15,281 matches
-
O`Neill, Orin joacă rolul lui Oreste din tragedia eschiliană, dar spre deosebire de opera predecesorului său, aici atragerea fratelui în planul de răzbunare nu este ușoară, căci personajul are o afecțiune puternică față de mama sa. Adam este ucis de Orin pe puntea vaporului pe care îl comandă, în momentul în care acesta își exprima față de Christine regretul că i-a procurat otrava cu care și-a ucis soțul, pentru a-și răzbuna mama ce a suferit din pricina Mannonilor. După ce află de la Orin
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
apte cercuri ale Mesei Ț?ceriiConstantin Brâncu?i), deseneaz? pe undele sale, chipul celui drag. Iubirea, asociat? În aceste versuri cu imaginea cercului, este, prin urmare, v?zut? că un principiu cosmic ce st? la originea armoniei lumii, sau ca punte de leg?tur? ce poate reconcilia sufletul r???cît al poetului cu ordinea lumii exterioare, purtându-i pa?îi spre acel univers unic al fericirii adev?rât izvor al vie?îi pe care acesta Îl g?se?te Întotdeauna În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o lume superioar?, a cunoa?terii ?i spiritualit??îi, nu reprezenta un semn al interdic?iei: „Zeii Daciei acolo locuiau -poart? solar? În a oamenilor lume sc?rile de stânci coboar?", iar sc? rile, „simbol În vertical? al evolu?iei, punte de comunicare Între cosmic ?i terestru, figureaz? că un intermediar arhitectonic", ele fiind prezente În descrierea palatului Dochiei (f?urit din „stânce sure", având drept stâlpi „mun?i de piatr?", strea?în? „o p?dure" toate fiind simboluri ale infinitului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a de dragi!" (Povestea codrului) Visul de iubire Înseamn? c?utare a unit??îi lumii, punte de leg? tur? Între natur???i Îndr?gosti?i, Înseamn? moment de echilibru, stare de gra?ie În care se Întâlnesc sufletul uman ?i armonia universului. Nuntă din finalul poemului „C?lin", Încheiat? În peisajul feeric al p?durii, ocrotit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
purit??îi ?i puterii"; prin identificarea acestuia la spa?iul istoric românesc, este relevat? unitatea de leg?tur? ancestral? ce se stabile?te Între eroul ales (Mu?ațin, Decebal, Mircea, ?tefan) ?i natură prietenoas?? ?i ocrotitoare: „?tefan Vod? tinerel / Trece puntea singurel, / Cu peptarul de ?? el / Cu cu?mă neagr? de miel, / Drag i-e codrului de el!". Personaj mitic, adânc legat de spa? iul românesc, devine o prezen?? vie În universul mitic al codrului (ve?nic frate cu românul, cum
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un punct final acestei relații imaginare, acestei fantezii fără sfârșit, acestui coșmar perpetuu. Nebuna știe că gestul se va repeta din nou și din nou și din nou, dar în momentul ăsta ea decide să fie aspră, să rupă orice punte care o leagă de bărbatul care o obsedează, chiar dacă știe că se amăgește degeaba și că ruptura nu va dura mai mult de o oră. Prin gestul ăsta scurt, ea îl pedepsește crunt pe bărbatul care a umilit-o. Căci
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
pe care-l știam de când eram mic. Bătrân a fost mereu și de-acuma nu mai pleca nici când venea frigul. Se bălăcea toată ziua în apa rece și se uita la turiștii târzii. Când eram la masă acolo, pe punte, vaporul s-a oprit la Maliuc și s-au urcat doi țigani în costume naționale oltenești, care-au început să cânte. Un vio lonist și un fluieraș, numai că fluierașul cânta din cim poi. Un cimpoi împuțit. Acuma, cimpoiul, nu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
continua să meargă la munte, posibilitatea de a se refugia în amintirile acelea pline de freamăt sufletesc fără a fi deranjat de zgomotele bulevardului înțesat de mașini, tramvaie sau autobuze. Erau amintirile lui. Amintirile lor, în pofida faptului că viața rupsese punți, măcinase maluri de gând cu insensibilitatea caracteristică și fiecare pornise pe un alt drum, nemarcat, către destinații diferite, chiar dacă Eugen se retrăsese la un moment dat din propria viață, învins de o prea mare sete care-i subjugase, fatal, ficatul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
