719 matches
-
grijă să nu le lipsească nimic și nici să se atingă cineva de ei să le facă vreun rău. Prin preajmă era și motanul Silvester care tot își răsucea mustățile. Se gândea: Ce bine mi-ar prinde la stomăgel un puișor mic de găină. Dacă aș mânca câte unul în fiecare zi mi-ar ajunge pentru o lună și mai bine, și aș putea să trăiesc fără să fiu nevoit să mai muncesc. Și nici nu stă prea mult pe gânduri
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
mânca câte unul în fiecare zi mi-ar ajunge pentru o lună și mai bine, și aș putea să trăiesc fără să fiu nevoit să mai muncesc. Și nici nu stă prea mult pe gânduri, se apropie tiptil, tiptil de puișorii de găină gata gata să înhațe unul. Văzând toată scena Gogu Pintenogu s-a făcut foc de mânie, s-a umflat în pene, și-a înroșit creasta și s-a repezit spre motan. Motanul Silvestru a înlemnit căci știa ce
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
spre motan. Motanul Silvestru a înlemnit căci știa ce poate Gogu Pintenogu. A început să spună ceva cu glas tremurat: - Eu nu am vrut să fac nimic. Voiam doar să mă joc cu ei. Vreau doar să fiu prieten cu puișorii căci sunt singur și nu am nici un prieten. PRINTRE PRIETENI Cel mai frumos lucru e să trăiești printre prieteni! Păcat că aceștia sunt foarte puțini și îi găsești foarte greu. Dar cine sunt prietenii? Cei care te acceptă așa cum esti
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
urmă Eu nu știu ce să-ți mai scriu..." 313 Când mama mă alinta, în copilărie, nu mă impresionau deloc giugiulelile ei, le consideram normale și cuvenite. Nu voi uita însă niciodată cum mi-a spus tata de două sau trei ori "puișor", căci tata a fost întotdeauna aspru cu mine și uneori de-a dreptul rău. Era la fel cu Cristian Vasile. Era o minune că bruta în smoking putea da atâta duioșie virilă refrenului: "Ce vrei să-ți scriu Acuma, când
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
deveni niște pisoi adevărați, echilibrați și puternici, să se poată dezvolta frumos. Tot așa cum un copil se simte la fel de protejat și în siguranță în brațele și alături permanent de mama sa și care explorează mediul alături de ea. De când își născuse puișorii Pisa nu mai pleca nicăieri, nu se mai urca la fereastră, nu se mai urca pe calorifer, nu mai ieșea pe balcon, nu o mai interesa nimic. Pisa era alături de ei permanent cu calmul, răbdarea și liniștea ei. Toată ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
te apăra de orice primejdie. Îți promit că voi fi cuminte și ascultătoare, voi lua note bune, voi fi ordonată și harnică, așa cum îți dorești tu. Aș vrea să fac cât mai multe pentru tine, mama mea dragă! Te iubesc! Puișorii Nistor Elena , S.A.M. Valea-Seaca A scos gâsca de cu zori Din ouă, zece puișori Azi ieșiră pe tăpșan Paznic bun l-au pe gâscan ROMÂNIA Turculeț Dumitrel, S.A.M. Sirețel Azi în zi de sărbătoare, Râde țara-nfloritoare Cu
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
note bune, voi fi ordonată și harnică, așa cum îți dorești tu. Aș vrea să fac cât mai multe pentru tine, mama mea dragă! Te iubesc! Puișorii Nistor Elena , S.A.M. Valea-Seaca A scos gâsca de cu zori Din ouă, zece puișori Azi ieșiră pe tăpșan Paznic bun l-au pe gâscan ROMÂNIA Turculeț Dumitrel, S.A.M. Sirețel Azi în zi de sărbătoare, Râde țara-nfloritoare Cu steag mândru -n trei culori : Roșu-i sânge vitejesc Galben, aur strămoșesc, Albastrul, cerul senin
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
bună dimineață după mine, îl urmez tăcut pe cărare, a crescut mare iarba în curtea mănăstirii, și-afară parcă se întunecă de ploaie, mă ustură pielea, m-a prins rău de tot ieri soarele, m-am dezbrăcat până la brâu, și, puișorii de găină aurii, luptându-se vitejește cu firele de iarbă înaltă, cloșca își umflă penele adunându-i în jurul ei, cotcodăcind întruna, Numai astăzi i-am scos afară, îmi spune fratele Rafael, ne apropiem de biserică, deși bolnav, părintele Ioan a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
meleaguri, dar cu siguranță voi reveni să admir frumusețile acelei păduri. Revenirea pe meleaguri dragi Maria Iftene — Of! În sfârșit am ajuns! Ce bine e acasă, în mult iubita mea țara. Iată vechiul meu cuib în care mi-am crescut puișorii. Și iat-o și pe surata mea, ciocănitoarea! Mă duc să o anunț că am sosit. — Bună ziua, surato! Ce mai faci? — Bine, bine...dar tu, cum te mai simți? — Binișor, dar după drumul acesta din Egipt, lung și obositor, îți
