de psihologia artei. (Tezele după cum se știe trebuie, prin definiție, să atace numai subiecte încă nerezolvate și ce par nerezolvabile. Și dacă autorii pot într-adevăr să se ridice la înălțimea pariului ce și l-au propus, uneori descurcă dilema. Alteori doar
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
în carte analiza romanului Adam și Eva (pentru mine un roman de raftul doi) firește tot din perspectivă psihanalitică, cu momente de reală și profundă analiză psihologică. Mai sînt în cartea d-lui Liviu Malița capitole dense și revelatoare despre psihologia lui Rebreanu (de pildă analiza celor dintîi amintiri, considerate de Freud și Adler drept fundamentale). Lipsește din carte analiza Răscoalei (redusă aici la relația pasională, posesivă, a Nadinei și a lui Petre Petre) și a Gorilei, totuși (mai ales cea
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]