53,552 matches
-
Baltac Alina Angajații români vor avea parte de încă o zi liberă. 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare legală potrivit Codului Muncii, care a fost modificat printr-o lege publicată marți. Noile reglementări intră în vigoare la trei zile de la publicarea lor. Chiar din acest an ne putem bucura de încă o zi liberă. Codul muncii a fost modificat prin Legea nr. 147/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 509
Românii vor mai avea o zi liberă, de Sf. Andrei, pe 30 noiembrie by Baltac Alina () [Corola-journal/Journalistic/22285_a_23610]
-
veni, în Europa, decât dinspre țările estice, foste comuniste. Noi suntem secătuiți și maniheiști, spuneau ei, cu referire la bătrâna Europă occidentală. Noutatea nu poate veni decât din Est. Așa credeam și eu. Dar, numărând, de pildă, manuscrisele de sertar publicate, după decembrie 1989, în România, acestea încap pe degetele de la ambele mâini, doar două fiind cu adevărat capodopere: "Jurnalul fericirii" de N. Steinhardt și "Adio, Europa!" de I.D. Sîrbu (deși au mai existat și altele care au avut impact, "Luntrea
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
a individului în condițiile cenzurării totale a rației sale zilnice de informații. Din cartea lui Bogdan Ficeac se înțelege clar că cenzura comunistă n-a însemnat nici pe departe doar o operație de "tăiere" a unor pasaje inconvenabile din textele publicate, ci o acțiune barbară de remodelare a conștiințelor, prin intermediul unui necontenit bombardament propagandistic. Individului i se cere imperativ să devină un "om nou" și în această calitate "să nu mai aibă nici o legătură cu influențele nefaste ale trecutului. El trebuie
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
cărților mele e suprimarea frazelor intermediare, explicative, aparent inutile dar în fond necesare, căci ușurează sarcina cititorului. Scriind însă fiecare din textele mele de cîte trei-patru ori, am suprimat cu îndîrjire aceste fraze parazite dar utile. Poate n-ar trebui publicată decît prima versiune, adică aceea în care îți explici ție însuți ceea ce vrei să demonstrezi, să dovedești, ceea ce crezi că ai descoperit" (citez în traducerea lui Emanoil Marcu și Vlad Russo, de la Humanitas, ÎI, 75).
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
poezia. Scriam poezie încă din anii 60. Eram într-un cerc de prieteni, poeți, critici, prozatori: Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Nicolae Breban, Mircea Ivănescu, Modest Morariu, Petre Stoica. Eram un grup cu preocupări comune, schimbam opinii, ne întîlneam mereu. Poemele publicate în '70 sînt scrise cu cel puțin 10 ani înainte; cam tot atunci au început să publice și cei din grupul meu. Un lucru interesant: volumul meu Poeme din 1970 deschide seria de poezie la Editura Cartea Românească. Volumul a
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
cultura română. Lor li se adaugă biografiile unor personalități care au fondat asemenea curente: C. Dobrogeanu-Gherea, Titu Maiorescu, C. Stere. Numeroase alte volume ale lui Z. Ornea cuprind studii și eseuri pe teme de istorie literară (o parte dintre ele publicate inițial în România literară). Practic, tot timpul care îi rămâne liber după îndeplinirea obligațiilor sociale Z. Ornea și-l petrece la Biblioteca Academiei, dezgropând din "colbul vremii" trecutul literaturii române. Devotamentul său față de disciplina aleasă, ca și capacitatea - cu totul
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Bălăiță, Augustin Buzura, Norman Manea, adică la începutul anilor '70, cotat din ce în ce mai bine, pe măsură ce-i apăreau cărțile, la bursa criticii literare, Virgil Duda este azi un autor pomenit tot mai rar. În 1988 a emigrat în Israel, lăsând în urmă, publicate, un volum de povestiri și nouă romane. Iar după 1990, când a revenit în țară în câteva rânduri, a mai tipărit patru cărți. Cu toate acestea, cum am spus, despre Virgil Duda se vorbește rar. Nu am altă explicație decât
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
în serial, trei numere la rînd. Am mai făcut un colocviu interesant de lexicografie și actele lui pot fi găsite în "Románia Orientale"... Dacă la început revista avea o tematică strict filologică, după aceea am simțit nevoia să diversificăm materialele publicate, astfel încît ea a devenit o publicație de românistică în general. Bineînțeles că e o revistă specializată, dar se adresează și celor care nu știu limba română, de aceea traduc toate textele în italiană. E un efort considerabil, dar și
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