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
zdruncinându-ți retina cu chipul ei sincer, candid, dar și cinic, un cinism necalculat, un fel de exercițiu de zburdălnicie școlărească. Toate astea te Împing departe În timp, În nopțile În care nevinovat o conduceai acasă, acolo sus, În Piața Puișor, la mătușile care Îi erau gazde, În zilele primilor ani de facultate, când pândeai și erai fericit dacă ai văzut-o intrând sau plecând de la cursuri. Numai atât, să o vezi intrând la cursuri. Și să fii liniștit. Iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fir care vibrează în vânt, la o mică încheietură care să mă țină prins de pământ. Eu sunt, Elsa, zmeul acela, eu sunt cel care zboară. Un trapez de stofă sfâșiată pe cer și jos umbra lui mare care urmărește puișorul meu, bucata care îmi lipsește. De ce nu te-am dus la școală cu mașina? Ploua, te duc des atunci când plouă. Aveam prima operație la ora nouă, dar puteam să ajung, te lăsam puțin mai devreme, ai fi rămas sub porticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dă frunte. Acu vin cu vorba coaptă că-i crimă, care așa ne murdărim cu toții. Că ce să vă spui: Între crimă și sinucidere, io sunt pentru a doua, care și ea ie ceva care nu ie. — Uite ce-i, puișorule; de atâta vorbărie, Îmi pare că celula mea e Belisario Roldán. Cum nu-s atent o clipită, mi se și strecoară-n ea un clovn, ba cu gogoașa zodiilor din almanah, ba cu a trenului care nu oprește nicăieri, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ou. Într-o zi senină și caldă, s a auzit primul piuit. În două sau trei zile, cred că din fiecare ou a ieșit câte un pui. Cloșca avea grijă să arunce cojile de ouă. Probabil ca să nu se taie puișorii în ele, ori să nu se sufoce în cuib. Curând, ea se plimba țanțoșă cu puii prin curte. Clo, clo, clo! îi striga ea când găsea ceva de mâncare. Clo, clo, clo! îi poftea să le arate cum se bea
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
lăsat lucrurile în tindă fără să dea vreo explicație cuiva, să spună de ce a venit sau ce s-a întâmplat cu ei sau cât or să stea, a coborât repede treptele, îndreptându-se, prin iarba moale și înaltă în care puișori albi, gălbui și roșcați ciuguleau gângănii, către livada cu meri ce urca pieptiș coasta dealului în spatele căruia se întortochea printre pietre râulețul pe care, fără prea mari eforturi, îl puteai sări cu piciorul, dar abia a doua zi sau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
duceau este mai degrabă legată de o anumită epocă și nu de vreo maturizare deosebită a comportamentului. — Bună șuncă, spuse omul după ce luase o îmbucătură. Dar să știți că mie-mi place cu puțin muștar. — Și nouă, spuse bunicul. Dar puișorului nu-i place. — Îl răsfață maică-sa, spuse bunica zâmbind spre mine. Tare mult îl mai răsfață! M-am făcut că nu aud și m-am holbat atât de mult la ultima bucățică din prăjitura cu ciocolată a mamei, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Sperând că mă va face să-mi uit nerăbdarea, tata m-a dus la mare; era reflux și o suprafață mare de nisip nămolos se întindea aproape până la orizont, și pe ea câțiva țânci se încăpățânau să alerge ca niște puișori exploratori, cu câte o plasă de pescuit creveți într-o mână și un părinte potrivnic în cealaltă. Am hoinărit așa cam o jumătate de oră, până când, în sfârșit, am avut voie să mergem la bazin. Nu era foarte aglomerat. Câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
model, Că au picioarele frumoase, Dar și o limbă tot la fel. Credință Astfel lumea e creată, Căci constat fără uimire: Cei cu mintea-ntunecată Cred orbește în iubire.- Odă soției Despre soață spun atât, N-o mai scot din „puișor” Și de-mi sare seara-n gât Parcă-un pic mi-i mai ușor. Prevedere Jumătatea mi-o iubesc, Mă consider soț cu tact, Dar s-o laud nu-ndrăznesc Ca să nu facă infarct. Îndrăgostiții În iubire nu trișează, Chiar
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
