562 matches
-
Ce să-ți spun, petrecere nu glumă, mi se potrivea mătușă; unde mai pui că madam Albu se uita chiorîș la Wanda, pe care nu i-o puteam prezenta drept soție; știi, balabusta a fost colegă În clasele primare cu Puica, nevastă-mea și țmon cher, trebuie să recunoști că Marcelică te-a cam tras În piept) ...da las, că i-o coc eu. Urmează partea a doua și răzbunarea! nu mai scoate domnu Albu capul din bîrlog. Ai să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
acasă de pe unde hoinăreau toată ziua, fiindcă începea să se însereze. Mai trecu un răstimp până ce se putu așeza pe pragul casei, cu blidul mare în poală, strigând cum făcea în fiecare seară: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Găinile și puicile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. Le numără. Lipseau două bătrâne și cocoșul. Deșertă blidul, goni câinii să nu mănânce porția galițelor și porni spre uliță, chemând mai prelung: ― Păsărelele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
OFICIAL nr. 826 din 9 decembrie 2008 Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 și 8 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ion Criveanu în Dosarul nr. 3.967/90/2007 al Curții de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205540_a_206869]
-
Curții de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 noiembrie 2008. PREȘEDINTELE CUR��II CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205540_a_206869]
-
str. Mihai Vodă 15; str. Episcop Ghesarie 24, Într. Urali 5918. Praporgescu Maria, 9 apartamente, București str. G-ral Praporgescu 17 5919. Păsat G. Gheorghe, 1 apartament, Vasile Roaita- Constantă 5920. Pedencov Nuți, 10 apartamente, București str. Aurel Vlaicu 138 5921. Puica Gh. Ioan, 10 apartamente, București calea Văcărești 184 str. Viorele 3-5; 5922. Popovici Ion, 8 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 71, Bacău Cristoveanu 12 5923. Peturca I. Ion, 8 apartamente, București, str. Acvila 1, 3, calea 13 Septembrie 57 5924
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Salciei 6 135. Constantinescu Alex., str. Ștefan cel Mare 13 136. Negoiță Nicolae, str. Ștefan cel Mare 25 137. Hodoran Ion, str. Ștefan cel Mare 34 138. Petrescu Constantă, str. Topraizari 18 139. Aglaita Aurica, str. Vasile Roaita 18 140. Puica Rata, str. Vătășelului 4 141. Fratila Ion, str. Vidra 17 142. Suceleanta Elenă, str. Vidra 37 143. Iliescu Emilia, str. Vasile Ghergbel 59 144. Marin Florea, str. Anton Pan Buc. Noi 44 145. Buzdughina E., str. Agapiei 10 146. Ecaterina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
proverbe ne Îndeamnă: „Fă bine și lasă lumea să vorbească”; „La calomnii se răspunde cel mai bine tăcând”; „Cine ascultă gura lumii Își lasă repede nevasta”; „Mai ușor e să oprești vântul, decât gura satului”; „Lasă lumea să vorbească, numai puica să-mi trăiască”; Pentru o vorbă de nimică, joacă baba de se strică”; „Toate se fac și se desfac prin gura satului”.) Bună ziua, căciulă, că stăpânul n-are gură. (Când firea ursuză Își spune cuvântul, suferă Însăși politețea elementară a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dacă în el nu s-ar fi îmbinat atât de armonios folclorul și argoul orășenesc și limba savantă, topite parcă în expresia concentrată blagiană, în forma eliptică a lui Ion Barbu sau în formula jocului arghezian: "Ca și ouăle din puică/ eu rămân în tine, muică,/ tu, cea care pururi cloșcă/ m-ai luat ca și o ioșcă/ și tot stai cu dumneata/ peste umilința mea" ("Spleen"). Nichita Stănescu este un îndrăgostit de dragoste, mai precis de starea de dragoste, de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
10 : „Cât oi trăi, să iubesc, Că de-oi muri, putrezesc;” scopul vieții pare a fi iubirea, ea este cea care o definește și îi dă sens, așa cum degradarea și distrugerea dau sens morții; r. 23 27 : „Du-te la puica și-i spune Să nu se mai poarte bine, Că mi-a rupt inima-n mine. Să se poarte mai vlăvioasă, Să-mi mai văd și eu de casă.” îndemn la decență și schimbarea atitudinii cochete ce stârnește dorințele, ispitește
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mod firesc la autorul englez o umbră de incertitudine, de îndoială din partea cititorului față de evoluția morală ulterioară a 904 Ibidem, p. 217. 905 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 105. 906 Ibidem, p. 106. 244 personajului: „Frumoasă foc și mlădioasă, puica/ Trupșor alung avea ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor îl limpezește, / Tot pe mine mă iubește. "173; Auzi cum răsună valea / Și mândra cântându-și jalea; Auzi cum sună izvoru / Și mândruța-și cântă doru: / Turturică de pe baltă, / Vină, puică, și te scaldă, / Că apele s-o-ncălzit, / Dorurile s-o-nvăluit. / Leagă doru-ntr-o năframă / Și-i dă drumul pe Suceavă, / Și-i dă drumul să se ducă, / Pe bădița să-l ajungă. Să te-ajungă dorul meu, / Und` ț-a fi drumu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi drumu mai greu; Să te-ajungă jalea mea, / Und` ț-a fi calea mai grea."174 Inserțiile dialogice ilustrează paroxismul trăirilor, transformând planurile antitetice în completitudine semantică: " Eu am plâns sara pe lună / Până s-o făcut fântână, / Vin`, puică, la apă bună.../ Apă bună nu pot bea, / Tulbure-i inima mea. Că n-am pânze de albit / Și nici vorbe de grăit, / Că pânzele le-am albit / De când noi ne-am despărțit, / Și vorbele le-am uitat / De când, bade
