2,212 matches
-
găsit! Mirată, am privit la Alex, cel mijlociu în vârstă de opt anișori care, strângând la piept un ghemotoc micuț și alb de cățeluș, mă striga cu așa foc, încât nu mai avea timp nici să-și tragă sufletul. Din puful acela imaculat, mă priveau speriați doi ochișori tremurători ca două mărgeluțe sclipitoare, transmițându-mi astfel, pe calea acestor unde misterioase, o mulțime de „rugăminți” pe secundă... Mărturisesc cu sinceritate că, atunci, nu am putut împărtăși entuziasmul lor copilăresc, nu neapărat
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
le strîngea instictiv, gusta din plin micul orgasm de care nu era nici măcar conștientă, iar în seara următoare se lăsa iar condusă de un alt Romeo care, după jurămintele de rigoare și cîntecele reavăne de promisiuni, îi strecura mînă în puful ei abia mijit și cast, dar nu insensibil și lipsit de dorință. Numai că ea nu știa ce ar trebui să urmeze, pentru că era prea mică, deși auzise povești despre poziții și despre rolul lor în sporirea libidoului, dar sufletul
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NINGE, IUBITO, DE FLORII! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 464 din 08 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Ninge, iubito, Cu flori albe, de Florii, Dacă tot este april, Cred că-i puf de păpădii! Și îmi spun a câta oară: Ce-mi făcuși, tu, primăvară?! Vremea-i rece și cernită, Eu, gătit în redingotă, Simt, sub pielea-ngălbenită, Un supliciu de... Golgotă. Plânge cerul cu ninsoare, Prevestind calvarul nostru; Știu că și pe
NINGE, IUBITO, DE FLORII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358484_a_359813]
-
păpuși să fi fost? O sută, două sute? Dansatoare de cabaret, balerinele din lacul lebedelor, zînele din povești, prințesele cele mai frumoase, ducesele și marchizele și reginele lumii, dar și doamnele de onoare, puștoaicele de pe marile bulevarde, chinezoaicele delicate ca un puf de păpădie și Madame Butterfly din țara soarelui și Romy Schneider care este, după părerea mea, cea mai frumoasă femeie ce s-a născut vreodată pe planeta asta. Mă uitam, mut de admirație pentru talentul cu care au fost meșteșugite
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LINIȘTEA AMIEZII Pe oglinda apei Gâzele dansează, Nebunatic vântul Crește în amiază. Dorm pe mal berbecii, Berzele se plimbă, Oile spre umbră Locul și-l tot schimbă . Se înalță-n ceruri Puf de păpădie, Cucul, plin de farmec, Se aude-n vie. Cântă psalmi o mierlă, O privesc brotacii, Pe lângă cărare Se închină macii. Referință Bibliografică: LINIȘTEA AMIEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015
LINIŞTEA AMIEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357772_a_359101]
-
ochii și urechile obștii, conștiința ei. El e un tribun și un apostol venit să aducă vestea cea bună. El strigă, uneori în deșert, până vocea i se face tulnic. Scriind, devenim, așa cum spune autorul, copiii lui Dumnezeu, “crescuți în puf de versuri”. (Și îngerii au îngeri păzitori). Iată ce menire sublimă are Poezia: de a ne purta pe aripi, de a ne face leagăn și culcuș în “puf de versuri!” Chiar dacă uneori umblăm pe jăratec. Un poet pasional, arzând de
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
face tulnic. Scriind, devenim, așa cum spune autorul, copiii lui Dumnezeu, “crescuți în puf de versuri”. (Și îngerii au îngeri păzitori). Iată ce menire sublimă are Poezia: de a ne purta pe aripi, de a ne face leagăn și culcuș în “puf de versuri!” Chiar dacă uneori umblăm pe jăratec. Un poet pasional, arzând de dorința de a fi iubit, devorat în iubire, mistuit de doruri necunoscute, tulburat și tulburător, uneori prea visceral, alteori prea eteric (extremele se atrag) acesta este Romeo Tarhon
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
dinlăuntru, din sufletul nostru! Pentru că Poezia, adevărata poezie, este Iubire, este deci Dumnezeu! Dumnezeu este cu noi! DOAMNE, SLAVĂ ȚIE! ---------------------------------------------------------------- SLAVĂ ȚIE, DOAMNE ! Doamne Dumnezeule, Lumină dulce, Slavă Ție, Iți spun eu care Nu sunt pe lumea aceasta Decât un puf de păpădie Sunt un copilaș Ca toți copilașii De cinci anișori Și Te simt cum mă ții Cu răsuflarea De subțiori. Doamne, Tu ești În lumina de primăvară, În dulceața văzduhului, De afară. În flori, în zumzetul Albinelor și în
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
