1,054 matches
-
în sol roditor. Înseamnă că râma cea mică e o zână. Din păcate, unele substanțe chimice cu care noi vrem să ucidem dușmanii plantelor, îi pot ucide și pe prietenii plantelor. Așa am făcut noi cu aceste viețuitoare. Am omorât râmele fără să vrem, de dragul recoltelor. Mulți oameni nu știu asta. Un pământ fără râme e un pământ otrăvit. Dacă în drumul tău întâlnești oameni care cultivă pământul, arată-le râma și spune- le ce-i cu ea. Licuriciul te va
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
substanțe chimice cu care noi vrem să ucidem dușmanii plantelor, îi pot ucide și pe prietenii plantelor. Așa am făcut noi cu aceste viețuitoare. Am omorât râmele fără să vrem, de dragul recoltelor. Mulți oameni nu știu asta. Un pământ fără râme e un pământ otrăvit. Dacă în drumul tău întâlnești oameni care cultivă pământul, arată-le râma și spune- le ce-i cu ea. Licuriciul te va conduce la fiii mei. Știe și drumul la Prințul Culorilor. Te va conduce cu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
-i cu ea. Licuriciul te va conduce la fiii mei. Știe și drumul la Prințul Culorilor. Te va conduce cu bucurie, în Munții Carpați. Ana recapitulează: Iau cu mine râma și licuriciul. Am să le spun oamenilor ce-i cu râma. Licuriciul mi-l pun în păr. E o podoabă luminoasă, un mic soare. Nu voi zbura spre Calea Laptelui. Îi voi căuta pe fiii Măriei Tale și voi găsi, împreună cu licuriciul, castelul Prințului din Munții Carpați. Rămâi cu bine, Măria
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
și parcă nici nu-i pasă de câte lucruri îngrozitoare se petrec în visul ei. Noi, Ana și cu mine, am ajuns - știți unde? Pe coada mea stufoasă, că am ajuns tocmai în Maramureș. Și aici sunt munți. Licuriciul și râma ne-au adus aici. Drumul șerpuiește ca o râmă mai mare. Ana le-a mulțumit frumos mititeilor, a mângâiat ușor licuriciul pe care îl portă mereu în păr și a așezat, cu dragoste, râma într-o copăiță făcută dintr-o
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
îngrozitoare se petrec în visul ei. Noi, Ana și cu mine, am ajuns - știți unde? Pe coada mea stufoasă, că am ajuns tocmai în Maramureș. Și aici sunt munți. Licuriciul și râma ne-au adus aici. Drumul șerpuiește ca o râmă mai mare. Ana le-a mulțumit frumos mititeilor, a mângâiat ușor licuriciul pe care îl portă mereu în păr și a așezat, cu dragoste, râma într-o copăiță făcută dintr-o coajă de nucă, în care a pus puțină țărână
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Și aici sunt munți. Licuriciul și râma ne-au adus aici. Drumul șerpuiește ca o râmă mai mare. Ana le-a mulțumit frumos mititeilor, a mângâiat ușor licuriciul pe care îl portă mereu în păr și a așezat, cu dragoste, râma într-o copăiță făcută dintr-o coajă de nucă, în care a pus puțină țărână. Înțeleg că îl vom căuta pe Artist. Se pare că l-am și găsit. De noi se apropie un bărbat destul de tânăr, spătos, cu barbă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Sper să nu adorm acum și să umblu, ca lunatecii, pe cine știe unde. Ne întoarcem repede-repede în povestea Țării lui Verde Împărat, bine? Pe Grădinar l-am găsit muncind din greu. Pregătea semințe și răsaduri. Cerceta mai multe feluri de pământ. Râma noastră îl privea cu interes. Grădinarul are grijă de Marea Grădină, adică de tot ce se naște sau răsare, crește și înflorește în Țara lui Verde Împărat, are grijă de oameni, de capre negre și de alte viețuitoare, de arborii
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Eu cred că e un fel de invitație, poate că ar cam avea nevoie și de o pisică în „Clubul mâncătorilor de mere”. Găsesc eu ceva de mâncare până la urmă. Ana a scos dintr-un buzunar cele două vietăți mititele, râma și licuriciul. Nu, astea nu-s de mâncare. Ana le-a pus în mijlocul cercului magic și i-a rugat pe ceilalți să nu uite de ele, adică, a zis ea, să nu uite de „amănunte”, pentru că, a mai spus Ana
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
