1,669 matches
-
semneze și era sărăntoc, l-au luat comuniștii de bun și l-au trimis la o școală de partid. Când s-a Întors, a Început să ne asuprească și să ne sperie că ne bagă la chiaburi și c-o să putrezim În pușcării. Și unu’ ca ăsta, domnule, vine acuma de se alege consilier În democrație. Eu așa ceva nu pot să rabd. Ne-am vorbit câțiva oameni de nădejde să-i măsurăm nițel spinarea și să-i pocim cumva nasu-ăla, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
i-a plătit În cele din urmă răscumpărarea. Trecuseră, Însă, zeci de ani, Cocrișel era de-acum bătrân, barba Îi crescuse neînchipuit de lungă și stufoasă, iar el o cultivase cu multă grijă, căci era singurul lui veșmânt - vestita cămașă putrezise de mult și se topise pe el: se Înfășura În neomeneasca barbă ca Într-o pătură și visa la planuri de răzbunare Împotriva tatălui. Soarta a făcut În așa fel că i-a prilejuit lui Cocrișel fericirea răzbunării: când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sec măcelul din Batak, unde zăceau mii de trupuri în curtea unei biserici. Copiii muriseră înfiorați de groază, fete tinere muriseră plângând și suspinând... Nu există lacrimi, nici plânsete, nici strigăte de groază, nici implorări de milă. Apoi adaugă: Recoltele putrezesc pe câmp, iar culegătorii putrezesc aici, în curtea bisericii. Orice schemă (inclusiv cea de mai sus) este aplicabilă parțial. Totul depinde mai ales de subiect, de virtuțile lui evocatoare sau narative, de forța și pitorescul personajului principal. Se întâmplă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
zăceau mii de trupuri în curtea unei biserici. Copiii muriseră înfiorați de groază, fete tinere muriseră plângând și suspinând... Nu există lacrimi, nici plânsete, nici strigăte de groază, nici implorări de milă. Apoi adaugă: Recoltele putrezesc pe câmp, iar culegătorii putrezesc aici, în curtea bisericii. Orice schemă (inclusiv cea de mai sus) este aplicabilă parțial. Totul depinde mai ales de subiect, de virtuțile lui evocatoare sau narative, de forța și pitorescul personajului principal. Se întâmplă, nu o dată, ca un bătrân hâtru
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
represiune a apelat la amenințări verbale care să-i intimideze pe cei arestați, mizându-se pe cedarea lor nervoasă. „Tâlharii”, cum li s-a spus în câteva cazuri, erau amenințați că „nu vor mai vedea soarele”, că „acolo le vor putrezi oasele”, că vor fi „sparți în bătăi”, că „le va ieși pe nas”. S-a pedalat, de asemenea, pe înjurături și jigniri, într-o formă intenționată de „viol” lingvistic. Un muncitor a fost amenințat cu smulgerea bărbii (acesta purta barbă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acum sentimentul extincției: „E undeva un sunet de cuie și de scânduri,/ Prin toamnă simți o trudă de meșter de sicrie”. Inexorabilul drum al vieții spre moarte ar fi unica șansă de a supraviețui în eternitate: „Te căutăm, vecie, noi, putrezi călători”. Percepția morții se convertește în sentință și, totodată, în izbăvire. Câteva inflexiuni luminoase surprind, ca în niște stampe, peisaje din așezări precum Balcic, Sulina, Babadag, Brașov. În fine, o narațiune de mari dimensiuni, Music-hall (publicată postum în „Viața românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
un loc. Doamne-Doamne-i omletă gătită C-o mie de ouă puse pe plită, Costă ceva o mie de ouă, De ți se rupe inima-n două. Dumnezeu i-o mulgătoare, Vaca lui e lumea mare, Ține laptele la piept, Altfel putrezești pe drept. Doamne-Doamne-i trunchi de prun, Mere verzi în el s-adun, Prune-albastre nu-s nicicum, D-aia nu mă sui acum. Dumnezeu e mașina de scris, Tu brațul său de-mpins, O vorbă de-ai adăuga Chiar poarta raiului
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Către Herrmann) Vino-ncoace, micul meu idiot! (Herrmann îngenunchează în fața ei și suspină în rochia ei) Iar te-au torturat? Iar nu te-au lăsat să-ți pictezi tablourile oribile...? Sărmanul meu schilozel, bietul meu viermișor scos din serviciu. Vor putrezi fiecare în ei, dar pe tine te vor răsputrezi. Și nimeni n-o să te poată ajuta, pentru că toți or să vrea să te ajute. Or să te ia sub aripa lor și or să spună: pe tine o să te ajutăm
