710 matches
-
o mare grijă a manifestării imaginarului pe un anume făgaș, Ion Cristofor se îmbată de priveliștea generoasă a conexiunilor pe care le poate stabili la tot pasul: „lucruri topite-n memorie, captive ca gîzele prinse în chihlimbar/ și stoluri de rîndunele grăbind de spaima iernii spre sud. în oasele,/ în părul meu freamătă mîngîierea unei mîini de sub pămînt” (Vise, oameni și cîini). Totul freamătă de o prolificitate a naturaleții. Nu e nevoie ca poetul să-și întindă brațul prea mult pentru
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
pe o canapea care era În cerdac.” Ea Își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: ”A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Columba palumbus"), corb ("Corvus corax"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), cristei de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea pestriță mică ("Dendrocopos minor"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), grelușel-de-zăvoi ("Locustella luscinioides"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
care a fost influențat de fovism și cubism, pictează în 1921-1922 „Ferma”, o adevărată arcă a lui Noe domestică, cu vechi clădiri scăldate de soare, cu plante și animale înconjurând un arbore uriaș ale cărui frunze ciudate seamănă cu niște rândunele în zbor. „Ferma” este un tablou profund novator, în care caligrafia și culoarea se întrepătrund, un spațiu plin de detalii încă realiste dar stilizate până la limita fantasticului. Nimeni nu se îndoiește că „Ferma” a reprezentat un punct unghiular al creației
Universul lipsit de constrângeri al lui Joan Miró by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4312_a_5637]
-
traduce în sentiment sau nu le bruiază cu propriile sentimente, ceea ce de regulă face, căci are sentimentul expansiv și propune și ea durerea în contagiune) și le face desene gracile sau acuarele din delicatețe: „Zefirul adie prin trestii/ Se-ntorc rîndunelele./ Sfioase din colțul fereștii/ Surîd micșunelele.// Răsună de rîset dumbrava./ Și-s zarzării-n floare;/ Iar plopii se leagănă-n slava/ Seninului soare” etc. (Martie). Plopii-s pădure deasă, mai în fiecare poem cîte-un pîlc; arar mai apar și alte
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
de toamnă). Face de toate-n peisaje, uneori chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii se frîng./ Plopii sendoaie,/ Salcîmii plîng” etc. (Singurătate). În general însă, creioane delicate, copilăroase: „...Sus, pe muchi de zid,/ Rîndunelele;/ Jos, floarea-și deschid/ Viorelele;/ Alături, un plop/ Lin se clatină...” etc. (Pier sub vînt ușor). De sensibilă, era fără-ndoială sensibilă, numai că n-avea imaginație pentru așa sensibilitate extrem vibratilă. A scris, însă, biata de ea, cu ce
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
fulgeri fugari // și ceva nu se poate / ceva nu se poate / chiar într-atît" (Rîul plecat). Paradiziace reflexe plutesc în emulsia de corespondențe rustice și confidențe de poetică: "Dumnezeu / prelinge / muntele / dintr-o / stampă // zilele mele / dintr-un izvor / sărat / cu rîndunele / moarte" (Gravură). Însăși moartea primește nota de seninătate agrară, de consens cosmic: "ne-am rugat / pentru o moarte / ușoară veselă / ca un grîu / și am murit / cînd cerul s-a / făcut brazde / blînde de noapte // nu ne vom mai vorbi
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
cu întreruperea consumatorilor din județul Timiș în perioada 20 - 24 iunie LUNI: Timișoara (Moară „Sincoop”, străzile Mehadia (parțial), Charles Darwin (parțial), Lascăr Catargiu, fostă Al. Lazăr (parțial), Calea Lugojului (parțial), Simion Bărnuțiu (parțial), Tibiscum (parțial), Calea Dorobanților (parțial), Renașterii (parțial), Rândunelelor (parțial), Alsacia (parțial), Pompiliu Ștefu (parțial), Crișan (parțial), Cloșca (parțial), Daliei (parțial)), Sânmihaiu Român (parțial), Mănăștiur (parțial), Comloșu Mare (parțial), Drumuri Naționale Sânnicolau Mare, Variaș (parțial), Butin, Percosova. MARȚI: Timișoara (Bd. Cetății (parțial), străzile Cloșca (parțial), Antene ZAPP - strada Legumiculturii
Agenda2005-25-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283849_a_285178]
-
Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara și toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă și momentul în care noul anotimp începe să își intre în drepturi, scrie garbo.ro. Este ziua în care unele păsări precum rândunelele își pregătesc călatoria spre țările calde, iar reptilele se retragîn pământ. Este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac și își pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă și mai