magic și i-a rugat pe ceilalți să nu uite de ele, adică, a zis ea, să nu uite de „amănunte”, pentru că, a mai spus Ana, „amănuntele sunt foarte-foarte importante.” Eu unul m-aș supăra rău, în locul licuriciului sau al râmei dacă m-ar face cineva „amănunt”. Dar eu sunt reporter de război, deci e altceva. Un licurici e și el o lumină vie, nu una de împrumut, e lumină curată, nu consumă electricitate și nu scoate fum, iar râma e
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
al râmei dacă m-ar face cineva „amănunt”. Dar eu sunt reporter de război, deci e altceva. Un licurici e și el o lumină vie, nu una de împrumut, e lumină curată, nu consumă electricitate și nu scoate fum, iar râma e doica recoltelor bogate pentru că le prepară hrana în micul ei corp, sub forma celui mai curat și mai roditor sol. De asemenea „amănunte” am avea mereu nevoie. Ce dacă sunt mici, când ele fac lucruri mari?! Da, a încuviințat
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Da, a încuviințat Artistul, vestitul italian Michelangelo Buonarotti a fost cel care zicea: „Amănuntele fac perfecțiunea și perfecțiunea nu-i un amănunt”. Când rostea aceste cuvinte, cred că Artistul se gândea și el, ca și mine, cu mult respect la râmă și la licurici. Iar acel Michelangelo Buonarotti voia ca oamenii să nu neglijeze „amănuntele”, dacă-și doresc să le iasă totul perfect. Ei, dar, culmea, iar am uitat ceva important! Am uitat să transmit și din tabăra cealaltă, a zmeilor
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
agricultură, cu otrăvuri numite pesticide. Pe zmei îi poți ucide, îi poți otrăvi, cu tot felul de substanțe chimice. Dar în locul celor uciși vin alții și ce te faci?! Apoi, otrăvindu-i pe ei, otrăvești pământul, apa, aerul, pădurile, grădinile, râmele, licuricii, oamenii și celelalte viețuitoare. E mult mai bine ca PROIECTUL să fie fără otrăvuri. Ar fi mai înțeleptși mai pe placul copiilor - dacă în proiect s-ar scrie cu ce fel de jăratec dătător de puteri, ar fi bine
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
stîncă sub o crustă umflată de păduchi de toate dimensiunile, de la cîțiva centimetri la un metru și jumătate. Apoi au început să se devoreze unii pe alții. La sfîrșit a rămas unul singur, un titan încolăcit în jurul ecuatorului ca o rîmă în jurul unei pietricele. Corpul ultimului Puripăduche conținea carnea a tot ce a trăit vreodată pe pămînt. Era mulțumit. în timp ce-și construia fantezia, a adormit de cîteva ori și a continuat-o în vis, uneori ca victimă a Puripăduchelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
metalică, mereu foarte sigură. Își delimitează raționamentul fără a-l Înăbuși. Continuă! — „Ce fel de himeră este omul? (Era pasajul meu preferat). Ce lucru nou, ce monstru, ce haos, ce subiect de contradicție, ce minune! Judecător al tuturor lucrurilor, netrebnică rîmă, depozitar al adevărului, cloacă a incertitudinii și a erorii, glorie și pleavă a universului“. — Este cu adevărat geniul În stare pură! spunea tata, lăsîndu-se păgubaș să mai depășească o semi-remorcă. — „Omul nu e decît o trestie, cea mai firavă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai ales în haită. Mai puțin este fudulă Și mai mult este șireată; Blana ei e căutată Pentru guler și căciulă. Fără fus și fără furcă, Dânsa toarce, nu se-ncurcă. Părul lui pare de sârmă, Ca și cel domestic râmă; E vânat pentru pastramă, Capul i se pune-n ramă. Zboară numai pe lumină, Floarea-i este cea mai dragă; E micuță ca o fragă, Harnică-i ca o... E și dânsa foarte mică, Mai mult slabă decât plină; Deși
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
să cârtesc în șoaptă și unele lucruri n-am îndrăznit să le spun nimănui. Le-am ferecat în mine cu spaima de a nu mă da de gol. Dacă m-ar fi bănuit, m-ar fi strivit ca pe o râmă. Nici măcar un proces nu s-ar fi obosit să organizeze. Ce eram eu? Un nimeni. Nu reprezentam un pericol ca tine. Și tocmai pentru că sufletul meu era închircit de frică, te-am admirat de-a lungul polemicii tale cu iezuiții
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Cum îmi plac mie. Cocoșii Doi cocoși năzbâtioși Stau pe gard foarte voioși Unul țipă, altul tace Pân’ la urmă-și fac o pace Colorați și bătăuși Se gândesc la cărăbuși De mâncat nu prea au ce Că-s ascunse râmele Cocoșii, cocoșii, Azi s-au bătut cu roșii Când eu am ieșit din casă Au găsit o râmă grasă Imediat s-au luat la ceartă Că nu vor să o împartă Blândul Miau Blândul Miau e un pisoi, E deștept
