623 matches
-
că nu au avut un urcuș ușor; dacă ar fi să ne gîndim numai la V.I. Popa și Liviu Ciulei. Dar focul sacru te împiedică să abandonezi lupta, oricît ar fi de grea... Și cu cît sarcasm portretizează impostorii, contestabilii, psihopații și șmecherii care încurcau / încurcă lumea onestă a acestei frumoase arte C. Dinischiotu, Andriy Zholdak, Zoltan Schapira (care a transformat personajul Pristanda, în... doamna Pristanda!); cît de drept judecă greșelile de atitudine, diferite, pe care le sesizează în contemporaneitate ("mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
desen, iar Putoarea era chiar bună! (culmea, acum îmi vine-n minte titlul cel mai potrivit pentru acest episod : BUNA MOARTE NECHEMATĂ!). Hai s-o distrugem! a răcnit amicul meu, speriind, de data aceasta, clienții localului. Vă repet, nu-s psihopat: tot ce povestesc e, spre stupoarea tuturor, autentic. Dar priviți totul cu umor, că umorul salvează orice, oriunde, oricînd. Am mers amîndoi în pisoarul restaurantului "Ovidiu" și, aruncînd în scoică acel chip suspect al morții, imortalizat pe șervețel, am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dar bâlciul existenței umane rămâne același. Tema identității e explorată de această dată din perspectiva, ironic-amuzată, a unui „eu” panicat, care suferă de o „boală fără nume”, asemănătoare cu „moftul” lui I.L. Caragiale. Este un fel de cerc vicios al psihopaților, dintre care personajul bolnav se dovedește cel mai sănătos. Aceeași temă este tratată în nuvela Alegerea, construită cu o tehnică tipic postmodernă: amestecul de realități temporale paralele (lumea avocaților de la New York, pretențios-frivolă, cu accente de Satyricon, și lumea „paranormală” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
trebuie să fi fost suficient de inconfortabil, din punctul de vedere al celor care se considerau atât americani, cât și coatesvillieni"122. Din punctul acestora de vedere, apreciază Black, portretul lui Chapman trebuie să fi rezonat cu cel al unui "psihopat fanatic"123. Nu în ultimul rând, elocutio (lat.)/lexis (gr.), adică stilul discursului din 18 august 1912 are, după Black, "meritul că descrie linșarea (persoanei de culoare adăugirea mea) în termeni foarte vii"124, însă această calitate nu îl diferențiază
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe când sistemul de valori al altora Îi face să nu poată resimți starea de fericire decât atunci când o știu rezultată dintr-un sacrificiu de efort propriu, făcut În beneficiul unui semen aflat În impas. Μ Este curios că și un psihopat care a realizat, de exemplu, o crimă abominabilă se poate simți mulțumit, chiar fericit În forul său interior! De unde rezultă că, la unii oameni, imaginea de sine și criteriile proprii de evaluare sunt mai importante decât un anumit standard al
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o flacără mereu vie a curiozității. Μ Unii parcă sunt predispuși să fie nefericiți: aceștia fie că privesc lumea numai cu inima, fie că, dimpotrivă, privesc, așa cum spune poetul, doar cu un „ochi lucid și rece”. Μ Există În comportamentul psihopaților impulsivi o răsturnare a logicii firești a declanșării unui act, care trebuie să ne pună În gardă: aceștia nu Întreprind o acțiune pe baza unei anticipări (motivată, de exemplu, de un scop bine definit, de un principiu moral sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
personalități „aneopatice”, adică dezadaptate social. Este cunoscut faptul că un criteriu de bază pentru aprecierea normalității psihice este considerată capacitatea persoanei de a realiza o raportare continuă și corectă a propriului comportament la normele și exigențele socio-morale și juridice. Cum psihopatul nu face acest lucru, „psihopatia” mai este numită și „anomalie caracterială” a personalității, sau „caracteropatie”. Subiecții psihopați se caracterizează, așadar, prin abolirea „simțului moral”, fapt care duce la dezvoltarea unor situații de conflict și, implicit, la apariția unor conduite infracționale
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este considerată capacitatea persoanei de a realiza o raportare continuă și corectă a propriului comportament la normele și exigențele socio-morale și juridice. Cum psihopatul nu face acest lucru, „psihopatia” mai este numită și „anomalie caracterială” a personalității, sau „caracteropatie”. Subiecții psihopați se caracterizează, așadar, prin abolirea „simțului moral”, fapt care duce la dezvoltarea unor situații de conflict și, implicit, la apariția unor conduite infracționale. „Sentimentul frustrației” face casă bună cu „psihopatiile”, deoarece în cuprinsul lor activitatea reflectorie / activitatea gândirii este păstrată