a luat pe după gât și m-a sărutat apăsat. În acel moment, am abandonat întinderea pomezii rămase pe degete și am căutat prin deschizătura picioarelor acel petecuț acoperit de minusculul slip. Începuse să se simtă umezeala cupei calde, acoperite de puful castaniu. Mișcarea degetelor mele în locașul dragostei îi transmitea fiori și gemete ușoare de plăcere. Cu dinții îmi mușca buzele și umărul stâng. Încercam să mențin tensiunea în corpul femeii, însă doream să scadă tensiunea din pantalonii mei scurți. Prelungirea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului Mi s-a lipit de gene înserarea Când nu mai m-ai privit cum mă priveai. Mi-a picurat în suflet întristarea Iar păsările-au ațipit sub rai Cu aripile-ntinse-nspre lumină Și ciocurile-ascunse-n puf de nor. S-a rezemat o brumă de grădină Și-a veștejit chiar rozele de dor Pe care le sădisem împreună. Atâta frig în trup s-a cuibărit Că m-a-nvelit o umbră și-o furtună De întrebări în liniști s-a-ntețit
PE SUB RAI de AURA POPA în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350685_a_352014]
-
picioare și nu în spinare ca Lucifer. Normal că a ajuns primul la țintă. Așadar putem călători prin viață așezați. Pe scaun sau pe șaua unui cal. De ce nu pe un fotoliu în avion sau chiar pe un pat cu puf pe un vas de croazieră. Tot călătorie este. A călători prin viață nu ester sinonim cu a străbate spații geografice. Foarte mulți nu depășesc granițele satului natal. Și totuși călătoresc prin întortocheatele căi ale vieții suind sau coborând înălțimile bogăției
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
repetată. - Mă las în grija ta, iubitule! Din nou au continuat sărutările și îmbrățișările. Tălpile îmi erau reci și umede de emoție. Scotoceam prin chiloțelul său și mângâiam pufulețul mătăsos și plăcut la pipăit. Apropiam arătătorul de despicătura acoperită cu puf, încercând să-i trezesc interesul pentru clipele următoare. I-am luat mîna și am apropiat-o de levierul meu, dar și-a retras-o repede. - Nu te speria, vom avea multe atingeri de-acum încolo. Suntem soț și soție. Chiar dacă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
M-a strâns în brațe și s-a apropiat și mai mult de mine. Eram amândoi excitați la maximum. Am început să pregătesc intrarea pe poarta raiului, înaintând ușor cu degetul și mângâind cu blândețe mugurelul de sub muntele Venus, unde puful era cel mai des, mai moale și mai mătăsos. Tresărea și se retrăgea instinctual din funduleț, ca apoi să se repeadă înainte... După alte câteva mișcări asemănătoare, am apropiat pistonul împietrit de poartă și am atacat ușor reduta. Un strigăt
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
nedumeriri pe trecutul meu. Când capu-mi-ntorc ca să-ntâmpin vântul, De piscul unui gând se spânzură cuvântul. Casa mea sub pleoape-i lumină-n adâncimi, Și cuibul meu de patimi și întunecimi. Un înger îmi trasa drumul anodin din cărți, Prin puful fumuriu și orb al bătrânei nopți. Gemeau în geamantan visele frumoase, Iar viscolu-mi creștea în carne și în oase. Cu fiecare zi mai mor câte nițel, Cum moare neștiutul, blândul porumbel, Și ca un tain ce nu s-a consumat
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
ochi de înger. Boii au coarnele pașnice ca și sânii femeilor. Ne vom regăsi în grădină, fiecare - o plantă. Lăsați stelele, au ele alte griji. Pietrele ne roagă să nu le lovim. Covoarele ne duc dorul. Obosit, mă descompun în puf. Toate păpușile mor într-o zi. VI. Înainte de a adormi, apuc să văd Cum leii sfâșie o girafă, Cum le sclipesc ochii răi, Cum se mânjesc cu sângele girafei, Care se prăbușește de pe catalige , Am adormit adânc, ziua a fugit
UNU de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358802_a_360131]
-
răcoare Ba pustiu, ba numai mare. O muscă din el se-nfruptă Piticul în somn se-ncruntă, Deschide ochii și vai Păpădiile de mai Se porniseră în zbor, Ține-mă, că simt că mor, Fiindcă agățat Ilie E de-un puf de păpădie, Urlă, vrea ca să coboare, Noroc c-o rază de soare Care fire mai miloasă Îl lăsă la ușă ,-acasă. Referință Bibliografică: Piticul Ilie și păpădiile / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 689, Anul II, 19
PITICUL ILIE ŞI PĂPĂDIILE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359411_a_360740]
-
