624 matches
-
se pe aceste sentințe sau încheieri, se va publica în foaia anunțurilor judiciare ale locurilor sus arătate cu dreptul pentru judecătorul-sindic de a ordona publicațiunea și în alte ziare, cănd împrejurările falimentului ar cere o mai întinsă publicitate. Afigerea și publicațiunile sus zise vor fi făcute în cel mai scurt termen posibil, adică: daca trebuiesc făcute în localitatea unde se află tribunalul, cel mai tîrziu în trei zile de la data hotărârii; dacă trebuiesc făcute în altă parte, ele trebuiesc să fie
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
și a adnotațiunii lui pe actul de naționalitate. Căpitanul nu poate dobândi prin prescripțiune proprietatea unui vas. Articolul 949 Se prescriu prin trecere de 5 ani: 1) Acțiunile ce derivă din contractul de societate sau din alte operațiuni sociale, daca publicațiunile prescrise în titlul VIII, cartea I, au fost regulat făcute; 2) Acțiunile ce derivă din cambii și din cecuri. Termenul curge: Pentru acțiunile prevăzute la Nr. 1 al acestui articol, din ziua când obligațiunea a ajuns la termen sau din
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
în titlul VIII, cartea I, au fost regulat făcute; 2) Acțiunile ce derivă din cambii și din cecuri. Termenul curge: Pentru acțiunile prevăzute la Nr. 1 al acestui articol, din ziua când obligațiunea a ajuns la termen sau din ziua publicațiunii actului de dizolvare a societății, sau a declarațiunii de lichidare, daca obligațiunea n-a devenit exigibila. În cazul prevăzut de art. 103, termenul curge din ziua în care actul de dizolvare poate fi opus celor de al treilea. Pentru obligațiunile
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
realizat un catalog sistematic al periodicelor din Biblioteca Academiei (1908), un Buletin bibliografic bilingv româno-francez, o primă traducere în limba română a tabelelor zecimale universale, primul cod românesc de clasificare -Instrucțiuni provizorii pentru funcționarea serviciilor Bibliotecii Academice Române (1940), lucrarea Publicațiunile periodice românești (ziare, gazete, reviste) (1913) în colaborare cu Nerva Hodoș. A susținut cursuri de biblioteconomie, organizarea unor biblioteci specializate (Ministerul Agriculturii și Domeniilor ș.a.), a realizat mai multe bibliografii și a colaborat la Contribuții la Repertoriul bibliografic universal de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
București, 1962 37. Manent, Pierre, Originile politicii moderne. Machiavelli/ Hobbes/ Rousseau, Editura Nemira, f. l., 2000 38. Montaigne, Michel de, Eseuri, Editura Minerva, București, 1984 39. Montessori, Maria, Descoperirea copilului, EDP, București, 1977 40. Narly, Constantin, Istoria pedagogiei, vol. I, Publicațiunile Institutului pedagogic, Cernăuți, 1935 41. Narly, Constantin, Pedagogie generală, EDP, R.A., București, 1996 42. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare. Teorii. Modele. Strategii, EDP, București, 1999 43. Oprea, Galina, Oprea, Al., J.-J. Rousseau și L. N. Tolstoi în căutarea vîrstei
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
op. cit., p. 294 51 Quintilian, Arta oratorică, Editura Minerva, București, 1974, pp. 158-159 52 Ibidem, p. 162 53 Ibidem, p. 31 54 Franciscus Prendilaqua, De vita Victorini Feltrensis dialogus, Patavii, 1774, p. 53, apud Constantin Narly, Istoria pedagogiei, vol. I, Publicațiunile Institutului pedagogic, Cernăuți, 1935, pp. 227-228 55 Constantin Narly, Istoria pedagogiei, op. cit., p. 302 56 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 4 57 Michel de Montaigne, Eseuri, vol. I, Editura Minerva, București, 1984, p. 174 58 Ibidem
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
scris demisia, hârtie care se mai păstrează și azi. După plecarea sa, „Curierul de Iași“ s-a apropiat din nou de ce devenise cu doi ani în urmă, adică o gazetă unde un rol important în economia spațiului îl avea conținutul „publicațiunilor oficiale“ despre primăria orașului - de unde primea, se pare, subvențiile fără de care, în acea vreme, o publicație nu prea putea supraviețui. Dar chiar și după această ușoară decădere, „Curierul de Iași“ - despre care s-ar putea spune că a fost primul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
gazetă bine scrisă, proaspătă, diversă - fapt ce o diferențiază net de alte ziare din aceeași perioadă. E o plăcere și o destindere să-i parcurgi colecția chiar și azi. Sau poate mai ales azi, când prezentul „Curier de Iași“, „foaia publicațiunilor oficiale“ a primarelui Gheorghe Nichita, poartă un nemeritat blazon, dar nu are nici eleganța, nici prospețimea, nici diversitatea gazetei de altădată. Cine va răsfoi „Curierul de Iași“ - cel nou va vedea că nu e nici pe departe ce a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