Sfânta Marie Mică: De ce nu este bine să servești mâncare gătită la foc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72643_a_73968]
-
îi pocesc. Se aprinde în schimb candela în dreptul icoanei Maicii Domnului și se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii. În calendarul popular, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă. Bătrânii spun că în această zi, rândunelele pleacă spre țările calde, insectele încep să se ascundă în pământ iar frigul își face simțită prezența. De aici și proverbul: "O trecut Sântămaria, leapădă și pălăria!". Din această zi începe culesul viilor, al unor fructe și plante medicinale, se
Sfânta Marie Mică: De ce nu este bine să servești mâncare gătită la foc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72643_a_73968]
-
cânta, Oricine pe-ntâiul și l-ar însuși. În lung de nori plutea barca. În lung De ogoare cu nutrețuri cosite. Cum mai jucai acest rol! Ca susur De ecluze și bord, de val plescăite. Și, plutind jos peste cârmă, rândunea Cu o singură aripă, - ce mai! - Mult peste măiestria din rolurile toate Tu anume acest rol îl jucai! Vara 1917 Fluierele milițienilor Slugărimea e în grevă. Îngrețoșate De gunoiul prăfos și întunecat, Nopțile sar parcă împroșcate Peste gard, cu mușchiul
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
făcut om. Teologia creștină consideră această minune începutul mântuirii omului, iar răspunsul Fecioarei Maria este rațiunea de a fi a omului credincios care pune mai presus voia lui Dumnezeu decât propria dorință. În tradiția populara, sărbătoarea Bunei vestiri întâmpinâ sosirea rândunelelor și primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului. Tradiții și obiceiuri În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina viței de vie, pentru rod bogat, și se afumă cu cânepă
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
bogat, și se afumă cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. De Buna Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazdă. În tradiția populară se spune că de Blagoveștenie vin rândunelele și începe cucul să cânte, până de Sânziere sau de Sfântul Petru. După aceea, se zice că se îneacă cu orz sau cu boabe de cireșe și se transformă în uliu. Tradiția populară spune că, dacă auzi cântecul cucului nemâncat
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
zâmbetul mamei, al tatii, al unei surori, sau poate amintirea bătrânului dascăl, a prietenilor din copilărie, sau împrejurările cele mai simple: un câine care latră în curte, o privighetoare care s-a întors ca și anul trecut în livadă, cuibul rândunelelor de la fereastră, tufa de liliac din cimitir etc.". s a formulat și ideea că atracția către vatra părintească s-ar datora microclimatului și unui anumit raport între elementele chimice din apa potabilă și din produsele vegetale. Poetul basarabean V. Galaicu
Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
hotarul dintre moarte și renaștere. Dacă în Răpciune (Septembrie) tună, în Faur (Februarie) va fi zăpadă mare și an mănos, plin de recolte bogate. Dacă Răpciune e cald, Brumărel (Octombrie) e rece și umed, scrie adevarul.ro. Credințe populare Dacă rândunelele pleacă devreme, e semn că iarna va veni repede. Dacă înfloresc scaieții în această lună, toamna va fi frumoasă. În septembrie începe culesul poamelor și se pregătesc gropile pentru altoi. Tradiția împarte luna septembrie în: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
acoperit cu păr, ca acestea. Sărbătoarea se respecta pentru înmulțirea vitelor. Sfânta Maria aduce multe schimbări Pe 8 septembrie se sărbătorește Sântămăria Mică, dată considerată hotarul astronomic dintre vară și iarnă. Acum se închide pământul pentru reptile și insecte, pleacă rândunelele spre țările calde, se schimbă pălăria cu căciula, au loc târguri și iarmaroace unde se vând și se cumpără produse specifice acestui sezon. Ca și în cazul altor sărbători, țăranul român și-a legat câteva activități practice de Sântămăria Mică
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
Profesorul de arabă l-a luat în zeflemea. Cel de franceză l-a încurajat. Marea temă a romanelor lui Khadra este necesitatea dialogului dintre Orient și Occident. Fiecare parte e surdă la problemele și nevoile celeilalte. Consecința: violența lumii contemporane. Rândunelele din Kabul (2002), Atacul (2005) și Sirenele din Bagdad (2006) formează o trilogie care încearcă să ofere o anume înțelegere a resorturilor violenței în trei zone fierbinți de pe harta geo-politică actuală: Afganistan, Cisiordania și Irak. Romanul Rândunelele din Kabul are
