962 matches
-
creștine populare: furtul, noaptea, al unei cruci din cimitir de femei despletite și zvârlirea ei pe apă, ori furtul unei toace de lemn și aruncarea ei În fântână. 3. Solomonarul Așa numiții ktistai sau skistai, un ordin călugăresc al dacilor, pustnici abstinenți ce trăiau În creierul munților și aveau puteri supranaturale, călătorind pe nori, după Traian Herseni, stau la baza formării mitului solomonarilor. Numele acesta pare a proveni de la Înțeleptul Solomon, mare vraci, taumaturg, deținător al secretelor magiei, o semidivinitate meteorologică
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
altitudini mari în munți, acolo unde radiațiile de ionizare de la soare și stele sunt cele mai puternice și se combină cu efectele de ionizare ale vântului care bate nestăvilit și ale râurilor repezi. Acesta este unul dintre motivele pentru care pustnicii și yoghinii din Asia au preferat în mod tradițional să trăiască și să își desfășoare practicile pe munți înalți, acolo unde qi-ul e întodeauna puternic, stabil și pur. Energia ionică negativă a qi-ului atmosferic explică și efectele revitalizante experimentate pe
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
înfrumusețată și amplificată mai ales prin lungi discursuri, a Faptelor Sfîntului Pavel și ale Sfintei Tecla ce datează din secolul al II-lea (cf. vol. I, pp. 000-000); în încheiere sînt descrise sosirea Sfintei Tecla la Seleucia, începerea vieții de pustnic în apropierea orașului, plecarea ei din această lume și construirea unui sanctuar în locul unde a trăit. A doua carte conține 31 de miracole legate de sanctuar sau, oricum, de viața sfintei, și este interesantă pentru istoria orașului Seleucia și a
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care și Marea Lavră, la sud-est de Ierusalim, lăcaș care există și astăzi și poartă numele Sfîntului Sava, discipolul favorit al lui Eftimie. Sava, născut în 439 în Capadocia, venise în Palestina la șaptesprezece ani ca să ducă o viață de pustnic; fondator a numeroase mănăstiri, s-a stabilit la Marea Lavră, unde s-a stins din viață la 5 decembrie 532. Amîndoi au luptat pentru impunerea calcedonismului, iar Sava a combătut și origenismul (cf. p. 000, pentru disocierea sa de Leonțiu
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
biografiile unor călugări din întreaga creștinătate, Teodoret, după cum spune el însuși în prefață, se mulțumește să relateze miracolele comise de cei mai vestiți luptători pentru cauza lui Cristos care s-au remarcat în Orient. Printre ei figurează și sfinți sau pustnici cărora le adusese laude Efrem Sirul; tot mediul descris este siriac sau chiar cel al diocezei Cyr-ului. Ca apendice la această carte, în manuscrise și în anumite ediții, apare Tratatul despre divina și sfînta caritate, care vrea să demonstreze că
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
novați, drepți și desăvârșiți care suferă. Este o mare Între‑ bare și o taină nu tocmai lesne de deslușit : de ce suferă și aceștia ? Este străvechea problemă a dreptului suferind. Referindu‑se la aceste Întrebări și căutând un răspuns, un cuvios pustnic a scris următoarele : „Dacă‑ți plătești datoriile În această viață, poți fi mântuit. Însă, dacă ești lovit În cap de multe ori, vei primi chiar și ceva În plus. Pentru oamenii care sunt bătuți pe nedrept, La originile bolii 31
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trupul nostru Însuși”95. 88 Suferința și creșterea spirituală Când nevoia duhovnicească o reclama, Hristos Domnul Îi Îndemna să revină pentru un timp În lume pentru a‑i sprijini și a‑i sluji pe frați chiar pe unii dintre bătrânii pustnici, care Își trăiau bătrânețile În adâncul pustiului, singuri, departe de oameni, doar cu Dumnezeu, bucurându‑se acolo „de mierea liniștii” și de rugăciunea neîncetată. „ Dumnezeu, Care dorește mântuirea tuturor, Într‑o zi i‑a poruncit (Cuviosului Paisie cel Mare - n.n.
