1,472 matches
-
o retorică puternic antiamericană și avea prieteni În rândul dictatorilor din Lumea a Treia, inclusiv personaje gen Gaddafi. Știm sigur un lucru: actualul guvern grec s-a conformat criteriilor europene. Din acest punct de vedere, cred că, indiferent de anumite pulsiuni tribaliste ce pot reapărea În rândul electoratului În condiții de disperare socială, o dată prinși În angrenajul structurilor europene este destul de greu ca factorii anomici și iraționali să capete proeminență. Mircea Mihăieș: Întrebarea mea era legată de declarațiile total lipsite de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sau socială „vrea“ sau „dorește“. El a oferit și o listă de instincte stabile: foamea, setea, repausul, somnul, eliminarea, respirația, activitatea, apetitul senzorial. Cu o frecvență mai mică se constată: agresivitatea, fuga, instinctul de achiziție și alte scheme comune. e) Pulsiunile. Teoria aparține școlii behavioriste și este strâns legată de teoria stimul-răspuns. Pulsiunile sunt imboldurile permanente către activitate. Ele pot fi primare (înnăscute) și secundare (învățate). La baza învățării ar sta aceste pulsiuni secundare. Această teorie a dus la teorii ale
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
instincte stabile: foamea, setea, repausul, somnul, eliminarea, respirația, activitatea, apetitul senzorial. Cu o frecvență mai mică se constată: agresivitatea, fuga, instinctul de achiziție și alte scheme comune. e) Pulsiunile. Teoria aparține școlii behavioriste și este strâns legată de teoria stimul-răspuns. Pulsiunile sunt imboldurile permanente către activitate. Ele pot fi primare (înnăscute) și secundare (învățate). La baza învățării ar sta aceste pulsiuni secundare. Această teorie a dus la teorii ale învățării și ale personalității bazate pe pulsiuni. Teoriile motivației modificabile. În cadrul acestei
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
instinctul de achiziție și alte scheme comune. e) Pulsiunile. Teoria aparține școlii behavioriste și este strâns legată de teoria stimul-răspuns. Pulsiunile sunt imboldurile permanente către activitate. Ele pot fi primare (înnăscute) și secundare (învățate). La baza învățării ar sta aceste pulsiuni secundare. Această teorie a dus la teorii ale învățării și ale personalității bazate pe pulsiuni. Teoriile motivației modificabile. În cadrul acestei teorii pe un loc principal se plasează teoria „priorității comportamentului“, care susține că cea mai mare parte a activității noastre
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
strâns legată de teoria stimul-răspuns. Pulsiunile sunt imboldurile permanente către activitate. Ele pot fi primare (înnăscute) și secundare (învățate). La baza învățării ar sta aceste pulsiuni secundare. Această teorie a dus la teorii ale învățării și ale personalității bazate pe pulsiuni. Teoriile motivației modificabile. În cadrul acestei teorii pe un loc principal se plasează teoria „priorității comportamentului“, care susține că cea mai mare parte a activității noastre nu contribuie nici la obținerea satisfacției și nici la satisfacerea impulsurilor fundamentale. Explorarea, cunoașterea și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și nici la satisfacerea impulsurilor fundamentale. Explorarea, cunoașterea și acomodarea la mediu absoarbe cea mai mare parte din acțiunile noastre. Allport (1972) dă ca exemplu jocul copilului care constituie o activitate atât de puternică încât poate intra în conflict cu pulsiunile primare și uneori le poate învinge. Reducerea tensiunii create de impulsul primar se face prin activitatea de joc. În vederea acestui efort de acomodare se evidențiază în calitate de motivație. a) Tendința de explorare. „Explorarea este o activitate continuă, baza unei importante învățări
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Reducerea tensiunii create de impulsul primar se face prin activitatea de joc. În vederea acestui efort de acomodare se evidențiază în calitate de motivație. a) Tendința de explorare. „Explorarea este o activitate continuă, baza unei importante învățări, ea nu poate fi dovedită ca pulsiunile în teoria reducerii tensiunii. Acest fapt va conduce la concluzia că impulsia către activitate și impulsiunea estetică nu sunt într-adevăr impulsiuni, dar ele ar trebui să fie introduse într-o concepție cu totul diferită a motivației“ (Daugall, 1932). b
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
sensul stimulării activității de învățare, cât și în sensul reducerii tensiunii energetice, în direcția moderării sau scăderii tonusului ei, variind în funcție de particularitățile fiecărui elev (tipul de sistem nervos, echilibrul temperamental și emotiv, de capacitățile cognitive), de nivelurile de autoreglare a pulsiunilor anticipative ori al nivelurilor de aspirații, de tipul sarcinilor de învățare și de alți factori. Sub acest nivel, creșterea stimulării produce un efect de întărire, în timp ce peste acest nivel, dimpotrivă (G.W. Getzels), descreșterea stimulării este aceea care