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prin abolirea „simțului moral”, fapt care duce la dezvoltarea unor situații de conflict și, implicit, la apariția unor conduite infracționale. „Sentimentul frustrației” face casă bună cu „psihopatiile”, deoarece în cuprinsul lor activitatea reflectorie / activitatea gândirii este păstrată, dar lumea valorilor psihopatului este cu totul alta, decât la oamenii normali, ceea ce face ca structurarea atitudinilor față de sine, față de semeni și față de existență, să îmbrace caracterul unor revendicări egoiste și exacerbate. Se cunosc mai multe forme de „psihopatie”, în funcție de care sector al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sine, față de semeni și față de existență, să îmbrace caracterul unor revendicări egoiste și exacerbate. Se cunosc mai multe forme de „psihopatie”, în funcție de care sector al vieții psihice suferă mai mult influența egocentrismului psihologic și al voluntarismului afectiv și moral al psihopatului. Astfel, când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional, ca urmare a exacerbării tendințelor instinctive primare (biologice), se vorbește de psihopatia de tip impulsiv (sau agresiv), care are un înalt grad de periculozitate socială. Când predomină oscilațiile timice
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
caracterul unor revendicări egoiste și exacerbate. Se cunosc mai multe forme de „psihopatie”, în funcție de care sector al vieții psihice suferă mai mult influența egocentrismului psihologic și al voluntarismului afectiv și moral al psihopatului. Astfel, când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional, ca urmare a exacerbării tendințelor instinctive primare (biologice), se vorbește de psihopatia de tip impulsiv (sau agresiv), care are un înalt grad de periculozitate socială. Când predomină oscilațiile timice între „euforie” și „depresie”. Deci stările „disforice”, se
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
impresii sau sentimente de inferioritate, care pot dezvolta, cu timpul, idei cu caracter de autoacuzare, vinovăție sau inutilitate socială (fapt care determină abandonul familial sau profesional, fuga de realitate a celui în cauză, sau încercarea de a realiza suicidul). La psihopații psihastenici, deficitul structural este atât de gândire, cât și de ordin afectiv, ei realizând frecvent stări depresive și anxioase, la care se adaugă „dubitația” excesivă, adică îndoiala și obsesiile ideative. Poate că mai mult decât la oricare alți bolnavi psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
faptul că se supun frecvent unor acțiuni de introspectare și de analiză supercritică a vieții și a rezultatelor activității lor, îi face să trăiască acute sentimente de inferioritate și de inutilitate socială. Când, în sfârșit, în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină tendințele spre simulare și confabulație, se vorbește de psihopatia de tip isteric, iar când psihopatul „fuge” de realitate și se refugiază în el însuși, unde se închide ca într-o carapace (ca semn de protest față de egoismul agresiv sau
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a rezultatelor activității lor, îi face să trăiască acute sentimente de inferioritate și de inutilitate socială. Când, în sfârșit, în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină tendințele spre simulare și confabulație, se vorbește de psihopatia de tip isteric, iar când psihopatul „fuge” de realitate și se refugiază în el însuși, unde se închide ca într-o carapace (ca semn de protest față de egoismul agresiv sau primitiv al celor din jur), avem de-a face cu psihopatul autist. O puternică determinare este
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de tip isteric, iar când psihopatul „fuge” de realitate și se refugiază în el însuși, unde se închide ca într-o carapace (ca semn de protest față de egoismul agresiv sau primitiv al celor din jur), avem de-a face cu psihopatul autist. O puternică determinare este și între „frustrație” și „anxietate”, deoarece anxietatea polarizează viața afectivă a persoanei, o rigidizează. Se știe că „anxietatea” se manifestă printr-o stare de neliniște accentuată, de așteptare penibilă, în care persoana are impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
convingeri De ce dați crezare informațiilor reluate în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
informațiilor reluate de mai multe ori în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