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mea" sau " Am auzit o minciună / Că-n Suceava-i apa bună" desemnează trăirile contradictorii ca intermitențe subiective, anulate de liniaritatea inserțiilor explicative: "Am auzit o minciună: / Că-n Suceava-i apa bună, / Cin` bea pe loc se cunună. Hai, puică, ș-om bea și noi / Și ne-om lua amândoi.../ Du-te tu, bade, și-i bea, / Nu-mi trage nădejdea mea, / Că nădejdea de la mine / Îi ca gheața cea subțire: Tu te sui, ea nu te ține. / Când te-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pe fereastră mi-i fura, / La lună ne-om cununa, / Soarele ne-a judeca!"206 Luna tăinuiește trăirile sufletești ale omului și participă la zbuciumul lăuntric: "Frunză verde măr domnesc, / Of, împărate ceresc, / Mai dă-mi zile să trăiesc; / Cu puica să mă-ntâlnesc. Două vorbe să-i vorbesc / Ș-apoi să mă săvârșesc. / Nu știu luna-i luminoasă, / Ori puicuța-i preafrumoasă. Nu știu luna pe cer merge / Ori puica la apă trece. / Frunzișoară de chiper, / Câte stele sunt pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Of, împărate ceresc, / Mai dă-mi zile să trăiesc; / Cu puica să mă-ntâlnesc. Două vorbe să-i vorbesc / Ș-apoi să mă săvârșesc. / Nu știu luna-i luminoasă, / Ori puicuța-i preafrumoasă. Nu știu luna pe cer merge / Ori puica la apă trece. / Frunzișoară de chiper, / Câte stele sunt pe cer, / Pân` în ziuă toate pier; / Numai luna rămânea, / Numai luna și c-o stea / Știe de patima mea." sau "Cine n-are dor pe vale / Nu știe luna când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se sfarme ușor bulgării, cum se sfarmă oul"; "oul întâi de la găină se îngroapă cu locul vacei, când are vițelul întâi, să fie laptele galben"; Oul cel întâi e bine să-l mănânci, că te întărești, și mai ales de la puica neagră, că nu se prind farmecele"; Când se ouă găina întâi, să pui oul sub prag și să torni deasupra cenușă sau gunoi; atâtea ouă să fie cât gunoi."258 Ouăle care vor fi împistrite sau înroșite de Paști, se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apă din izvoară / Și da la pui să nu moară."289 În imaginarul tradițional, cucul trece prin mai multe metamorfoze, de la pasărea prevestitoare de noroc sau de nenoroc, la pasărea ca mesager al sufletului: "Cucule de la pădure, / Du-te la puica și-i spune / Să facă puica ce-a face / Să-mi trimeată doru-ncoace, / Că de dor nu știu ce-oi face."290 Uneori, în lirica subiectivă, cucul devine un element de comparație, dar și o condiție sine qua non împlinirii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pui să nu moară."289 În imaginarul tradițional, cucul trece prin mai multe metamorfoze, de la pasărea prevestitoare de noroc sau de nenoroc, la pasărea ca mesager al sufletului: "Cucule de la pădure, / Du-te la puica și-i spune / Să facă puica ce-a face / Să-mi trimeată doru-ncoace, / Că de dor nu știu ce-oi face."290 Uneori, în lirica subiectivă, cucul devine un element de comparație, dar și o condiție sine qua non împlinirii ființei umane: "De-aș cânta cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prevestește începutul și sfârșitul ritualurilor de trecere care consfințesc hotarele dintre anotimpuri. Astfel, cucul, care prevestește primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La uș`șoară la temniță. Și pe-o frunză de marari, / La ușă de creminari! / Da cucul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
NLP in teachers' classroom discourse. English Language Teachers Journal, 58 (1), 28-37. Mincu, M. (!983). Semiotica literară italiană. București: Editura Univers. Mucchielli, A. (2005). Arta de a comunica: metode, forme și psihologia situațiilor de comunicare. Traducere de Giuliano Sfichi, Gina Puică și Marius Roman. Iași: Polirom. Mucchielli, R. (2000). Fața omului și caracterul. Inițiere în morfopsihologie. Traducere de Leonard Vasiliu. București: Editura IRI. Munteanu, E. (2005). Éléments pour une sémiologie du théâtre. Iași: Editura Sf. Mina. Myhill, D. (2006). Talk, talk
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
făăt> nici de cum, ci au dat această moșie Neculii logofăt drept acești bani, care s'au zis mai sus, de a lui bună voie și Înnaintea a multor boeri buni, anume: Voicilă logă o >fă ăt > din Negoești și popa Puică din București și Tudor din Scovordeni și Dobrotă. İar după aceia, iar au cumpărat Necula lă o >gof ăăt > un țiganu, anume Marin de la Sulga și de la Filipan din Tăncăbești, drept 1200 aspri gata. Și iar au cumpărat Necula logă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
maică frigurile Dar mai rele dragostele Maica de friguri mă scoate Dar În dragoste nu poate. Maica-mi zice că mă scoate De la cîte de la toate De la două nu se poate De la mîndră, de la moarte. Rolul femeii În dragoste. Exemplificăm : ,, Puică sprîncenele tale Pene-s de privighetoare. CÎnd le sui, cînd le cobori Cu privirea mă dobori. CÎnd le sui, cînd le ridici İnimioara rău mi-o strici. ” ,, Dragostele tinerele Nu se fac din floricele. Ci din buze subțirele Din degete
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
toată turma. Turma cu oițele Ciobani cu căprițele. Zbiară oile-n sălaș Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu mai spui la lume C-am
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]