de revizor școlar și intră în redacția Curierului de Iași, în iunie 1876. Publicația are apariții săptămânale, din 31 martie 1868 până în septembrie 1884, când își încetează activitatea. Revistă oficială a Curții de Apel din Iași, având ca subtitlu "Foaia publicațiunilor oficiale din resortul Curții Apelative din Iași", Curierul de Iași avea la intrarea lui Eminescu în redacție un format de patru pagini și trei apariții săptămânale. Activitatea desfășurată la Curierul de Iași echivalează cu descoperirea unei vocații și cu dobândirea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1864, adresată lui Th. Rosetti, Maiorescu spune: „...trebuie să vii urgent încoace din cauza societății noastre”. Același Maiorescu, la 26 martie 1864 - stil vechi - o întreba într-o scrisoare pe sora sa Emilia „...ți-ar displăcea dacă traducerea ar apărea ca publicațiune a societății (încă n-am botezat-o)”... Traducerea în discuție era drama Walenștein. Din cele de mai sus rezultă că botezul societății Junimea ar fi avut loc pe la sfârșitul lunii martie 1864. Există un document care vorbește despre anul 1863
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
se va revizui și complecta fără însă a se putea restrânge dreptul în sine sau a se înființa o lege excepțională. Delictele de presă sunt judecate de juriu. Nici cenzura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuțiunea oricărei publicațiuni nu se va putea reînființa. Pentru publicațiuni de jurnale nu este nevoie de autorizațiunea prealabilă a autorității. Nici o cauțiune nu se va cere de la ziariști, scriitori, editori, tipografi și litografi. Presa nu va fi supusă niciodată sub regimul avertismentului. Nici un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a se putea restrânge dreptul în sine sau a se înființa o lege excepțională. Delictele de presă sunt judecate de juriu. Nici cenzura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuțiunea oricărei publicațiuni nu se va putea reînființa. Pentru publicațiuni de jurnale nu este nevoie de autorizațiunea prealabilă a autorității. Nici o cauțiune nu se va cere de la ziariști, scriitori, editori, tipografi și litografi. Presa nu va fi supusă niciodată sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicațiune nu va putea fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
va putea reînființa. Pentru publicațiuni de jurnale nu este nevoie de autorizațiunea prealabilă a autorității. Nici o cauțiune nu se va cere de la ziariști, scriitori, editori, tipografi și litografi. Presa nu va fi supusă niciodată sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicațiune nu va putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este răspunzător pentru scrierile sale, iară în lipsa autorului sunt răspun zători sau girantul sau editorul. Veri-ce jurnal trebuie să aibă un girant responsabil, care să se bucure de drepturile civile și politice
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
deținea 500 de volume la 1948. În noiembrie 1948 se pune În vedere preoților parohi aplicarea ordinului cu nr. 5734 / 1948 În vederea predării cărților epurate către Consilieratul Județean Vaslui, cu sediul În strada I.C.Frimu (Crucea Roșie), conform listei din Publicațiunile interzise, 1948, și alte suplimente . Parohia era abonată la publicații precum „Cronica Hușilor” și „Biserica Ortodoxă Română”. Preoții din protopopiatul Vaslui sunt invitați le sediul acestuia În cursul lunii ianuarie 1948, ocazie cu care urmau să achite sumele . Prin hotărârea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Florescu, cercetători de la Institutul de zoologie din Cernăuți (dr. O. Marcu), istorici și literați (dr. I. Nistor, prof. univ. Gral Franz Czech, ing. inspector). Cititorii au beneficiat și de informații din viața politică, dar mai ales din silvicultură, diferite comunicări, publicațiuni, o poștă a redacției. Se puteau citi foiletoane, scrisori deschise, poezie - Eminescu fiind prezent și aici: „Codrule, codruțule / Ce mai faci drăguțule; / Că de când nu ne-am văzut / Multă vreme a trecut... Începând cu nr.59/1930, redactor responsabil al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
celor aflate în întreținere ca invalizi. Primirea de voluntari anual pentru 1869 și despre Libera intrare în armată în genere. Spre deosebire de Foaea Legilor, Foaea comună legilor și ordinæciunilor era redactată în limba română, alfabetul latin. În Foae apăreau și diferite publicațiuni cum ar fi aceea din partea Comitetului țării din Ducatul Bucovinei din 2 iunie 1869, nr.1189, către primarii comunali pentru aplicarea Regulamentului pentru servitori din 25 noiembrie 1857 și asupra lucrătorilor cu ziua și a ajutoarelor lor la economia rurală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
