1,935 matches
-
intensive care patients? J Am Soc Nephrol 2001: 40-3. Tabelul I. Indicațiile plasmaferezei (conform Societății Americane pentru Afereză) Factorul care trebuie înlăturat Plasmafereza ca primă linie de tratament Crioglobulinemia Boala Goodpasture Polineuropatie acută demielizantă Guillain-Barré Sindromul de hipervâscozitate Trombocitopenia microangiopatică (purpura trombotică trombocitopenică - PTT) Sindromul hemolitic uremic (SHU) Hipercolesterolemia familială homozigotă Miastenia gravis în crize Crioglobuline Anticorpi anti-MBG Anticorpi antimielină Diferite paraproteine IgM Antigenul anticelulă endotelială (?) Multimerii factorului von Willebrand LDL-colesterol Anticorpi antireceptori Ach Plasmafereza ca tratament adjuvant Glomerulonefrita rapid progresivă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
modernă, transdisciplinară, abordând relația dintre muzicalitatea versului eminescian și muzică, în sensul armoniei pitagoreice. SCRIERI: Cea mai tânără Ecaterină, Iași, 1975; Drumuri, București, 1977; Nesfârșitele vămi, București, 1979; Cochilii cântătoare, București, 1982; Umbra Casandrei, Iași, 1983; Ucenicia de aur și purpură, București,1985; Când adoarme o buburuză, Iași, 1986; Serpentine, București, 1989; Băieței, clopoței și fetițe, luminițe, Iași, 1991; Coridorul dintre ceasuri, Timișoara, 2000; Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii, Botoșani, 2000; Arca de frunze, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Constanța
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
mai vii,/ Mi-asamăn viața cu-o pădure/ În urma unei vijelii” (Ruinele sufletului). O. a încercat să abordeze și dramaturgia, publicând în periodice textele Bal mascat și Moise (scrise în colaborare cu N. N. Hârjeu) și poemul într-un act Zile de purpură, în colaborare cu Ion I. Pavelescu, editat în volum probabil în 1916. Totodată a realizat traduceri, în mare parte risipite în revistele vremii, ambiționând să tălmăcească în românește fragmente din operele unor clasici ai literaturii universale: Ovidiu, Ronsard, Goethe, Schiller
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
Ronsard, Goethe, Schiller, Byron, Lamartine, Heine, Baudelaire, Edmond Rostand ș.a. În volum a publicat doar versiunea la Hermann și Dorothea de Goethe. SCRIERI: În umbra iubirii, București, 1909; Poezii, București, 1911; Himera, București, 1914; Cireșul înflorit, București, 1916; Zile de purpură (în colaborare cu Ion I. Pavelescu), București, [1916]. Traduceri: Goethe, Hermann și Dorothea, București, 1912. Repere bibliografice: Ion Scurtu, Talent și modestie - un poet rar: d. Oreste, „Seara”, 1911, 512; George I. Stratulat, Un mare clasic, „Biblioteca modernă”, 1911, 9-11
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
alăturat lui Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Nicolae Ionel. Încă din volumul de debut, redempțiunea e imaginată frapant, în termeni foarte liberi față de prescripțiile ortodoxismului dogmatic: „La umbra norului de marmură / Numai acolo/ Cuvintele copilului/ Vor fi scrise / Cu litere de purpură : / Pe zidurile catedralelor vor fi / Scrise mereu - / Până când acoperișurile / Se vor aprinde. // Incendiul, da, mărețul incendiu / Al înșelătoarelor laude ! el/ Ne va desăvârși frumusețea bănuitoare./ La umbra norului de marmură/ Cine va scăpa ? / Dar cine va scăpa ?”. P. recurge frecvent
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
Iași), „Flacăra”, „Junimea literară”, „Ilustrațiunea națională”, „Epoca”, „Foaia interesantă” (Orăștie), „Les Annales roumaines”, „Dezrobirea”, „Drum drept”, „Săptămîna” (Râmnicu Sărat), „Apărătorii patriei”, „România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu Oreste, a compus un poem alegoric, Zile de purpură (1916), însuflețit de un ardent simțământ patriotic. În boema bucureșteană a începutului de secol, sonetele lui P., la fel și epigramele, se bucurau de succes. Nici critica, de la cea emisă de prieteni până la câteva condeie ilustre, nu le-a trecut
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
urzică,/ Posteritatea o să zică,/C-am pierdut vremea cu nimicuri”.) Din păcate, posteritatea l-a uitat de mult și pe bietul P. Un Pavelescu, Cincinat, i s-o fi părut de ajuns. SCRIERI: Sigilii de aur, București, 1916; Zile de purpură (în colaborare cu Oreste), București, [1916]; Sonete postume, Râmnicu Sărat, 1925; Epigrame și epitafuri, Râmnicu Sărat, 1925. Repere bibliografice: Iosif Nădejde, „Sigilii de aur”, ADV, 1916, 10 528; Ion Foti, Ion I. Pavelescu, UVR, 1916, 30; I. F. [Ion Foti
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