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
The Neurobiology of Trust”, în Annals of the New York Academy of Science, nr. 1032, 2004, p. 224-227. Le este femeilor mai ușor decât bărbaților să își reprime dorințele? Mecanismele inhibiției la bărbați și la femei A reuși să îți reprimi pulsiunile sexuale și agresive, iată o condiție indispensabilă vieții în colectivitate. Bine că cei mai mulți dintre noi reușim acest lucru, altfel am fi toți psihopați (mai spunem azi sociopați). Dar această „inteligență socială” pare să fie prezentă în proporții diferite la bărbați
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
colaps universal ar fi inaugurat. Misticul propune ființei proprii ca scop al ascendențelor sale sfințenia și luciditatea clarvăzătoare. Ne-omenescul transcendent se relevă în plenitudinea sa atunci când acest scop a fost atins. Este viziunea și experiența angelicului și demonicului, a pulsiunilor paradisiace și infernale, a prezenței divine izbăvitoare și a tentației șoptită din neguri șerpuitoare. În cutremurul extazului misticul înțelege gravitatea destinului uman, misiunea înălțării spirituale pe care omul trebuie să și-o asume dar pe care, cel mai adesea, o
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sfideze și apoi să ignore Divinitatea. Odată alegerea negativă împlinită, eul se demonizează în sensul unei intrări în deplin acord cu rezonanțele ce au escaladat infernul spre a se picura în rosturile omului. Voluptatea veninoasă a tentației alunecă cuceritor în pulsiunea conștiinței corupte care își disipează urmele cometice ale binelui deja abandonat. Acest eu întunecat este ecou al sunetului de triumf demonic peste câmpiile sumbre ale unui spirit înfrânt și adoptat întru negativitate. Farmecul porții care își așteaptă deschiderea promițând beatitudinea
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
apropierea celui drag, permite deschiderea energiilor telurice ale sufletului părăsit, erupția cutremurantă a acelor revolte și neputințe glisate pe complexe și frustrări, izbucnirea spre suprafața interiorității a tensiunilor înghețate, preț de un moment, sub magia iubirii fulgurante. Acel nod de pulsiuni ce se redescoperă pe sine ca un eu stelar, ca un punct de conștiință trepidând în lumina proprie-i arderi, acel ghem spiritual concentrat în nedesfacerea sa este incendiat în și de către propria interioritate trezită din melancolia unei iubiri ce
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
tranzitare temporală a lui este în a fost. Dar chipul viu ce s-a retras în amintirea fundamentală a trecutului nu mai este menținut nici ca absență, nici drept simulacru de fostă prezență. Când o persoană în care am investit pulsiunile cele mai aprinse ale spiritului nostru ne părăsește dar continuă să trăiască ea rămâne prezentă ca loc metafizic decupat, ca breșă vidă în sfera propriei împrejmuiri. Ceea ce menține această paranteză ontică, acest refugiu rezervat nimănui și mereu descomplectat, ne-reocupat
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
insulară sacră întămpină credinciosul în reculegerea mistică a sosiriI sale. Actul reculegerii indică o retragere din rasfirarea sinelui, un reflex al interiorității spre concentrarea atomară în propria tensiune. Astfel, gândurile și trăirile, fie ele intensive sau diminuate, sunt reașezate în pulsiunea unei singure împletiri ce le purifică de stigmatul depărtărilor unde au fost ancorate secvențial și efemer. Multiple experiențe și conexiuni existențiale sunt, în contextul retragerii la și întru fundamentele lumescului, abandonate unei uitări ce se instituie ca factor cenzurant. Reculegerea
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
rătăciri. Dacă există un suflet al lumii, cum credea Platon, pentru cetățeanul modern, urmele sale n-ar putea fi căutate decât în istoria în mare parte nescrisă a neamului omenesc. Așa cum o biografie este clădită sau minată mai curând de pulsiuni afective decât prin reci opțiuni intelectuale, interesul față de problematica istoriei universale nu se poate mărgini într-un plan strict cognitiv. Cultul memoriei are o dimensiune patetică. Pentru creștini, memoria secretă câteva inevitabile semnificații soteriologice. Dacă cunoașterea este o foame înrudită
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
a Învinge opoziția lor la spitalizare vor fi folosite intervenții psihoterapeutice și medicamentoase. Internați În spital, pacienții vor fi supravegheați permanent, se vor prescrie antidepresive, neuroleptice, iar externarea lor se va face numai la dispariția durerii morale, ce constituie sursa pulsiunii suicidare. În studiul nostru, subiecții, care au comis o primă tentativă de suicid, În circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