vol. de epigrame Rara avis Sunt și femei ―și nu greșesc, De o să afirm în ăst catren; Au ieftin FONDUL SUFLETESC, Dar foarte scump FONDUL DE TEN! Familială Căsnicia nici un nor Nu le-o-ntunecă sub soare, Ea îi zice „puișor”, Socotind ce minte are! Echitate Vrând să evite-anomaliile, Împarte-n mod egal și basta, Cu o colegă bucuriile, Necazurile cu...NEVASTA! Frumoasei profesoare Spiță Ins obișnuit, din gloată De neam simplu, nu de viță, Îmi doresc să fiu o roată
IOAN ZAHARIA by IOAN ZAHARIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83935_a_85260]
-
toți"96. Iată încă o dată unitatea naturii divine, așezată ca temelie admirabilă a unității pe care trebuie să o formeze oamenii aceia despărțiți pe care Cristos i-a adunat la un loc sub aripile sale, așa cum o cloșcă își adună puișorii, și a format o singură Biserică; și, iată, izvorul dintr-o vreme a acelei unități a Episcopatului în Biserica lui Cristos, care era atît de puternic resimțit de primii Episcopi și despre care Sf. Ciprian mărturisea în cuvinte atît de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
2000. 21. ION SULTĂNESCU + colectiv - Manual pentru pregătirea specifică în domeniul pazei bunurilor, valorilor și protecției persoanelor, Editura „Paco“, București, 2002. 22. VASILE GALICIANU - Legislație privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională, Editura „All Beck“, București, 2001. 23. CONSTANTIN IONESCU PUIȘOR - Urgențele și primul ajutor în accidentele rutiere, Editura medicală, București, 2001. B. LEGISLAȚIE 1. Constituția României, București, 1991. 2. Legea nr. 18/1996 - modificată și completată prin O.U.G. nr. 161/2000 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și va
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
lui de tinichea și de foaie de cort kaki, o nebună de săltată de la Goldana, dans care, învârtit, în sens invers acelor de ceasornic, de către meșteri-bărbați în ale horei, naște o irezistibilă forță centrifugă. În vâlvoarea dansului, poalele albe cu puișori de sub fotele femeilor se ridicau, pălălăind în vânt, ca odinioară, pe când erau fete mari și își permiteau cu plăcere aprinsă această obscenitate, admisă chiar și de veacuri mai morale -arătându-și pulpele rotunde. Bărbații, care făcuseră armata, pe vremea Suveranului, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mecanic înainte și înapoi pe marginea patului, în timp ce privește fix înainte cu ochi sticloși, inexpresivi. Mâinile încrucișate țin strâns în poală un ursuleț de pluș maro, cu una dintre urechi roasă. Dezmiardă bărbia tremurătoare a copilei într-un gest liniștitor: Puișor, poți să-mi spui unde sunt părinții tăi? Fata continuă să rămână tăcută, străină parcă de tot ce este în jurul ei. Un militar murdar de funingine intră și face semn discret să meargă în spatele casei. În grădina cu răsaduri găsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și ilaritate, dar nu de simpatie, se veseleau ca și când a te simți atât de departe de ceea ce ți se spune că e tatăl tău înseamnă că vrei să prostești pe alții cu perfidia ta care simulează inocența. Ia spune tu, puișor de chiabur, cum ai ticluit să ne ascunzi că taică-tău avea un joagăr, cu care exploatați pe țărani cerând prețuri nerușinate? a reluat tipul de la orășenesc. Ia vino încoace... Așa... Mai aproape! Mai, mai! Ia arată mâna cu care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o primeam, trăgeam repede la poartă. Când mi se întindea premiul de sfârșit de an, îl culegeam din vârful degetelor; coronița mi-o puneam singur pe cap. La orele de „Lucru manual“, chiuleam (nu suportam nici traforajul, nici să cos puișori pe etamină); îmi făcea rost maică-mea de scutiri. În pauze, umblam singur, enervându-mi colegii. Ca să evit contactul fizic din timpul bătăilor, scuipam și-o luam la fugă. Doar fetelor le puneam piedică, după ce le fugăream prin curtea interioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
venit cu trusa sanitară, le dai spirtul și pe urmă-ți descarcă și zece bărci. Așa-i regula-n Deltă.“ „Eu știam că-i spune «matraflox»...“, am comentat. „Bun, gata cu gluma.“, mi-a tăiat-o Mihnea, instalându-se pe puișor. „Să trecem la fapte.“ „Povestea. Varianta necenzurată.“, am cerut. „Da, povestea. Ei bine, uite cum stau lucrurile, Robane: n-am dispărut nicăieri. Am fost tot timpul acasă.“ „Poftim? Îți bați joc de mine?“ „Hai s-o iau altfel. N-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]