recomandare, un proiect pe termen scurt și/ sau lung de predare și cercetare, descriind metodele didactice folosite de candidat precum și interesele și ambițiile lor de cercetare, și deloc în ultimul rînd mostre din activitatea profesională a respectivului sau respectivei (studii publicate, capitole de carte în lucru sau deja publicată, în cel mai rău caz un fragment din teza de doctorat). După preselecția dosarelor urmează un interviu ținut cu prilejul întrunirii anuale a principalei asociații din comunitatea profesională cu pricina (un simpozion
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
lung de predare și cercetare, descriind metodele didactice folosite de candidat precum și interesele și ambițiile lor de cercetare, și deloc în ultimul rînd mostre din activitatea profesională a respectivului sau respectivei (studii publicate, capitole de carte în lucru sau deja publicată, în cel mai rău caz un fragment din teza de doctorat). După preselecția dosarelor urmează un interviu ținut cu prilejul întrunirii anuale a principalei asociații din comunitatea profesională cu pricina (un simpozion de regulă), și apoi un alt interviu, în
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
hollywoodiană, această poezie este plină de priveliști panoramice, de figuranți, de elemente de cascadorie (lingvistică), de efecte speciale, de tot ceea ce s-a inventat - și a mai inventat și autorul - în materie de tehnică poetică. Iată cum arată o carte publicată recent de Daniel Bănulescu: pe coperta ei stă scris "Republica Federală Daniel Bănulescu". Când recenzează o asemenea carte, un critic literar ar trebui să se prezinte drept "ONU" sau "UNESCO", dar un critic literar nu are dreptul să se joace
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Andreea Deciu Colecția "Cartea de pe noptieră" a Editurii Humanitas este nu doar remarcabil de valoroasă, ci și unitară, cel puțin după cum o recomandă volumele publicate deocamdată. Unitatea colecției e garantată, ce-i drept, de aspectul național al literaturii, căci o bună parte din cărțile apărute sînt operele unor scriitori japonezi. Sau, de dimensiunile relativ reduse, deși uneori doar înșelător astfel, unele romane fiind culese cu
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
ar trebui însușite și de alții. Acest mod de a fi este, în cazul lui Gabriel Dimisianu, și un mod de a scrie. De curând, criticul literar și-a adunat într-un volum (care însumează peste 600 de pagini) textele publicate după 1990. Nu mi-aș fi închipuit că în zece ani a scris atât de mult și aceasta numai din cauză că a dat dovadă de maximă discreție în întreprinderile sale publicistice. (Nimeni nu l-a putut auzi vreodată -ca pe mine
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
în zece ani a scris atât de mult și aceasta numai din cauză că a dat dovadă de maximă discreție în întreprinderile sale publicistice. (Nimeni nu l-a putut auzi vreodată -ca pe mine! - povestindu-și propriile articole.) Pe neobservate, textele disparate, publicate inițial în România literară, dar și în reviste ca 22 sau Ramuri, s-au constituit - datorită consecvenței atitudinii și unității de stil - într-o operă. Acum, adunate într-o carte, ele par concepute anume pentru a face parte dintr-un
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
clipă, o scriitoare pe nedrept uitată poate fi considerată un emoționant memento pentru critica literară de azi. Impresionant, prin luciditate și finețe, este și portretul pe care Nicolae Manolescu i-l face Danei Dumitriu, într-o scrisoare către Liana Cozea, publicată ca postfață. Dan Cristea, Versiune și subversiune (paradoxul autobiografiei), București, Ed. Cartea Românească, 1999. 288 pag. Liana Cozea, Dana Dumitriu - portretul unei doamne, postfață de Nicolae Manolescu, Pitești, Ed. Paralela 45, col. "Deschideri", seria "Universitas", 2000. 204 pag., 35 000
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
cu excepția eseului Țara mea, prin 1944, publicat postum) și devine un extraordinar filosof moralist francez. Întrebarea e: dacă celebrul autor s-a disociat critic, în scrisorile către familie și prieteni, în interviuri cu răsunet, în însemnările din Caiete (tot postum publicate), atît de tranșant, de scrierile tinereței românești, pe care le-a repudiat efectiv chiar cu iritare, mai are rost să ne ocupăm de acest dosar, analizîndu-i semnificațiile? Cred că răspunsul este afirmativ. Acest dosar românesc al lui Cioran (și publicistica
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
ale discursului cum ar fi Cuvîntul lămuritor al autorului. Pentru Marius Ghica, Hermes este o constantă biografică greu de evidențiat; cea mai mică "urmă" (citește: cel mai mic text) poate conta. Poate de aceea orice text, oricît de neînsemnat, trebuie publicat. Marius Ghica, Pașii lui Hermes, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999, 296 p.
