43,111 matches
-
Veche (parțial), Moravița (parțial), Cruceni (parțial). Citiri de regularizare în perioada 3-7 ianuarie Timișoara. Casieria din strada Ștefan cel Mare: Piața Unirii, strada Emanoil Ungureanu, Intrarea Doinei, Calea Aradului, Mărășești. Casieria din Bulevardul Iuliu Maniu: străzile Mureș, Săgeții, Calea Șagului, Râului, Hebe, Bulevardul Liviu Rebreanu. Casieria din Piața Küttl: străzile Izlaz, Lothar Rădăceanu. Casieria din strada Uranus: străzile Rachetei, Uranus, Aleea Cristalului, Sirius, Arenei, Bulevardul Sudului. Uliuc, Albina, Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia“, Remetea Mare, Cerneteaz, Seceani, Becicherecu Mic. METEO Perioada
Agenda2005-01-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283239_a_284568]
-
și caș frământat și afumat în scoarță de brad, cum se pomenește pe la Rucăr și Bran. Ne amintim de praznicul îndârjit pe care visează să-l găsească eroii din „Țiganiada”, jucăreaua literar-comică a lui Budai Deleanu, scrisă la 1800, unde „Râuri de lapte pe vale/ Curg acolo, și dă unt pâraie/Țărmurile-s de mămligă moale”. Într-un fel de fals tratat de... bucătărie („De-ale gurii, din bătrâni” de O. Stoica) am descoperit cum mămăliga l-a făcut actor pe
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
1-2, Mihail Kogălniceanu nr. 1-17, Oituz, Coșbuc, Matei Corvin, Pavel Chinezul, Palanca, Alecsandri, Heine, Filipescu, Paciurea, Regimentul 13 Călărași; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Păun Pincio, Dunărea, Ghioceilor, Țebea, Bd. Hașdeu, Baltă Verde, Păuliș; casieria din Bd. Maniu: străzile Râului, Hebe, Calea Șagului, Platanilor, Musicescu; casieria din Piață Küttl: str. Stadion; casieria din str. Uranus: străzile Lidia, Luminii, Sudului, Oglinzilor, Uranus, Castanului, Vega; Moșnița Nouă, Rudicica, Remetea Mare (p), Bucovăț, Bencec. piața de mașini Dacia Solenza (2004) - 3 800 euro
Agenda2005-02-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283267_a_284596]
-
culturale, naturale, apele pitorești, sate și gospodării sunt descrise pe parcursul a 145 de pagini, textul fiind însoțit de numeroase imagini. Cititorul parcurge imaginar satele din Orhei, Telenești, Rezina, Soldănești, se oprește la Nistru, apoi la Prut, își scaldă privirea în râurile Jeloboc, Saharna, Cogâlnic, Ciorna, Blănărița etc. „Moldova Pitorească“ este cel mai recent album fotografic realizat de Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova și directorul revistei „Natura“, și prezintă peisaje și locuri minunate din Moldova. Albumul a fost editat cu
Agenda2005-02-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283266_a_284595]
-
câștiga bunăvoința kami-lor. Uneori se foloseau cinci culori diferite. Pentru a îndepărta alte molime, mamele obișnuiau să plieze păpuși de hârtie („anesama-ningyo“), care erau frecate de corpul copilului ca să preia boala, apoi erau aruncate în foc sau în apa unui râu, pentru a îndepărta beteșugul de la casa bolnavului. „Locuitorii Japoniei au preluat de la nobilii din perioada 794-1194 și obiceiul de a-și oferi unul altuia cadouri cu palma acoperită de o porțiune din mâneca kimonoului sau pe bucăți de hârtie pliate
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
în stare bună În urmă cu câteva nopți, polițiștii de frontieră de la Sectorul Sânnicolau Mare au acționat, împreună cu autoritățile maghiare, pentru reținerea unui grup de persoane care se deplasa cu barca, pe Mureș, spre țara vecină. Barca a depășit mijlocul râului, astfel că polițiștii noștri nu au putut interveni. Au făcut-o colegii lor din Ungaria care, după ce i-au reținut, i-au predat părții române pentru cercetări. Ancheta a relevat că trei tineri, din Buzău, Reșița și Chitila (județul Ilfov
Agenda2004-40-04-Politia () [Corola-journal/Journalistic/282945_a_284274]
-