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Grollfeuer. Viața poate păși per global cu pași mari înainte. Nu este propriu-zis, în clipa de față, așa de răustătută viața, nu-i așa, domnule Kovacic? (Îl bate prietenos pe umăr) DOMNUL KOVACIC (furios): Tu să nu... tu trebuie să putrezești înainte să te pună jos moartea. Cel puțin ție nu-ți rămâne altă soluție, tu, câine șchiop ce ești! Trebuie să-mi leg muierile și mai tare, să le prelucrez vârtos, până când o să descopăr tot ce mișcă ele pe de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o bucurie șmecherului de fiu-tău... ați trebui exterminată, fără ca de fapt să fi vrut cineva să vă nimicească. Un subom ca dumneata... se extirpă fără milă, până când nimeni nu mai știe nimic de el. Iar dumneata ești un Kovac-destin putrezit în sine, ca toată lumea... (Doamna Wurm își smulge părul din cap în timp ce Herrmann rânjeste superior) DOMNUL KOVACIC: Kovacic destin, vă rog frumos... DOAMNA GROLLFEUER: Secole de-a rândul s-a dorit ca grozavii, cum trebuie că sunteți voi, să fie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a plecat într-o uimitoare călătorie cu mine. DOMNUL KOVACIC: La mine îi vine întregului meu corp cu corp cu tot să iasă din corp... DOAMNA GROLLFEUER: Ăsta e alcoolul, Kovac, ăsta grăbește efectul otrăvii picurate, scumpul meu Kovac deja putrezind. (Se zbat cu toții în ghearele morții) DOMNUL KOVACIC: (cu greu) Kova...cic. DOAMNA GROLLFEUER: Și așa va fi făcut totul neasemenea cu pământul. Permisele gratuite cu dreptul la viață vor fi retrase în masă, fără să aibă loc vreun război
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dacă s-a înecat de la o mușcătură de cârnat. Atunci era ori un tâmpit, ori unul care vorbea prea mult în timpul mesei. Toți oamenii își mănâncă cârnatul scuipat din ei, asta se înțelege de la sine, și toți oamenii trebuie să putrezească la sfârșitul vieții lor, dar nu din cauza cârnatului. Și pen' că d-voastră, domnu' Jürgen sunteți un învățător veritabil, povestea d-vostră, cu cârnații e o porcărie încârligată. SCHWEINDI: Vi sa împlinit, sunteți pierdut, domnu' Karl. JÜRGEN: Nu mi-ați înțeles
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
asemenea sumă de bani? Oare oamenii ăștia nu au ei înlăuntrul lor nici un pic de simț de responasbilitate? SCHWEINDI: Avem de-a face cu persoane care fără îndoială și-au gonit responsabilitatea, și-au alungat-o, au lăsat-o să putrezească, ori acești oameni au o boală moștenită la glanda responsabilității și s-au născut fără nici un pic de responsabilitate. JÜRGEN: S-ar putea să aruncăm la pomană săracilor dintre săraci banii. Știu eu un număr de cont care ia banii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Bineînțeles că duc o viață prost condusă, care își ajunge ei înseși, așa cum un munte își este singur de ajuns, nici un patiotism, iresponsabili ca marea sau ca o pădure. HASI: Și tu te sufoci în responsabilitatea ta, te umfli și putrezești în corpul tău plin de responsabilitate. De fapt tu ar trebui să te chemi Hasi și nu eu, pentru că tu nu ai un corp de Schweindi, ci de iepuraș, și ăla castrat, devorat, unul pe care mai bine îl arunci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dispar. În cel mai rău caz rămâne aici unui om un alt om... când toate lucrurile strâmbe put, îi intră în casă unui un om întreg, așa cum se spune despre oamenii detașați, așa cum trebuie să pară persoana mea altuia... Vita putrezește acasă, o persoană putrezește în străinătate. Puțe de copil. (îl lovește pe Schweindi) Firimituri de pâine (lovește) Labă (lovește) Degetul meu mijlociu (lovește. Tânăra pereche și Herta râd. Fotzi și-a acoperit urechile și închide ochii. Jürgen se mișcă plin
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
rău caz rămâne aici unui om un alt om... când toate lucrurile strâmbe put, îi intră în casă unui un om întreg, așa cum se spune despre oamenii detașați, așa cum trebuie să pară persoana mea altuia... Vita putrezește acasă, o persoană putrezește în străinătate. Puțe de copil. (îl lovește pe Schweindi) Firimituri de pâine (lovește) Labă (lovește) Degetul meu mijlociu (lovește. Tânăra pereche și Herta râd. Fotzi și-a acoperit urechile și închide ochii. Jürgen se mișcă plin de panică) Degetul meu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de-o veșnicie beat, că nu ești în stare decât să torni în tine ca într-un butoi fără fund. Beția o să te lase singur cu tine, în afară de băutură nu a mai rămas nimic din tine. SEPP BOTDEJIGODIE: Iar o să putrezească totul în lumină, și-o să se scurgă-n țărâna mamă și de-acolo o să tot iasă la iveală ca o nouă forță a culturii (aruncă sticla între resturi), dar așa-i când adevărul arde, dacă o jigodie veritabilă, dacă un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