așa mi-e firea. Numai de mi-ar păstra-o Dumnezeu pănă la sfârșit! Revin la chestiune. Ziarul Convorbiri literare, organul societăței "Junimea", a văzut lumina zilei la 1 martie 1867. Câtă discuțiune a avut loc, cu ocaziunea înființărei acestei publicațiuni bilunare, este cu neputință de descris. Unii prooroceau că va cădea cu rușine după două sau trei luni din lipsă de materie, alții susțineau contrariul, între care mă număram și eu. Totdeauna am fost cam optimist. În sfârșit, după o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fără spirit, erau în tot cazul fără răutate. După terminarea cetirei acestor vesele bucăți și discuțiunelor ce au urmat, care nu puțin au încălzit atmosfera și ne-au pregătit pentru copiosul banchet ce ne aștepta, se dădu lectură la câteva publicațiuni din diferite broșuri, foi volante și ziare spre a se lipi la dosar. Trebuie să se știe că "Junimea" avea un dosar în care se lipeau ca curiozități contimporane toate neroziile ce ieșeau la lumina tiparului. Sunt în dosarul acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și Convorbirile. Nume ilustre; sau aproape; pline de strălucire și de prestigiu în orice caz. Gloria lor întunecă pe a predecesorilor, pe a lui Asaki, a lui Russo, a lui Negri, a lui Kogălniceanu ca și pe a vechilor, admirabile publicațiuni: Albina, Dacia literară, Steaua Dunărei, Propășirea și în fine a României literare, acea "soră bună a Convorbirilor" cum o numește Alecsandri. Spunând aceasta, mă refer în particular la primele două decenii, ale Junimii, adică la acea parte din existența sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
duceam la Club, cum se duceau toți amicii mei? Nu ascultam pe Ioan Nădejde, cu aceeași încredere mistică încredere cu care-l urmăreau toți cei ce veneau acolo? Nu citeam "Munca" și mai târziu "Lumea nouă" ca și toate celelalte publicațiuni ale partidului, nu numai cu mulțumirea de a găsi în ele ceea ce mă putea informa despre "criza societății burgheze", dar și cu un foarte precis sentiment de datorie de partizan? Nu scriam și eu la organele partidului? Mișcarea era prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Iași; chiar dacă lăsăm pe ieșeni la o parte. Printre aceștia se cuvine să citez numele, de atâtea ori ilustru, al acelui mare dascăl și mare gânditor, om de inimă înainte de toate -: d. profesor Iorga. Odată, îngrijindu-mă de organizarea unei publicațiuni ieșene, care comemora, la timpul acela, zece ani de la război, i-am cerut colaborarea. Evident, marele istoric a răspuns fără întârziere, cu toată spontaneitatea și căldura la care m-așteptam. Cum rândurile pe care le-am făcut s-apară în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
timp ea a trăit în mine, în forma de dorință, de ambiție, de volițiune, și că, pentru motive diverse, realizarea ei în fapt n-a venit, n-a putut veni, decât mai târziu. Acum câțiva ani vorbind cu directorul unei publicațiuni literare (care cu o neobosită bunăvoință stăruia să mă numere printre colaboratorii săi, lucru care nu putea decât să mă onoreze dar pe care nu-l meritasem cu nimic, întrucât n-am fost niciodată în stare să înlătur vitregele împrejurări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la lumină ca pe un document al trecutului, ca pe o probă despre lucruri, despre un spirit, despre un elan, care au fost, cândva, de demult.... Ca spirit, ca tendință, ca poziție în fața vieții, "Epigonii" se deosebea senzibil, atât de publicațiunile de până atunci cât și de cele care i-au urmat. Deviza "pentru frumos și adevăr" arată, în mod clar, linia sigură și dreaptă pe care și-o trăsese. Recitind-o astăzi, mă găsesc puțin surprins să constat că ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
presă l-am făcut la Roman, cu vechiul meu amic Brănișteanu. Ca directori, amândoi; ca directori de reviste dintr-odată, fără să fi făcut ucenicie sau stagiu, fără să fi urcat vreun fel de trepte ierarhice. Directori ai propriilor noastre publicațiuni, două la număr, una "literară, socială și științifică", cealaltă "umoristică" scrise în întregime de noi doi, într-un coridor retras, sub o scară de serviciu din vastul local al gimnaziului, unde improvizasem redacția, tipografia și administrația; în fine, tot de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de constanță, de consecvență, de rectitudine... * Prima redacție (serioasă, reală) în care am figurat cu un rol bine definit de colaborator cotidian, având "rubricele" mele, sarcinile mele, răspunderile mele, a fost redacția Jurnalului, organul oficios al partidului radical. În Catalogul publicațiunilor periodice românești, prețioasa lucrare a domnilor Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, publicată în 1913, din inițiativa și sub îngrijirea Academiei Române, foaia aceasta figurează cu indicațiile următoare: "Jurnalul, ziar democrat independent, Iași, 16 Noembrie 1894-10 Decembrie 1895. Zilnic. Tip. H.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]