the availability heuristic”, Journal of Personality and Social Psychology, 61, pp. 195-202. Tversky, A., Kahneman, D. (1973), „Availability: A heuristic for judging frequency and probability”, Cognitive Psychology, 5, pp. 207-232. 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat după ce priviți știrile? Sindromul lumii rele Atentate, răpiri de copii, pedofilie, accidente aviatice sau de circulație, erori medicale sau cataclisme: jurnalele de seară oferă o imagine condensată a tot ceea ce se poate întâmpla catastrofic în lume. Omniprezența scenelor de violență
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
scrisorile sale și ale contemporanilor și relatările martorilor), în cronicile germane (saxone), în cele slave (rusești) și în legendele românești. Comparând toate aceste izvoare, reies o serie de discrepanțe. Cronicile saxone înfățișează cruzimea lui Vlad, descriindu-l ca pe un psihopat. Citindu-le, impresia generală este că Vlad era un cinic care nu făcea deosebire între prieten și dușman, torturându-i cu sadism după bunul său plac. Potrivit acestor documente, Vlad ar fi ucis sute de mii de oameni, ceea ce l-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cauzate de comportamentul lipsit de onestitate al negustorilor saxoni, care doreau supremație comercială și îi înșelau pe valahi. Tragerea în țeapă și măcelărirea propriilor supuși (boieri, ofițeri, femei, indiferent de clasa socială, cerșetori, hoți și țigani) sunt puse pe seama unui psihopat în per-spectiva saxonă, în timp ce rușii, și în special românii îi justifică lui Vlad comportamentul, prin descrierea motivelor care l-au generat. Din această perspectivă, Vlad pare a fi acționat împotriva boierilor care l-au trădat și i-au ucis familia
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
vreme, înaintarea otomanilor în Europa centrală. Cu toate acestea, Vlad Dracula a fost și este o figură controversată, și nimeni nu poate nega nici cruzimea din timpul vieții, nici misterul în care este învăluită moartea sa. A fost Vlad un psihopat, un criminal în serie, așa cum ni l-au descris cronicile germane, sau a fost un politician machiavelic, care, pentru a potoli furia poporului după fiecare act de cruzime, construia câte o biserică sau o mănăstire ori acorda pământuri și privilegii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
introvertiți și extravertiți, nu s-a subliniat îndeajuns faptul că fiecare per-sonalitate are și o dominantă spațială, o dimensiune care îi este proprie. Există indivizi care nu își dezvoltă distanța publică (sînt timizi, slabi vorbitori), după cum există persoane (în special psihopații) care au tulburări legate de spațiul intim și personal (nu suportă aproprierea, se simt atacați, suspectați, spionați). În numeroase cazuri apare o personalizare a spațiului, precum și apărarea sa: obiceiurile de ocupare a spațiului se fixează foarte repede (ne așezăm în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o boală a caracterului decât a psihicului. Acești indivizi, instabili și excesivi de iritabili, comit fapte antisociale în deplin discernământ, cu luciditate și interes, orientându-se cu precădere spre furt, escrocherii, înșelăciune, agresiuni, denunțuri calomniale etc. O categorie aparte a psihopaților o reprezintă perverșii sexuali, care pot varia în diferite forme și grade: de la exhibiționism și fetișism, până la acte sadice, crime și mutilarea cadavrului, necrofilie etc. * Alcoolismul reprezintă o caracteristică frecventă a societății actuale, consumul de alcool fiind frecvent invocat de către
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
față de comiterea acestuia. Maniera de punere în practică a "planului omocidar" variază în funcție de starea de frustrație resimțită de subiectul individual, de locul ocupat de aceasta în sistemul axiologic al individului, astfel că persoana nu reușește să-și controleze impulsurile agresive. Psihopatul este caracterizat printr-o autocentrare semnificativă, conveniențele sociale și relaționarea cu semenii reprezintă "un dat abstarct, din exterior", neinternalizat. Astfel că acest individ își va urmări doar acele scopuri personale realizabile în timp foarte scurt, latura hedonică deținând un loc
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cultural îndoielnic asociate unei slabe maturități afective într-un context social carențat moral constituie factori definitorii în apariția unor comportamente antisociale, psihopate. "Psihopatia ca tulburare prin excelență a adaptării și integrării sociale, exprimă conflictul dintre viața instinctiv-emoțională și norma socială. Psihopatul ilustrează afectarea mecanismelor de autoapreciere și stăpânire conștientă a manifestărilor proprii, negând valoarea normelor sociale și a sentimentelor moral sociale" (T. Butoi, 2009, p. 33). În fața unor tablouri cotidiene apreciate ca frustrante, individul lipsit de un suport psiho-afectiv matur va
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]