și animale. Schinduful (Trigonella foenum-graecum) Înalt de 30 - 60 cm. Este un bun tonic. Ceaiul din flori este un minunat sedativ. Folosiți-l pentru tratarea tulburărilor nervoase. Iarba-moale (Chrysanthemum parthenium) Înaltă de 60 - 90 cm. Folosiți pentru febră. Degetarul (Digitalis purpura) Înalt de 60 - 120 cm. Cultivați-l din curiozitate și pentru aspect. Afectează ritmul bătăilor inimii. Atenție: Nu îl folosiți pentru remedii naturiste pentru a trata afecțiuni cardiace existente. Lăsați acest tratament în grija medicului dvs. Usturoiul (Allium sativum) Înalte
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
morman de oglinzi deformante, iar perspectivele în fundături? Oboseala nopților fără somn materializa cuvintele. Vedeam deșertul și minusculele băltoace de apă supte de nisip, turnul ciclopic în ruină, supraîncărcat de lungi drapele roșii, un roșu lichid, un întreg fluviu de purpură... Te-ai strecurat ușor din pat, iar eu m-am trezit. Fiind gata, ca la orice trezire bruscă, de ani de zile, să părăsesc adăpostul nostru provizoriu, să înșfac o armă, să le răspund liniștit celor ce ar fi bătut
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
revolută, în fața ruinelor antice, pentru a cugeta la soarta omului și a civilizațiilor, la roata timpului, la libertate și la glorie, îmbătându-se, totodată, de armoniile naturii: „Iar neaua sa eternă ce luce sub lumină, / Râu d-ambru, se îngână cu purpura divină / Și se răsfrânge-n marea de spumă și d-azur / C-un cer ce-atâtea stele îl fac și mai obscur!” Meditația, volneyană, aduce în prim-plan moartea, stăpână impasibilă a marii treceri, dar tristeții îi răspunde, prin contrast
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
literară a epocii. Poetul devine un „estet al melancoliei” (Eugen Simion), un cântăreț al peisajelor toamnei, al luminii care se stinge în amurg și al „somnului crizantemelor”: „O, dalii, tufănici și crizanteme, / Flori târzii, flori de toamnă - / De aramă, de purpură steme / Peste paloarea grădinilor brumate, / Un sentiment nelămurit mă tot îndeamnă / Să vă iubesc mai mult decât pe toate. // Corola rece o mângâi în palmă. După-amiaza aceasta cât e de calmă! / Prin ceața toamnei pădurea se despoaie, / Departe se sting
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
de germanul care gâfâie. Se oprește brusc, în ușa deschisă. — Ce-i? mai apucă să spună călărețul înainte să se lovească de el. Din spatele lui Rufus, cască și el intrigat ochii la personajul insolit, înveșmântat în togă cu bandă de purpură, care stă cu bra țele deschise între doi adversari. Am zis arme boante, cretinule! tocmai țipă isteric spre cel rămas în picioare, un găligan numai mușchi, gol de parcă abia ar fi ieșit din pântecele mamei. Numai o cârpă în jurul șalelor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bine nuanța. Să fie cumva roșul stacojiu al trandafirilor ce poate ajunge prin reflexele sale la purpurele tyriene? Nu. E culoarea cochiliei, dar nu nuanța florii-soarelui, ci mai atenuată sau mai intensă. Nici cu cea a nalbei, care duce către purpură, nu seamănă. Și nu este nici galbenul ro șiatic al violetei târzii. Este portocaliul rezervat femeilor pentru voalul nupțial! Un strigăt mut țâșnește din adâncurile ființei lui. Natura a înfrânt în sfârșit destinul și i o dăruiește drept mireasă. Cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
comportă ca un bărbat adevărat și-și croiește drumul către putere ascunzându-se după fustele nepoatei lui Augustus. Sclavul îi aduce o nouă tunică din două bucăți de lână cusute pe margini și ornate cu câte o bandă lată de purpură, simbolul ordinului sena torial. Cu un suspin, Germanicus își vâră capul prin deschizătură, iar valetul îl încinge iute peste talie cu o curea. — Ai grijă ca benzile să cadă drept, mormăie stăpânul. Neglijarea acestui aspect este viu criticată. Bagă mâinile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
părul cărunt se ridică greoi în picioare, pufnind mânioasă pe nări: — Uite și tu, Tiberius, dacă așa ceva e cu putință! Smulge măntăluța de pe copil: — La ce va mai râvni ca adult, dacă acum se târăște și-și face nevoile pe purpură? Le amenință cu degetul pe doici, care se țin, temătoare, la dis tanță. Încurajată de prezența tatălui, una dintre ele îndrăznește totuși să se justifice: — Da’ numai așa tace din gură... Pomponia o țistuie enervată: — Taci din gură, obraznico, și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
