3,405 matches
-
natură educațională, de adaptare școlară sau familială, criza de adolescență; afecțiuni psihice legate de criza de dezvoltare psihobiologică a adolescenței, tulburări de comportament, bufee delirante, toxicomanie; Grupa de vârstă cuprinsă între 21 și 30 de ani prezintă următoarele caracteristici: interese psihosociale legate de intrarea individului în viața socială, profesională, întemeierea familiei etc.; factorii cu acțiune morbigenetică sunt predominant psihosociali, legați de începutul activității profesionale, adaptarea socio-profesională, competiția socială, eșecuri, conflicte; afecțiuni psihice reprezentate prin stări reactive, nevroze, toxicomanii, psihoze endogene; grupa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a adolescenței, tulburări de comportament, bufee delirante, toxicomanie; Grupa de vârstă cuprinsă între 21 și 30 de ani prezintă următoarele caracteristici: interese psihosociale legate de intrarea individului în viața socială, profesională, întemeierea familiei etc.; factorii cu acțiune morbigenetică sunt predominant psihosociali, legați de începutul activității profesionale, adaptarea socio-profesională, competiția socială, eșecuri, conflicte; afecțiuni psihice reprezentate prin stări reactive, nevroze, toxicomanii, psihoze endogene; grupa de vârstă cuprinsă între 31 și 40 de ani se caracterizează prin următoarele: interese legate de viața socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
identici cu cei de la grupa anterioară; afecțiunile psihice care apar sunt legate de climateriu la femeie, nevroze, psihoze endogene sau tulburări psihice de tip preinvolutiv; Grupa de vârstă cuprinsă între 51 și 60 de ani se caracterizează prin următoarele: interese psihosociale legate de criza de involuție (menopauză și andropauză), precum și de perspectiva pregătirii retragerii din activitatea profesională; factorii cu acțiune morbigenetică sunt de ordin psihosocial și au legătură cu retragerea din viața socială și profesională, precum și cu opoziția față de presiunile generațiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
preinvolutiv; Grupa de vârstă cuprinsă între 51 și 60 de ani se caracterizează prin următoarele: interese psihosociale legate de criza de involuție (menopauză și andropauză), precum și de perspectiva pregătirii retragerii din activitatea profesională; factorii cu acțiune morbigenetică sunt de ordin psihosocial și au legătură cu retragerea din viața socială și profesională, precum și cu opoziția față de presiunile generațiilor mai tinere etc.; afecțiunile psihice cele mai curente sunt nevrozele, tulburările psihice și preinvoluție, depresiile, stările fobic-anxioase; grupa de vârstă cuprinsă între 61 și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interese de tip biologic sau predominant biologic (0-15 ani și peste 70 de ani), în timp ce grupelor centrale (31-50 de ani) le corespund interese predominant sociale, iar grupelor de vârstă intermediare le corespund fie interese psihobiologice (16-20 de ani), fie interese psihosociale (20-30 de ani). Studiile de epidemiologie socio-psihiatrică au demonstrat că riscul pentru bolile psihice într-o populație variază în raport cu grupele de vârstă. În sensul acesta, noi am remarcat o anumită distribuție a riscului de morbiditate psihiatrică corespunzătoare grupelor de vârstă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
complet formată se va afirma în plan familial, social și profesional; această etapă de viață se caracterizează prin experiența individului, care presupune alte noi achiziții, formarea unor „atitudini” noi, a unor concepții personale, dobândirea unui statut și a unui rol psihosocial stabil, propriu; viața adultului se caracterizează prin competiție, ceea ce presupune atât „eșecuri”, cât și „succese”; riscul pentru starea de sănătate mintală privește, în primul rând, capacitatea de adaptare a individului la viață și de reușită în competiția cu ceilalți, specifice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
genital, stadiul de latență și stadiul de maturizare sexuală; modelul propus de J. Piaget, având în vedere stadiile de dezvoltare cognitivă, reprezentate prin: stadiul senzorial-motor, simbolic, intuitiv-reprezentativ, concret-operațional și formal-operațional; modelul propus de E.H. Erickson, axat pe dinamica dezvoltării stadiilor psihosociale, reprezentate prin: încredere-neîncredere, autonomie/ îndoială/teamă, inițiativă/vinovăție, valorizare/inferioritate, identitate/confuzia rolului; modelul propus de A.T. Jersild și F.B. Holmes, având în vedere stadiile formării și maturizării afective ale individului: frica (de întuneric, singurătate, locuri străine, zgomote, abandon
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
propriu, cu caracteristici specifice pentru starea de sănătate mintală, dar și cu o patologie psihiatrică diferențiată. Acest aspect se poate vedea în tabelul de mai jos. Tabel pp. 100-2/. Stadiile de dezvoltare între 0 - 18 ani. Vârsta Stadiile psihosexuale Stadiile psihosociale Stadiile cognitive Stadiile afective 0 - 1,5 Oral Încredere/ neîncredere Senzoriomotor Frică. 1,5 - 3 Anal Autonomie/ îndoială Simbolic. Separare/părăsire 3 - 5 Oedipian/genital Inițiativă/vinovăție Intuitiv/ Reprezentativ Imagini terifiante. 6 - 11 Latență Valorizare/ inferioritate Concret/ operațional Teamă 12
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