clocotind a ploaie; nici în frunzele răzlețe, roșu stins, de păpădie. Nici în puii de nuc, în mănunchiurile de cicoare,în lucerna înflorita vinețiu,în trifoiul cu înfrigurări purpurii. Nici în răcorosul refren al mentei sălbatice, nici în ciorchinii de puf ai vrejurilor de hamei. Nu erau decât întrebări și capcane nevăzute, ca acelea decupate în bobocii dezlănțuiți ai florilor de gură leului. Astăzi mi-am amintit că e mai ușor să fugi din fața durerii, mai ales când ești neputincios; mai
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MAGIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Magie Feerie, puf de păpădie - O ședință incitantă de magie: „Cloșca” și-a scos puii la plimbare - Albastră pășune presărată cu grăunțe stelare; „Magii” tot rătăcesc prin pustie, Iar „Steaua” lor e încă vie, Purtându-I către o minune De vremuri mai bune
MAGIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359523_a_360852]
-
de lună parcă ieri a venit la mine donquijotte-n armuri de oțel și mă invita să dărâmăm morile de vânt parcă ieri sorbeam elixirul din ulcioarele de lut frământat de fecioare cu gleznele lor. primăvara asta doarme peste cețuri de puf norii se joacă de-a pitita cu soarele vino lumină odată și înțeapă umbra stelelor cu laserii tăi desleagă-ne din visul prin care-am trecut și dă-ne ce-am vrea să vedem: râuri, iarbă, femeia-floare, erori și fructe pe
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
Chiar de te mai necăjesc Și-ți las lacrima de-argint Pe chipu-ți cu zâmbet stins Știi mami, tu ești zână mea Ce faci din luna acadea Și din cojile de nuci Păpușilor faci păpuci Și din fiecare stea Puf dulce că de bezea Prin povești mă porți departe Printre filele din carte Unde sunt prinți și pitici Veverițe și arici. Si cand mai plângeam și eu Tu -mi dădeai un curcubeu Și în păr mi-l așezai: - Râzi, copilul
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
DE AUREL CHIRA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 396 din 31 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Aurel Chira RESEMNARE De-aș fi o frunză, te-aș mângâia când vântu-adie Pe-obrazul istovit, ca și un puf de păpădie. De-aș fi copac, ți-aș ține umbră în arșița fierbinte, Când, gânduri cu ce-a fost, îți vin mereu în minte. De-aș fi pădure, ți-aș face o cărare cu mușchi și iarbă crudă ; Ca pe-
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
copiii caută și găsesc soluții, greșesc și se corectează, se confruntă cu realitatea preceptelor morale de Bine și Rău și al celor estetice de Urât și Frumos, ca “Fluturii “: ” ... fluturii n-or să mai zboare/ dacă le-atingem cu mâna/ puful de pe aripioare. “( Pag. 17). Într-o notă concluzivă poeziile ce încheie acest ciclu, conturează spațiul real și sufletesc al țării-mamă, România, precum și spațiul moral proiectat din copilărie spre maturitate: acela al devenirii în viața de zi cu zi, în ipostaza
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
pot ridica din colbul arșiței zilei de ieri, ca să pot aduna spicele de mâine, când ploaia va cădea fără să mai fie cer. Un nor a mai rămas singuratic acolo unde a fost cerul, și ca o ultimă speranță, în puful lui s-a ascuns un singur viitor. Voi găsi oare ultimul drum spre ultimul început? În cuibul vulturului, acolo sus, unde muntele întreabă acel viitor dacă mai sunt văi pe care să poată să meargă pe urma nașterii sale, a
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
un lac la câțiva metri distanță, câteva zeci de lebede plutesc maiestuos, ca niște regine, indiferente la privirile avide ale supușilor. Pe malul opus al canalului, două găinușe de baltă își învață puii să înoate. Deodată, o cioară plonjează către pufurile negricioase. Cele două găinușe chirăie și se reped la cioară, atacând-o sincron, până o pun pe fugă. Pe malul nostru, un șarpe de apă prinde în gură o broască, apucând-o de picior. Cătălin apucă șarpele de coadă și
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Povestiri > KARON CAP 1 Autor: Violeta Catincu Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului -Știe cum să mă ademenească Radella,bombănii încă somnoroasa Karon. Și luându-și halatul alb din catifea cu puf de gașca la mâneci și păpuci de casă pufoși , coborî pe scări, luându-se după mirosul dulceag de plăcintă care inca persistă. -Karon dragă, ai idee cât este ceasul? Întreba prietenos Radella, împărțind în patru porții egale plăcintă aburinda de pe
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]