externe, vizibile prin anumite atitudini corporale ce constituie cuirase sau blindaje ale caracterului (Charackterpanzerung). În opinia Annei Freud, analiza acestor fenomene este anevoioasă și nu va face obiectul studiului nostru decât în măsura în care vom reuși să descoperim conflictul actual între eu, pulsiune și afect. Autoarea ia poziție și împotriva tendinței de a rezerva termenul „analiză a rezistenței” exclusiv studiului manifestărilor descrise de Reich, susținând că acesta se poate aplica la fel de bine analizei tuturor rezistențelor. Diferitele elemente prezentate până acum demonstrează cât de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1900, în Interpretarea viselor, și ale cărei strânse legături cu fixația sunt precizate în Introducere în psihanaliză, 1916); - sublimarea și formațiunea reacțională (Trei studii privind teoria sexualității, 1905); - proiecția („Președintele Schreber”, 1911); - întoarcerea împotriva propriei persoane și transformarea în contrariu („Pulsiuni și destine ale pulsiunilor”, 1915a); - introiecția sau identificarea („Doliu și melancolie”, 1917b); - anularea retroactivă și izolarea (în Inhibiție, simptom și angoasă, 1926). În 1936, A. Freud publică Eul și mecanismele de apărare, prima și - vreme de mulți ani - singura lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și ale cărei strânse legături cu fixația sunt precizate în Introducere în psihanaliză, 1916); - sublimarea și formațiunea reacțională (Trei studii privind teoria sexualității, 1905); - proiecția („Președintele Schreber”, 1911); - întoarcerea împotriva propriei persoane și transformarea în contrariu („Pulsiuni și destine ale pulsiunilor”, 1915a); - introiecția sau identificarea („Doliu și melancolie”, 1917b); - anularea retroactivă și izolarea (în Inhibiție, simptom și angoasă, 1926). În 1936, A. Freud publică Eul și mecanismele de apărare, prima și - vreme de mulți ani - singura lucrare pe această temă. Pornind
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
resimtă angoasa și să utilizeze mecanisme de apărare. După cum subliniază Segal în Introducere în opera Melaniei Klein (1964/1980), diverse mecanisme de apărare acționează în direcția protejării nou-născutului, mai întâi împotriva fricii de moarte venind din interior și apoi - când pulsiunea morții este deviată - împotriva persecuțiilor din exterior și din interior. Contribuția Melaniei Klein în domeniul mecanismelor de apărare se înscrie în cadrul teoriei relațiilor de obiect. Opera sa a fost continuată de Fairbairn (1952/1974) și mai ales de Kernberg (1975
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apărare. Laplanche și Pontalis (1967) subliniază pe bună dreptate importantele diferențe care există între raționalizare (în care intervin mecanisme intelectuale complexe), întoarcere asupra propriei persoane (care constituie un „destin” al țintei pulsionale), anulare retroactivă (operație compulsivă) și sublimare (în care pulsiunea este deviată către un scop non-sexual, vizând diferite obiecte valorizate social). A. Freud distingea și ea tehnicile (cum sunt izolarea și anularea retroactivă) de adevăratele procese instinctuale, cum ar fi regresiunea, transformarea în contrariu și întoarcerea asupra propriei persoane. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care vorbea Reich și care constituie un sistem defensiv stabilizator. 2.2. Împotriva cui se apără eul?tc "2.2. Împotriva cui se apără eul?" În Eul și mecanismele de apărare, A. Freud desemnează două ținte ale mecanismelor de apărare: pulsiunile sinelui și afectele legate de aceste pulsiuni. Pulsiunile sinelui nu sunt nicidecum dispuse să rămână inconștiente. Ele încearcă să pătrundă în conștient pentru a fi satisfăcute aici sau măcar să trimită înspre conștient unii din derivații lor. Astfel iau naștere conflictele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sistem defensiv stabilizator. 2.2. Împotriva cui se apără eul?tc "2.2. Împotriva cui se apără eul?" În Eul și mecanismele de apărare, A. Freud desemnează două ținte ale mecanismelor de apărare: pulsiunile sinelui și afectele legate de aceste pulsiuni. Pulsiunile sinelui nu sunt nicidecum dispuse să rămână inconștiente. Ele încearcă să pătrundă în conștient pentru a fi satisfăcute aici sau măcar să trimită înspre conștient unii din derivații lor. Astfel iau naștere conflictele dintre eu și pulsiuni (sau derivații acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
defensiv stabilizator. 2.2. Împotriva cui se apără eul?tc "2.2. Împotriva cui se apără eul?" În Eul și mecanismele de apărare, A. Freud desemnează două ținte ale mecanismelor de apărare: pulsiunile sinelui și afectele legate de aceste pulsiuni. Pulsiunile sinelui nu sunt nicidecum dispuse să rămână inconștiente. Ele încearcă să pătrundă în conștient pentru a fi satisfăcute aici sau măcar să trimită înspre conștient unii din derivații lor. Astfel iau naștere conflictele dintre eu și pulsiuni (sau derivații acestora). Cea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]