când am asistat la o amploare deosebită a mișcării de igienă mintală. Putem spune în sensul acesta că mișcarea de igienă mintală este o reacție nu numai la problemele psihologice-psihiatrice ale individului, ci și la marile probleme comunitar-umane, cu caracter psihosocial și socio-cultural, moral și spiritual ale lumii moderne. Încă din deceniul al doilea al secolului XX, W. Rathenau definea „tripla eroare” a epocii noastre: societatea modernă nu știe să facă diferența dintre adevăr și fals, întrucât ea reacționează în loc să simtă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Problema este deosebit de complexă și prezintă o multitudine de implicații sociale, istorice, politice, economice, morale, spiritual religioase, psihologice și medico-psihiatrice. Din aceste motive, igiena mintală își găsește un loc important în strategiile sociale, în politica statului de ameliorare a condițiilor psihosociale ale lumii și vieții moderne. Starea de neliniște psihosocială, nesiguranța, primatul forței în relațiile intersociale și al intereselor individuale în relațiile interumane fac să crească tensiunea socială, neîncrederea, dificultățile de adaptare, conflictele, agresivitatea. Lumea modernă este o „lume de criză
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
implicații sociale, istorice, politice, economice, morale, spiritual religioase, psihologice și medico-psihiatrice. Din aceste motive, igiena mintală își găsește un loc important în strategiile sociale, în politica statului de ameliorare a condițiilor psihosociale ale lumii și vieții moderne. Starea de neliniște psihosocială, nesiguranța, primatul forței în relațiile intersociale și al intereselor individuale în relațiile interumane fac să crească tensiunea socială, neîncrederea, dificultățile de adaptare, conflictele, agresivitatea. Lumea modernă este o „lume de criză” (F. Nitti, L. Bauer, R. Guénon, M. de Unamuno
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Activitatea profesională reprezintă un sector esențial în psihobiografia individului, cu efecte multiple asupra personalității acestuia. Profesiunea și activitatea profesională împlinesc personalitatea, o maturizează, întăresc și definesc identitatea, ordonează și organizează conduitele și acțiunile individuale, conferă un statut și un rol psihosocial, ajută la efortul împlinirii de sine, valorizează individul. Dincolo, însă, de aceste aspecte, activitatea profesională satisface, în plan psihologic, și nevoile pulsionale fundamentale, atât într-o formă directă, cât și, mai ales, într-una sublimată, și în final, prin aceasta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
angoasă, care vor genera starea de „nevroză profesională”, de regulă cu caracter colectiv, manifestată prin acțiuni protestatare-revendicative. Aceste „conflicte de muncă”, dincolo de aspectele lor formale ca manifestări de tipul revendicării unor drepturi socio-economice, au în interiorul lor, din punct de vedere psihosocial, frustrări grave, care generează tensiuni și conflicte. Manifestările nevrotice colective sunt expresia unor situații de „criză profesională”. Ele pot fi rezolvate numai prin aplicarea unor măsuri și reforme socio-profesionale și economice care să evite conflictele și să cultive acordul dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la o afectare gravă a stării de sănătate mintală, generând în același timp noi „structuri sociale”. Masa populațională se va segrega în funcție de interese, accesul la valorile materiale, capacitatea competițională, nivelul de incompetență. La baza acestor „criterii de diferențiere” stau „factorii psihosociali” reprezentați de frustrare, marginalizare și castrare, care „motivează” interesele, nevoile și competiția acestor categorii de indivizi, constituite în următoarele forme de grupuri: a) grupuri decizionale, care conduc societatea, gestionează puterea și aplică legile, exercitând în felul acesta un „control” asupra
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și susținut de valorile civilizației materiale. Toate aceste schimbări sociale vor duce, cum spuneam, și la o schimbare a oamenilor, a conduitelor și acțiunilor, a vieții afective, a relațiilor interumane etc. Concomitent, asistăm la apariția unor noi forme de „patologie psihosocială” ca tulburare a sănătății mintale colective. 3. Formele și efectele manipulării În societatea modernă, „presiunea social-politică” a puterii nu se mai exercită asupra maselor în mod direct, într-o formă nudă, ci în mod „mascat”, prin intermediul unui complicat sistem de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuală, cât și colectivă. Aceste schimbări vor duce la o treptată depersonalizare, la slăbirea identității Eului, alienarea și însingurarea persoanei, incomunicare, închidere în sine, robotizarea gândirii, regresiune afectivă, depresie și angoasă sau apatie cu indiferentism și inactivitate. Pe acest „fond psihosocial” de disoluție a vechilor valori tradiționale morale, culturale, sociale și religioase, se va dezvolta o nouă formă de „patologie colectivă”: nevroze și psihoze colective, acte antisociale, delincvență și criminalitate, alcoolism, consum de droguri, devianțe sexuale etc. Asistăm la noi „forme