competitiv nu este un simplu mijloc de dezvoltare a sănătății corpului și furnizor de distracție (plăcere), ci și educație. Mișcarea Olimpică este astfel o credință că sportul poate sparge barierele lingvistice, culturale, de naționalitate, vârstă și sex și să construiască punți între oameni de pretutindeni ca teme de promovare a păcii în lume. Prima sursă a Mișcării Olimpice sunt Jocurile Olimpice care este activitatea cea mai manifestă a CIO. Mișcarea Olimpică este astfel identificată prin mai multe alte activități, precum: Promovarea sportului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
că finanțarea acestor comitete era efectuată în exclusivitate din resurse bugetare. Pe de altă parte, popoarele care doresc să se constituie în state suverane sau cele mici adoptă o politică de deschidere către CIO, conform căreia recunoașterea olimpică reprezintă o punte de acces spre recunoașterea de către organizațiile internaționale (ONU este cazul Sloveniei, NATO). Pentru a obține recunoașterea ca stat suveran (cu imn și drapel proprii), liderii politici ai RDG-ului au urmărit mai întâi recunoașterea olimpică. Aceasta Comitetul Internațional Olimpic ca
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
corpului și ale minții. Sportul nu este un simplu mijloc de dezvoltare a sănătății corpului și furnizor de distracție sau plăcere, ci este și educație. Credința că sportul poate sparge barierele lingvistice, culturale, de naționalitate, vârstă, sex și să construiască punți de legătură între oamenii de pretutindeni, încurajând înființarea unei societăți pacifiste, preocupată de conservarea demnității umane, au constituit fundamentele Cartei Olimpice adoptate de CIO. b) autoritatea legal-rațională - are la bază instituții, un sistem de legi și reguli acceptate de societate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
altă parte, popoarele care au dorit să se constituie în state suverane sau cele mici au adoptat o Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 183 politică de deschidere către CIO, conform căreia recunoașterea olimpică a reprezentat o punte de acces spre recunoașterea de către organizațiile internaționale. politica de desemnare a orașului gazdă a Jocurilor Olimpice a fost orientată în multe cazuri pe criterii politice, nu și sportive (edițiile din 1964 la Tokyo, 1968 la Mexico, 1972 la München și Moscova
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pe care eu, familia mea și prietenii noștri i-l vom da. În schimb îi voi cere și eu ceva când va fi la putere. Ne-am strâns mâinile cu înțelegere. Am să mă fac prieten cu dracul până trec puntea! Și s-a ales deputat! L-am lăsat câteva luni să se acomodeze. Apoi i-am telefonat, recomandându-mă cu ironie: Sunt cel cu panoplia! Da, a mormăit el. Ce doriți? Aș vrea să-mi fixați o întâlnire. Bine! Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
așezat deasupra ușii de la intrare. Femeile poartă părul despletit și sunt îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de zile. În cameră sunt acoperite cu ștergare oglinzile sau alte obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare. Nu lipsește pomul încărcat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pe-o poiană mare, lată, La scaun de judecată. Ne-o judeca Dumnezeu De-am făcut ghine sau rău.” Înmormântarea se face, după tradiție, a treia zi. Drumul spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Curcubeul acela nu are frumusețea serafică a licuricilor sau a stelelor. Dacă ar fi atât de palid și de îndepărtat, n-aș mai suferi așa de mult și, pesemne, v-aș uita treptat. Curcubeul din sufletul meu este ca o punte de flăcări. E o senzație atât de puternică, încât îmi arde pieptul. Cred că nici nevoia morfinomanilor care rămân fără droguri nu este atât de dureroasă. Sunt sigură că nu mă înșel, că nu e ticăloșie din partea mea, însă chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Liana Tugearu Promised Land De la o vreme, începe să se contureze încă un filon al dansului contemporan autohton, altul decât cel care se desfășoară în cadrul Centrului Național al Dansului București, chiar dacă între cele două există unele punți de legătură. După Teatrul Odeon și Teatrul Nottara, scena Teatrului Foarte Mic s-a deschis și ea dansului și anume unor tineri creatori de dans contemporan, formați, în principal, în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Coregrafie. Arcadie