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
antireligios al concepției în cauză stă în atenția specială a cercetătorului: "iluminismul ardelean nu a fost numai religios, a fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, era o prelucrare. Dar o carte profund laică, profund antitradiționalistă. Ce poate fi mai modern?". În descendența iluminismului se situează pașoptismul, care alcătuiește un alt model al lui Adrian
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
din urmă ar avea "reacții intempestive". Reacțiile intempestive ale lui CVTudor în ceea ce îl privește pe Ion Iliescu sînt mai degrabă sistematice și cît se poate de bine deliberate. Cotroceniul poate consulta colecția ROMÂNIEI MARI precum și numărul în care e publicată poza lui Ion Iliescu, cu explicația: "TERORISTUL NUMĂRUL 1 AL ROMÂNIEI!" și cu mobilizatorul îndemn: "URMĂRIȚI, PRINDEȚI, ARESTAȚI!" * Cu o grabă demnă de cauze mai bune Parchetul General a dat curs sugestiei Cotrocenilor de a se sesiza împotriva istoricului și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
poporul cel mai pătruns de spiritualitatea ortodoxă se dovedește cel român. El s-a născut creștin". De aici dl Preda face un nou pas prea mare, pentru a ajunge direct la Const. Noica, cu a sa carte Manuscrisele de la Cîmpulung, publicată postum în 1997, firește, la Editura Humanitas. Aici Noica propune experimentul de a se elibera carnete de cecuri pe viață "cîtorva exemplare alese" din tineretul român sortite să îngăduie posesorilor lor de a trăi în deplină libertate materială, fără nici o
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Cristian Teodorescu În Jurnalul său, pe care nu cred că și l-ar fi vrut publicat, necunoscutul Stendhal își nota aventurile amoroase și scria, atît de amănunțit cît îi îngăduia educația primită, despre petrecerile la care lua parte. Ambițios în toate, tînărul Stendhal observa că aceste plăcute îndeletniciri îi mîncau o groază de timp. În Jurnal
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
Z. Ornea Scriu astăzi despre o carte de care mă simt apropiat sufletește. E cartea regretatului meu prieten, criticul literar Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, carte publicată, din păcate, postum. M-am tot întrebat și mă întreb de ce n-a publicat-o în timpul vieții, deși manuscrisul, pe care l-am văzut și citit, avea hîrtia îngălbenită, semn sigur de vechime. Ba, mărturisesc, nu mi-a vorbit niciodată
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Simona Brînzaru Cu Philippe Delerm "sîntem împreună fără efort". Ceea ce, desigur, explică succesul: volumul La Première gorgée de bière et autres plaisirs minuscules (Ed. Gallimard, 1997) - proze scurte publicate inițial în NRF - a înregistrat un număr record de vînzări (amplificat de emisiunea pe care i-a dedicat-o Bernard Pivot) iar cărțile lui Delerm au fost traduse în douăzeci și șase de limbi, inclusiv catalană și chineză. Cît privește
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
desigur, încă o fișă autobibliografică flatantă ("E ceea ce rezultă și din numeroasele mele traduceri șde la Voltaire la Remy de Gourmont și de la Villiers de l'Isle-Adam la Anatole Franceț, dar și din truda la ediția E. Lovinescu șnouă volume publicate, cu note și comentarii de mii de paginiț'), precum și o gustoasă volută pamfletară în care scrîșnetul incipient al injuriei se topește în spuma barocă: "Trebuie să fii părăsit de toți dumnezeii logicii și ai simplei perceperi a realității ca să faci
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
după 1963, tot ' se spune ' din nevoia de purificare, și-a întruchipat, în cele din urmă, personajele. Nu știe nimeni exact de ce s-a retras, fiindcă Salinger s-a ferit acerb de orice curiozitate jurnalistică privind viața lui privată. Biografiile publicate prezintă un retras din lume care dorește atenție. Un autor contradictoriu, budist - dar vanitos față de succesul scriitoricesc și, se pare, interesat grozav de copile (șocat de faptul că prima iubită cu care voia să se căsătorească l-a preferat pe
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]