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
violența lumii contemporane. Rândunelele din Kabul (2002), Atacul (2005) și Sirenele din Bagdad (2006) formează o trilogie care încearcă să ofere o anume înțelegere a resorturilor violenței în trei zone fierbinți de pe harta geo-politică actuală: Afganistan, Cisiordania și Irak. Romanul Rândunelele din Kabul are o construcție echilibrată, bazată pe evoluția paralelă a două cupluri în atmosfera sufocantă, și la propriu și la figurat, a capitalei afgane. „Strânsă în etuva munților lui pietroși, Kabulul se sufocă. Ai zice că, în cer, s-
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
să fie concediați fără nici un fel de forme...” (73). Copleșitoarea poveste de iubire din Kabul se petrece printre ruine și străzi împuțite, în care fâlfâitul burqcăi murdare îți aduce aminte că, totuși, în lume există și fâlfâit de aripi de rândunele. Și atunci, cum de a fost posibil? Cum de este posibil? Care este resortul acela intim care ne face vulnerabili la promisiunile totalitarismelor? Khadra, Yasmina. Les hirondelles de Kaboul [Rândunelele din Kabul]. Paris: Julliard, 2002. Mihaela Mudure 1 Toate fragmentele
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
că, totuși, în lume există și fâlfâit de aripi de rândunele. Și atunci, cum de a fost posibil? Cum de este posibil? Care este resortul acela intim care ne face vulnerabili la promisiunile totalitarismelor? Khadra, Yasmina. Les hirondelles de Kaboul [Rândunelele din Kabul]. Paris: Julliard, 2002. Mihaela Mudure 1 Toate fragmentele sunt traduse din limba franceză de autoarea textului.
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
redactată în spaniolă. Comparatistul, alături de lingvist și istoric (a scris Istoria generală a insulelor Canare, ca un omagiu adus patriei sale adoptive), a fost în același timp romancier (Le couteau vert), autor dramatic (Don Carlos de Viana), poet (Biografie pentru rândunele) și memorialist. Aflăm acum că volumul apărut în românește făcea parte dintr-o trilogie, rămasă, din păcate, neterminată. Fără să aibă o operă tot atât de întinsă, dar nu mai puțin importantă, este fratele cel mai mic, George Ciorănescu, istoric, ziarist și
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
ai unei zeițe ea ne aduce vinul și pîinea cît îi trebuie bietului suflet. Bem și ne vedem în ochii ei blînzi. Rîde și ne ține în viață. Stăm la masă cu picioarele-ngropate de mult în pămînt. Fericirea Și pe rânduneaua ninsă cine o iubește abandonată în roua sîrmelor a căpețelelor de sfoară în care se încurca viața ei cu miezul de pămînt și toate pietricelele strălucitoare cu spuma zorilor unde plutesc cei grei și nu pier cine a văzut-o
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
doctorate la Cambridge Si odăjdii sărutate De țărăncile bătrâne Târându-se în genunchi Pe lespezile cu inscripții chirilice; Megafoanele Transmițând slujba Până în curtea plină de corturi, Până în șoseaua pe marginea căreia Sunt parcate mașinile Așteptându-și sfințirea; În timp ce credința - Asemenea rândunelelor Care pătrund sub cupolă Zburătăcite de clopote - Se roteste speriată, Se lovește de pereții pictați, De Pantocrator, Coboară Si se așează cuminte în frescă. un personaj transparent Nu l-am înțeles niciodată, Nu i-am cunoscut definiția: Un personaj transparent
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
următoare se trezi devreme, odată cu răsăritul soarelui. Deschise larg ferestrele și ascultă. în țara din care plecase păsărelele salutau răsăritul cu ciripitul lor gălăgios. Aici însă ascultă îndelung și, într-un târziu, desluși un ușor gungurit dintr-un cuib de rândunele care-și făcuseră cuib sub acoperișul magaziei. Aici și păsările ciripeau puțin, încet și calm. Până la urmă plecă într-o țară în care păsărelele încă mai ciripeau, broaștele mai orăcăiau, greierii mai țârâiau. Dar câinii împărțeau cu stăpânii casa și
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
fi alta? -, și nu o mai vezi. Zumzetul ei, pe care toată vara îl urmărești cu bătătoarea și cu sprayuri ucigașe, ca să-l curmi, acum ți se pare, și el, tot un zvon de primăvară, ca și zborul săgetat al rândunelelor și ciripitul gureș al vrăbiilor multe, ce răzbate din sat până aici, și-l accepți, surâzând cu bunăvoință. Lene moale, catifelată, de april. Broaștele, încălzite în mâlul aurit de soare, au început să se deștepte, și orăcăitul lor ajunge, probabil
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]