T.G.S.T. , Sala Albastră; ora 11, „Păcală“ de C. Pepino, Teatrul „Țăndărică“, Sala Mare; ora 11,30, „Pagini bizare“ de Urmuz, Lip Theatre Sf. Gheorghe, Sala Studio; ora 17, „Înșir-te, mărgărite“ de V. Eftimiu, Teatrul Nottara, Sala Studio; ora 19, „Râul de bâlci“ de I. Crăciun, Theatrum Mundi, Sala Mare; ora 22, „Românie dragă, Elveția mea“ de C. Udrea, T.N. Târgu-Mureș, Sala Albastră l 5. 10, ora 17, „Jacques sau Supunerea“ de E. Ionescu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Sala Albastră
Agenda2004-40-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282954_a_284283]
-
3/A (Clubul CFR, subsol), tel. 491 889. O. Nica Podul de peste Timiș, la CEBZA l Pregătiri pentru recepție Directorul D.A.D.P. din cadrul Consiliului Județean Timiș, domnul ing. Gheorghe Mirel, ne-a informat că lucrările de reabilitare a podului peste râul Timiș din perimetrul localității Cebza sunt în curs de finalizare (stadiul de vopsire). Lucrările executate au vizat aducerea elementelor podului la parametrii de siguranță pentru clasa „E” de încărcare, prin cămășuirea grinzilor, suprabetonarea tablierului și remedierea degradărilor. Podul de la Cebza
Agenda2004-41-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282968_a_284297]
-
elaborat o nouă Constituție. A fost membru de onoare, protector și președinte de onoare al Academiei Române. MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE DELIMITAREA ZONELOR DE OCUPAȚIE În 1939, Germania și Uniunea Sovietică și-au împărțit zonele de ocupație în Polonia de-a lungul râului Bug, germanilor revenindu-le partea dinspre vest (mai populată și mai industrializată), iar sovieticilor - partea dinspre est. Inițial, linia de demarcație a celor două zone de ocupație a fost trasată pe fluviul Vistula. JOI, 30 SEPTEMBRIE TRUMAN CAPOTE În 1924
Agenda2004-39-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282928_a_284257]
-
Făget) până la Coșava. Din Deva, pe DN 68A (spre Lugoj, prin Margina), până la Coșava. Din comuna Coșava, se urmează drumul spre Curtea, până în satul Românești (Coșava - Curtea - Românești, drum asfaltat, 4 km). Atenție: nu este recomandat drumul ce urmează valea râului Fărăsești! Din satul Românești se merge spre Peșteră pe o potecă marcată, ce începe în dreptul stației de autobuz. Acces feroviar: plecare din Gara de Nord Timișoara, la ora 8,54, cu acceleratul de București, la Făget, unde se ajunge la ora 10
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
priveliștilor și monumentelor naturale fără egal în țară și nu numai... Ne aflăm în sectorul „geanțurilor“ Cernei, valea fiind străjuită de creste calcaroase și abrupte, care, în apropiere de Gura Olanului, se desprind lăsând loc unei lunci întinse între meandrele râului. Am sosit în Cerna-Sat (40 km depărtare de Băile Herculane), o mică localitate înființată la jumătatea secolului al XIX-lea, în perimetrul căreia, după 1990, s-a construit un motel turistic, multe dintre gospodăriile localnicilor fiind, de asemenea, cuprinse în
Agenda2004-43-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283007_a_284336]
-
interne și cea de zboruri externe. VALI CORDUNEANU Recepția unor lucrări hidrotehnice l În perioada 16-26 noiembrie În 2001, la nivelul Direcției Apelor „Banat“ a fost lansat un amplu program de amenajări hidrotehnice, de regularizări și consolidări de albii pe râurile din zonă. Programul la care ne referim a inclus și o serie de proiecte de drumuri și poduri, afectate de inundațiile din anii 1999-2001. De la directorul tehnic al Direcției, dl ing. Marius Perneac, am aflat că multe dintre aceste obiective
Agenda2004-46-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283046_a_284375]
-
fonduri B.E.I. și de la bugetul de stat urmează să fie recepționate în perioada 16-26 noiembrie, cele mai multe la încheierea lucrărilor, iar altele în faza de efectuare a recepției finale. Dintre investițiile ce se recepționează la terminarea lucrărilor menționăm: regularizarea și îndiguirea râului Bistra în zona orașului Oțelu Roșu; regularizarea și consolidarea de maluri pe râul Bega, tronsonul dintre Leucușești-Curtea; îndiguirea și regularizarea râului Timiș, între localitățile Sacu și Slatina Timiș; Nodul hidrotehnic Coștei; acumulările Repaș-Hodoș; podurile de la Bouțari, Nermeș și Marga; drumurile