Caleidoscop coregrafic (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7185_a_8510]
-
III, în Cupa). O lume apăsată de veșnice neputințe, de zăgazuri de șovăială: "Boltisem vremea'n jurul molaticei copile.../ Mi-au luat-o 'n afunzișuri când au trecut în drum/ Pe sub arcada celei mai joase dintre zile/ Corăbiile toamnei cu punțile de fum." (IV, în Cupa). O suferință ascunsă, delicată, într-o viață colțuroasă, care te forțează, aspru, să urci, păstrînd, dureros, asupra căderilor, tăcerea: "Cântecul ce'n sârg/ Zămisliși aseară/ Nu-l mai da la târg/ Nu-l trimete'n
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și fără consecințe previzibile. Genericul Hyphen, sub care cele mai multe forme spațiale sînt așezate, indică tocmai această punte, această legătură între abstracție și imanență, între tangibil și imponderabil. El conciliază interiorul cu exteriorul, materia cu vidul, gravitația cu starea de plutire. La intersecția picturii cu sculptura, ca un spațiu deschis în egală măsură către amîndouă, se așază desenul
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
iar iubita sa, Lina Nilson, în vârstă de doar 20 de ani, i-a sărit imediat în ajutor, scrie spot.com. Cavalli s-a săpunit bine peste tot, inclusiv la fund și în zona genitală, deși nu era singur pe punte. Imaginile au fost făcute în Sardinia. În luna aprilie a acestui an, a avut loc deschiderea oficială a magazinului de lux Roberto Cavalli din galeria comercială The Grand Avenue. Cu această ocazie, faimosul designer a venit pentru prima dată în
Roberto Cavalli, spălat la fund în public de iubita sa - FOTO by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72146_a_73471]
-
Fischer (Pescarul), și publicată în Foea literară care a apărut la Brașov și a premers Foaia pentru minte, inimă și literatură a lui Gh. Bariț. Drept care am să-mi și îngădui să închei cu câteva versuri care reclădesc, parcă, o punte între noi cei de azi și cei care, în vremuri de fel mai calme, găseau mângâiere în baladele celui în fața căruia și noi ne plecăm. Apa fierbe, apa crește Și d' aproape un pescariu, Molcom tace și privește, De ar
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
apropiată de intențiile mele artistice nu poate fi vorba. Dar nu e neapărat vina criticilor, pentru că unele amănunte ale scrierilor mele trebuiau explicate, ca să se creeze acest halou ce învăluie o operă. Partea anecdotică este captatoare de simpatii, aruncă o punte - cât o fi ea de șubredă - între autor și cititor. De pildă, cititorii cărților mele ,,o cunosc" pe Helga, dar nu știu că au existat în viața mea două femei cu acest nume... Poate că ar fi de dorit să
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
a fost supus vreodată un scrib" (Hans Burgkmair: "Sfîntul Ioan la Patmos"). Orbirea și nebunia, infirmități pentru omul obișnuit, nu reprezintă oare tainice șanse soteriologice?" În timp ce duhul se abandonează înnoptării atotputernice / cîntecul unui orb încearcă să dureze spre mine o punte fragilă, tremurătoare". Ca și: "nici o pricină și nici o măsură nu cunoaște bucuria celui cu mințile împuținate". Nu e ocolită nici copilăria, acea mirabilă "iubire care a devenit vizibilă" așa cum spunea, entuziast, Novalis. În zorii vieții, omul simte cu proaspătă acuitate
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
mâna-n mână/ Cu căldura care pleacă/ Și în gând încet îngână/ Spune-i, doamne, să mai tacă!// Că ajunge cu cerșitul./ Piatra e mai mare-n apă/ Când ajunge infinitul/ Din adâncuri să o scoată.// Obosit, la cap de punte/ Răzimat de mersul vieții,/ Vrea pe toate să le uite/ Până nu-l ajung nămeții.// Să-l îngroape sub înghețul/ Pe podeaua de la punte/ Poate-atunci cunoaște prețul/ La sudoarea de pe frunte.
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
mai mare-n apă/ Când ajunge infinitul/ Din adâncuri să o scoată.// Obosit, la cap de punte/ Răzimat de mersul vieții,/ Vrea pe toate să le uite/ Până nu-l ajung nămeții.// Să-l îngroape sub înghețul/ Pe podeaua de la punte/ Poate-atunci cunoaște prețul/ La sudoarea de pe frunte.
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]