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
odihnă, și zicea către sine : „Rabdă, rabdă, suflete al meu, și adaugă‑ți În tot locul măcar câte puțină suferință, că o să vrei să plângi și nu o să ai vreme ca să te nevoiești !”. Istoricul Casiodor redă cu acuratețe cuvintele unui pustnic din vechime, pe nume Ștefan, care mărturisea : „Toate cele făcute de Dumnezeu sunt folositoare. Eu știu Însă că asemenea suferințe sunt consecințele păcatelor. Și e mai bine să ispășim aici păcatele, decât să suportăm după moarte chinuri fără sfârșit”187
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lucruri mai mari și mai bune vor veni pe măsura deschiderii tale interioare, pe măsura gândurilor, faptelor tale. Dar pentru asta trebuie să cunoști semnele, sau altfel spus darurile fiecărei zile. Se povestește că demult trăia Într-o pădure un pustnic. Și mergând el prin munți zări un șoim care ținea În cioc o bucată de carne. Curios, pustnicul Îl urmări și văzu cum șoimul ajunse la un cuib și Începu să rupă cu ciocul bucata de carne și apoi se
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
Dar pentru asta trebuie să cunoști semnele, sau altfel spus darurile fiecărei zile. Se povestește că demult trăia Într-o pădure un pustnic. Și mergând el prin munți zări un șoim care ținea În cioc o bucată de carne. Curios, pustnicul Îl urmări și văzu cum șoimul ajunse la un cuib și Începu să rupă cu ciocul bucata de carne și apoi se apucă să hrănească un pui de cioară. Mut de uimire pustnicul Își zise: „Acesta e un semn de la
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
În cioc o bucată de carne. Curios, pustnicul Îl urmări și văzu cum șoimul ajunse la un cuib și Începu să rupă cu ciocul bucata de carne și apoi se apucă să hrănească un pui de cioară. Mut de uimire pustnicul Își zise: „Acesta e un semn de la Dumnezeu, dacă așa a rânduit lucrurile ca un șoim să ajungă să hrănească puiul altei specii, Înseamnă că și de mine va avea grijă Dumnezeu să-mi dea să mănânc și să mă
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
și Începu să se roage trei zile la rând. A treia zi era așa de slăbit de foame și de sete Încât abea se mai putea mișca și atunci adormi și În vis Îi apăru un Înger care-i spuse: „Pustnicule ceea ce ai văzut tu atunci era Într-adevăr un semn de la Dumnezeu, dar tu trebuia să Înveți din pilda șoimului și nu din pilda ciorii!” E foarte important să primești darurile cu atitudinea unui copil care se bucură de tot
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
alte scale a conștiinței. Dificultățile sunt similare cu ale unui amfibian care încearcă să meargă pe uscat. Cunoașterea conștiinței universal creatoare și a voinței sale îi aduce iluminatului încercarea de a realiza voluntar și frecvent această uniune, nu ca un pustnic ci adânc ancorat în această lume. Voința sa pendulează între sine și universal. Gradual simte cum propria-i voință creează miracole îngrijită de cea creativă a divinității, urmând legile naturale, aparent misterioase omului de rând. Așa se dezvoltă Maestrul care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din nou pe câmp, aude glasul lui Vișnu din tufișul în care îl lăsase: „Nu-mi mai aduci apă? A trecut aproape o jumătate de ceas...”. Timpul e o iluzie! Iluzia lui Gavrilescu, profesorul de pian, e inversă aceleia a pustnicului Naranda. Situata cronologic între aceste doua etape distincte, apărând în 1959, nuvela La țigănci ilustrează, ca temă, drama (chiar tragedia, ar spune personajul principal) omului profan, incapabil de a descifra semnele mitice, de a învinge amnezia conștiinței moderne, de "a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