uneori nemulțumită de câte este nevoită să suporte de la scorpia bătrână. Dar de răzvrătit nu îndrăznește... Rămâne brusc cu ochii țintă la un tânăr rezemat de o coloană. Stă tăcut, departe de tumultul din jur. Zăbovește perplex asupra benzii de purpură, nici lată, nici subțire, țesută vertical în pânza togii. Senator, sau cavaler? Bărbatul îi susține privirea fără să-și plece pleoapele. Schițează apoi un zâmbet timid. I se pare că-l recunoaște. Îl întreabă pe Nero: — ăl’ de colo, nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu demnitate dialul, slujitorul lui Jupiter, urmat îndeaproape de flaminii lui Marte și Quirinius. În spate urmează ceilalți preoți minori, reprezentanții plebei. Cu toții înfășurați în mantalele lor ciudate, legate pe umeri cu două fibule peste toga albă cu tiv de purpură. Pe cap poartă apex-ul înalt și brodat, prins sub bărbie cu niște curelușe de piele și terminat atât de ridicol cu pampo nul de lână din vârful inconfundabilei rămurele de măslin! Mulțimea se ferește iute din calea baghetelor cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
făină și vin. Grăiește: — Aduceți victima albă, să o doborâm cu o lovitură în frunte. Pe loc, un grup de sclavi despuiați până la brâu apar cu cele trei animale. Coarnele taurului sunt aurite și prinse în continuare cu banda de purpură. În înghesuială și-a pierdut însă cordeluțele din jurul grumazului. Probabil că toți cei pe lângă care a trecut au încercat cel puțin să le atingă, dacă nu cumva chiar să le sărute, pentru a se împărtăși și ei din sanctitatea viitoare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu neapărat. Doar nu a ajuns ca babele care se sperie și când tragi un pârț lângă ele. Cât despre haruspici și auguri... Mișcă a lehamite din mână. În ziua când dictatorul Caesar a apărut pentru prima oară înveșmântat în purpură și s-a așezat pe un tron de aur, animalului sacrificat i-a lipsit tocmai inima. Nici până în ziua de astăzi haruspicii și augurii n-au fost în stare să răspundă la întrebarea: a putut victima să trăiască fără acest
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lor, atunci ce rost are să-și facă griji? Așteptarea se prelungește. Fiind cel mai bătrân dintre preoți, dialului i se aduce scaunul curúl. Tiberius îl urmărește cum își trage înfrigurat toga dublată peste brațele descărnate. E tot albă, tivită cu purpură, dar din tr-o lână mai groasă, cu fire lungi și flocoase. Și prinsă numai cu fibule, pentru că flaminului lui Jupiter nu-i sunt îngăduite nodurile. Mijește ochii și filtrează lumina printre pleoapele întredeschise, ca să poată vedea mai bine dacă banda
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pleoapele întredeschise, ca să poată vedea mai bine dacă banda de pe poale face parte din țesătură, sau este doar aplicată. Nu-și dă seama. Își mută apoi privirea la propria lui togă, cu un chenar pe margine din două dungi de purpură tyriană, culoarea sângelui închegat. O vântură discret pentu a admira cum se schimbă nuanțele în bătaia soarelui. Este purpura cea mai apreciată. Se înnegrește când te uiți la ea din față, iar de sus în jos strălucește. Gândul îi fuge
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu-și dă seama. Își mută apoi privirea la propria lui togă, cu un chenar pe margine din două dungi de purpură tyriană, culoarea sângelui închegat. O vântură discret pentu a admira cum se schimbă nuanțele în bătaia soarelui. Este purpura cea mai apreciată. Se înnegrește când te uiți la ea din față, iar de sus în jos strălucește. Gândul îi fuge cu mulți ani în urmă, când mama lui tot insista să poarte cât mai multe dungi pe togă. Să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lui Augustus, a fost exilată în anul 8 d.Hr. Iulius Herodes Agrippa - născut în aprox. 10 î.Hr., fiul lui Alexandru și al Berenicei, viitor rege al Iudeii lanist - șeful unei școli de gladiatori laticlava (latus clavus) - banda lată de purpură a senatorilor Legea Fufia-Canina, adoptată în anul 2 î.Hr., restricționa numărul de sclavi eliberați testamentar Legea Iunia, adoptată în anul 17 î.Hr., acorda un statut de semicetățean sclavilor eliberați neoficial Lepidus, Marcus Aemilius - consul în 46 î.Hr., formează în 43
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
inaugurat în anul 2 d.Hr. și purta numele nepoților lui Augustus, copiii fiicei lui Iulia și ai lui Marcus Agrippa, pe care principele i-a adoptat cu scopul de a-i lăsa moștenitori praetexta - togă albă cu tiv de purpură purtată de băieți și de magistrați pra etura - a doua magistratură în stat după consulat, fondată în 366 î.Hr. pretor - vezi praetura principales - subofițer în armată publicani - companii care luau cu arendă de la stat strângerea impozitelor pulvinar - loja imperială Pythia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e cugetarea sacră? Combinare măiestrită Unor lucruri n-existente; carte tristă și-ncîlcită, Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra. Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Straiu de purpură și aur peste țărâna cea grea. Rămâneți dară cu bine, sânte firi vizionare, Ce făceați valul să cânte, ce puneați steaua să sboare, Ce creați o altă lume pe-astă lume de noroiu; Noi reducem tot la pravul azi în
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]