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de care consumatorul va deveni dependent. Consumatorul de bunuri (obiectele de consum material care îi asigure existența) nu va avea niciodată un caracter personalizat, el va rămâne anonim, fără identitate. Consumatorul reprezintă „piața de desfacere” a ceea ce produce „firma”. Semnificația psihosocială a consumatorului va fi cea de „piață de utilizare” a produselor „firmei”, el ajungând prin aceasta absolut dependent de consumul produselor firmei. Relația dintre „producător” și „consumator” sau dintre firmă și masele-piață a fi reprezentată printr-o formă particulară de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
închisă, cultivând tradiții, cutume și conduite specifice. Are un caracter originar gentilic sau tribal. Exemplele de mai sus sunt importante pentru înțelegerea aspectelor legate de starea de sănătate mintală și boală psihică în raport cu spațiul comunitar-uman. În ceea ce privește igiena mintală și patologia psihosocială a orașului, cităm două puncte diferite de vedere: a) orașele există pentru a oferi unei populații date cele mai bune condiții de trai; b) orașele există pentru a asigura anumite funcții sociale, politice, culturale etc., ele utilizând în acest scop
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupului social-uman, starea de sănătate mintală și boala psihică depind de următorii factori: a) modelul socio-cultural, sistemul de valori al acestuia, factorii „represivi” și factorii sau forțele „de eliberare”, tipurile de comportament; b) mobilitatea grupului: tipul de relații și dinamica psihosocială (grup închis, grup deschis etc.). c) modelul de educație: liber, conformist-tradițional, inovativ etc.; d) funcția socială a religiei, tradițiilor etc.; e) modul de formare a Supra-Eului moral; f) relațiile cu alte culturi (încrucișările culturale). Raporturile dintre starea de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvoltarea conduitelor normale, și al unor acțiuni utile; factorii represivi duc la apariția unor conduite deviante sau net patologice, având ca urmare o activitate deviantă sau de tip sociopatic sau chiar patologic pur. În ceea ce privește mecanismele sociogenetice ale stărilor de dezechilibru psihosocial ale sănătății mintale comunitare remarcăm următoarele (vezi schema următoare): a) se consideră comunitatea social-umană, ca reprezentând o unitate formată din totalitatea indivizilor grupului respectiv; b) comunitatea social-umană este cuprinsă în spațiul de acțiune a forțelor modelului socio-cultural; c) asupra grupului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modelului socio-cultural; c) asupra grupului comunitar-uman se exercită acțiunea acestor forțe, înregistrându-se trei momente: echilibru, contractare, dilatare-relaxare; p. 130 Echilibrul forțelor de „reprimare-eliberare” (situație de echilibru) Acțiunea factorilor de „reprimare” pulsională (contractare) Acțiunea factorilor de „eliberare” pulsională (relaxare) Echilibru psihosocial (sănătate psihică) Tensiune psihică, anxietate, autoagresivitate prin încărcare pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
colectivă are ca obiectiv fixarea atenției asupra formelor socio-psihiatrice ale stării de sănătate mintală colectivă, prevenirea și combaterea acestora. Acest obiectiv de maximă importanță și permanentă actualitate are ca punct de plecare cunoașterea cauzelor, mecanismelor și formelor stărilor de dezechilibru psihosocial, pentru a se putea organiza acțiunea de igienă mintală în scopul restabilirii stării de sănătate mintală a comunităților umane. Patologia psihiatrică a comunităților social-umane trebuie considerată, în primul rând, ca o modalitate de alterare a stării de sănătate mintală colectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stării de sănătate mintală colectivă legată de acțiunea unor factori morbigenetici care acționează asupra întregului grup uman și de la care nu se poate sustrage nimeni. Tulburarea stării de sănătate mintală comunitară este un fenomen de masă, o stare de dezechilibru psihosocial care interesează practic toți membrii comunității, fiind produsă de aceiași factori de presiune socială. Spre deosebire, însă, de boala mintală individuală, care afectează personalitatea, stările de dezechilibru psihosocial ale grupurilor umane se înfățișează ca o formă particulară de patologie ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală comunitară este un fenomen de masă, o stare de dezechilibru psihosocial care interesează practic toți membrii comunității, fiind produsă de aceiași factori de presiune socială. Spre deosebire, însă, de boala mintală individuală, care afectează personalitatea, stările de dezechilibru psihosocial ale grupurilor umane se înfățișează ca o formă particulară de patologie ce afectează conduitele, modul de gândire, sensibilitatea, gusturile, raporturile interumane (Th. Kammerer, L. Frighi, C. Enăchescu). Patologia psihiatrică a comunităților social-umane are un caracter polimorf, complex și prezintă o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunităților social-umane are un caracter polimorf, complex și prezintă o mare mobilitate, deosebindu-se fundamental prin aceasta de bolile psihice întâlnite în clinica psihiatrică. Boala psihică este legată, în primul rând, de substratul psihobiologic al individului, pe când stările de dezechilibru psihosocial ale grupurilor comunitar-umane se raportează la structurile și mecanismele psihosociale ale colectivităților umane. Pentru a sublinia diferența dintre aceste două categorii de tulburări, vom utiliza termenul de boală psihiatrică sau boală mintală pentru tulburările psihice ale individului și pe cel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]