devenind dispensabili. Or, se afirmă că ceea ce unește ființele umane este mai important decît ceea ce le separă, iar virtutea ca și capital economic se vădește în relație cu ceilalți. Mai mult, nu s-ar putea imagina un individ asocial. Dar pustnicii ce sunt? Apoi, la origini, Dumnezeu a creat omul, societatea sau grupul s-au format mai apoi. Totuși, ideologia holistă, pentru care întregul este mai important decît părțile componente, consideră grupul mai important decît individul, socialul decît economicul, deși respectă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia, vol. I, p. 27,28 footnote>a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. După cum observăm, dracii ne atacă atât în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare: „Doamne, iartă-mă pentru numele Tău cel sfânt”. Iar de suntem
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, Despre păzirea minții, cap. 17, în Filocalia, vol. I, p. 400 footnote>”. Părinții obișnuiau să se mai roage unii pentru alții, atunci când aveau ispite, întărindu-se nu numai prin cuvinte, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
adevărata origine. MIRACOL De pe platoul poienii așezate la poalele muntelui stâncos acoperit cu păduri, trebuia să parcurgi pe potecă distanța de o mie de metri pentru a ajunge la grota săpată în stânca de granit. Aici își petrecea viața călugărul pustnic Antim, despre care se duse vestea în toată țara că este înzestrat cu har și mare putere asupra tuturor lucrurilor și ființelor din natură. Vindeca oamenii și animalele, aducea ploaia și alunga duhurile rele, ajutat de puteri și entități necunoscute
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
sa și toate necazurile sale. Antim-pustnicul îi porunci: -Intră sub apa cascadei. Pentru credința ta te vei curăța de bube. Mihail intră în vâltoarea cascadei, care venea de pe munte, scurgându-se în râul din apropiere. Când ieși de sub apa cascadei pustnicul îi spuse: -Umilința și credința te-au însănătoșit și curățat de spurcăciune. Du-te acasă fără grijă. Vom lucra în credință cu Domnul. Pace, liniște, curățenie și belșug va cunoaște toată casa ta. Ajuns acasă familia îl întâmpină cu bucurie
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
langă Dumnezeu, spune Cioran. O altă negație a lui Cioran, așa cum spune Nicolae Țurcan? "Este de-ajuns o infimă părticică de lumină pentru a schimba negația în contrariul sau, disperarea în lumina finală, amărăciunea în picătură de miere spirituală. Mierea pustnicilor din deșert, care nu mâncau îndeobște decât lăcuste și suc de spini..."57 Constantin Noica spunea într-una din operele sale de tinerețe că trebuie să fim mulțumiți că suntem ființe mărginite în viziunea lui Kant, pentru ca, daca am înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este un celibatar, ca în romanul lui Defoe, ci un familist, tatăl a doi copii. Vorbind despre el la persoana a treia și desemnându-l prin simboluri intercalate în dialog, ghicitorul în cărți îi rezumă destinul astfel: "Mi-ai dat Pustnicul. Războinicul a devenit conștient de singurătatea lui. S-a retras în fundul unei peșteri ca să-și regăsească sursa originară. Dar, afundându-se-așa-n inima pământului, săvârșind călătoria asta-n adâncul lui însuși, a devenit alt om. Dac-are să iasă vreodată din singurătatea asta
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
venit la mine Popescu Loredan, cu care am stat în detenție, prim solist la opereta din Brașov. Pe el îl chema Popescu Ioan59, dar numele de artist era Loredan Popescu. M-a întrebat: "Ce faci, mă, stai aici ca un pustnic? Ai să înnebunești în casa asta singur". C. I.: Băiatul nu era cu dumneavoastră la Galați? S. Ț.: Ba da, dar era vară și era în vacanță la bunici. Că bunicii lui din partea mamei au spus, după moartea soției, să
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]