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la urmă-și fac o pace Colorați și bătăuși Se gândesc la cărăbuși De mâncat nu prea au ce Că-s ascunse râmele Cocoșii, cocoșii, Azi s-au bătut cu roșii Când eu am ieșit din casă Au găsit o râmă grasă Imediat s-au luat la ceartă Că nu vor să o împartă Blândul Miau Blândul Miau e un pisoi, E deștept chiar ca și noi. E pisoiul meu Și îl voi iubi mereu. El mereu mă miaună Să-i
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
bine. Ce crezi că reprezintă imaginea asta ? zice. O, mama mă-sii de porcărie. E ca În cel mai negru coșmar al meu. Ca atunci cînd m-am dus la interviul ăla la Laines Bank și mi-au arătat o rîmă, iar eu le-am zis că arată ca o rîmă. Toată lumea are ochii ațintiți asupra mea. Doamne, cît mi-aș dori s-o nimeresc ! Ce bine-ar fi dac-aș ști ce naiba se așteaptă să zic. Mă uit bine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mă-sii de porcărie. E ca În cel mai negru coșmar al meu. Ca atunci cînd m-am dus la interviul ăla la Laines Bank și mi-au arătat o rîmă, iar eu le-am zis că arată ca o rîmă. Toată lumea are ochii ațintiți asupra mea. Doamne, cît mi-aș dori s-o nimeresc ! Ce bine-ar fi dac-aș ști ce naiba se așteaptă să zic. Mă uit bine la imagine, și inima Îmi bate accelerat. E un grafic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
din ascunzătoare.) MACABEUS: Pune-le pe masă! PARASCHIV (Le duce pe masă.): Ce vrei să faci cu ele? Sunt goale. Astă-noapte am băut ultima sticlă. MACABEUS (Se așază la masă; privește sticlele cu încântare.): N-am să te uit... Vierme! Râmă! Scobitoare! PARASCHIV: Te-ai fi îmbătat și m-ai fi omorât. MACABEUS: Nici măcar nu te-aș fi bătut. Aș fi dormit tot timpul. PARASCHIV: M-ai fi omorât. Când ești beat omori oameni. MACABEUS: Cel puțin era bun? PARASCHIV: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
combină. Se răsuci să-l vadă la față. Nu era nimeni. Un cocoș doar sări de pe stiva de lemne, dând parcă să zboare. Pintenatul se prăbuși, după un rotocol scurt în aer, peste o găină ce trăgea să scoată o râmă de sub o cioată de salcâm. Femeia de la lumânări ieși din biserică și aruncă apa dintr-o vază de flori. Un fel de vază. O sticlă de plastic de bere „Comandor Günther“, tăiată pe la mijloc. Îl văzu pe popa Băncilă urmărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
s dandy“ (cu club de zi privat), cu coastele albicioase, supte de orice urmă de carne, cu plămânii uscți și mațele strânse în ghemotoace vineții, era o găună plină de șerpișori în foșgăială, de broaște râioase, bulbucate, strângând între ghiare râme mari, negre, șerpești, iar cucuvele țâșneau din noaptea afundului de trup, în dreptul a ceea ce cândva fusese inima, acum un ghemotoc de iască, o buhă își făcuse cuib, privea cu ochi ficși spre Burtăncureanu, înclinând din când în când capul, muindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe care o vroiai, acum s-a mai schimbat lucrurile, e mai industrial, e mai mulți care trage de bietul student până se vede și el cu o diplomă, a crescut devizul, se cere pretenții de știință mai multe, umblă râma până și la rectorat dacă studentul vrea să se dea și la masterat sau de-o bursă p-afară, comisii peste comisii, a prins românul care studiază boala comisiilor, chestia bună e că nu te mai cheamă la cursuri nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de stele Vișini în floare și sâmburi în iarbă - timpul scamator Ploaia a stat - greierii risipesc iar liniștea nopții Cutremur în ceruri - stropii reci protestând inundă strada Vântul rece a învins soarele-n turnir - cad castanele După ploaie mii de râme-n bejanie - deliciul ciorii Luna și-a pierdut în mărăcini parura - toți greierii tac Vântul sculpează dansul apelor mării - valuri de nisip Lipăit de tălpi goale-n băltoacele reci - ploaie de toamnă Sunetul toamnei - dintre castane ce iar cad culeg
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]