așternută pe masă. (se depărtează puțin de el) Și atunci, la cea dintâi zi a lumii, unicul fiu va împușca mormântul tatălui său. Își va da jos de pe el, ca pe niște pantaloni, furia lui fără margini și mâncarea bine putrezită de la mama o s-o facă movilă peste mormântul tatei. Și dedesubt, viermilor li se apleacă de la tatăl gata înfeliat, și sus lumina lunii scotocește locul de îngrășat al fiului trupesc. Și în fiecare duminică o iau pe mama cu mine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
greu de îngrășământ o să fie locul nostru că blestematul de pământ o să trebuiască în final să te înghită, până când o să fii turnat pe gât până la capăt. SEPP BOTDEJIGODIE (foarte liniștit încă luându-și gustarea): Acum am ciugulit destul Din oamenii putreziți de lumea asta Sunteți sătui de lume cum sunt eu de mine Al meu Euînsumi aparține întregii lumii înfundate Ar trebui să nu mai fiți văzuți Ar trebui să nu mai puteți fi recunoscuți (Fiul și Nevasta merg posomorâți) Înainte de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
din nou o Poezie. În spatele vieții mele cântă de una singură o Melodie. La anul va fi din nou cald Și fructul moare moare copt în cel mai înalt grad. O grămadă de Fructe negrufructoase Morții încălzesc prin iarnă Iarna putrezește tot ce-ar trebui să fie o viață fructuoasă Pământul merge asemenea unei femei la general Se duce ațâțat în așteptarea anului Și așa Ridică Iarna mâna de cenușă Și Mâna iernii fărâmițează buricul degetelor în fața noii fertilități Și toți
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cuțit și furculiță și copil Și în fum creierul va fi afumat pentru stomac (bea mult) FEMEIA: Bineînțeles că ești iar la gura pivniței cu must, Unde e putregai, acolo ești și tu ferit de soare Te pui mereu la putrezit pe partea din dos a adevăratei călduri Și mereu întorci spatele tău murdar odăii celei primitoare Bineînțeles că ai dat cu piciorul vieții bune de o sută de ani Unde moartea ascunde viața putredă acolo te simți tu liber de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o casă rece Peisajul înstrăinat Peste care a trebuit să dau Muntele meu fără munți și cu mocirla la poalele muntelui Și cu mocirla mea mă înțeleg cel mai bine Cel din urmă sprijin fără de podea Unde aerul de respirat putrezește Mocirla este prietenul meu profund Mocirla nu are nici un stăpân Când se înțepenește în fața blestematului de soare Mocirla moale și întunecată În mocirlă zac toate de toată lumea urâte și drăgălașe păcate ale schilozilor Și care la final vor fi liberi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Și soarele e fecior de curvă Cine poate naște, naște pâine preacurvită Lumina de sânge a soarelui e mai rea decât toate relele pe care o mie de ani le-a scos din ea (respiră greu) Acolo unde poate să putrezească pe bune Lemnul e bătrân de mai multe vieți Că soarele trebuie să rămână acasă la el Pădurea mea este cea mai bătrână Nici o coroană de copac nu a fost smulsă Aici e viața dinlăuntru în întuneric Așa de beznă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
arate... Către mine Către mine Fără frica globului de pământ Către mine Că eu m-am așteptat A trebuit să aștept Ca Lumea Mine, cu adevărat mine Minele este în fiecare om adevărat închis Tuturor oamenilor le lipsește un picior putrezit în cap plin de acel craniu al fiecăruia Și fiecare om este o întreagă Germanie blestemată Și pe deasupra Cât de frumos poate să arate un om în propria supă de carne Când gustă din ea Și se înroșește Cu sine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
FEMEIA (intră cu rochia de duminică stil folcloric, fiul cu costumul de biserică în mână): Creierul tău zboară Ziua morții tale s-a dat la fund Tu ești tatăl Ești tatăl unui Nimic Puroiul țâșnește din ochii tăi Gălbenușul e putrezit Nevoia a obosit (strânși unul în altul rămân pe scenă) SEPP BOTDEJIGODIE: Acu' mi s-a înroșit ciotul piciorului Acu' zac în apa mea unturoasă Apropierea ia foc Apropierea care trebuie să știe de mine O apropiere care știe cum
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]