Agenda2004-46-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283046_a_284375]
-
16-26 noiembrie, cele mai multe la încheierea lucrărilor, iar altele în faza de efectuare a recepției finale. Dintre investițiile ce se recepționează la terminarea lucrărilor menționăm: regularizarea și îndiguirea râului Bistra în zona orașului Oțelu Roșu; regularizarea și consolidarea de maluri pe râul Bega, tronsonul dintre Leucușești-Curtea; îndiguirea și regularizarea râului Timiș, între localitățile Sacu și Slatina Timiș; Nodul hidrotehnic Coștei; acumulările Repaș-Hodoș; podurile de la Bouțari, Nermeș și Marga; drumurile de pe sectorul Tomești-Luncani și din zona localității Dognecea. Recepții finale se fac în
Agenda2004-46-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283046_a_284375]
-
în faza de efectuare a recepției finale. Dintre investițiile ce se recepționează la terminarea lucrărilor menționăm: regularizarea și îndiguirea râului Bistra în zona orașului Oțelu Roșu; regularizarea și consolidarea de maluri pe râul Bega, tronsonul dintre Leucușești-Curtea; îndiguirea și regularizarea râului Timiș, între localitățile Sacu și Slatina Timiș; Nodul hidrotehnic Coștei; acumulările Repaș-Hodoș; podurile de la Bouțari, Nermeș și Marga; drumurile de pe sectorul Tomești-Luncani și din zona localității Dognecea. Recepții finale se fac în special la rețele de drumuri aferente localităților: Chizătău
Agenda2004-46-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283046_a_284375]
-
protejate din zonă, folosindu-se inclusiv sistemul GPS. Pe această bază urmează apoi să se elaboreze programe de conservare a fiecărei arii protejate, în funcție de profil și de suprafață. ( O. N.) Pește unic în lume Sectorul dintre Brădet și Brăduleț al râului Vâlsan din județul Argeș este singurul loc din lume unde mai trăiește aspretele (forete, popete, tărâțar), un pește din familia Percide. Relict glaciar (30-40 de milioane de ani, de pe timpul ultimilor dinozauri), aspretele coloniza la începutul secolului trecut nu doar
Agenda2004-45-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283033_a_284362]
-
Argeș este singurul loc din lume unde mai trăiește aspretele (forete, popete, tărâțar), un pește din familia Percide. Relict glaciar (30-40 de milioane de ani, de pe timpul ultimilor dinozauri), aspretele coloniza la începutul secolului trecut nu doar Vâlsanul, ci și Râul Doamnei și, mai ales, Argeșul, fiind descris de specialiștii români ca gen și specie și recunoscut în analele științifice pe plan mondial, în 1957 sub numele „Romaniachtys valsanicola“. Datorită valorii sale științifice, aspretul a fost cuprins pe lista roșie IUCN
Agenda2004-45-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283033_a_284362]
-
pe lista roșie IUCN stabilită în 1966 de Uniunea Internațională a Conservării Naturii. Comisia Europeană, prin Programul LIFE-NATURA, derulează începând din 1999, împreună cu Institutul de Biologie și Academia Română, un proiect complex în zonă, având drept scop refacerea habitatului acvatic din râul Vâlsan. ( O. N.) Încasări Încasările valutare din turism ale României s-au cifrat în anul 2003 la 700 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anii trecuți, iar în acest an s-ar putea ajunge la nivelul
Agenda2004-45-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283033_a_284362]
-
Române“, pentru discutarea noului Program de investiții în domeniul hidrotehnic (recent aprobat), care urmează să se deruleze în județele Timiș și Caraș-Severin. Astfel, încă din primul trimestru al anului 2005 urmează să înceapă l lucrările de amenajare și consolidare a râului Bega (în zona Balinț) l lucrările de punere în siguranță la Nodul hidrotehnic de la Sânmihaiu Român, pe Bega, în aval de Timișoara l lucrările de consolidare și punere în siguranță a barajului Tăria. Investițiile sunt cuprinse în Strategia națională de
Agenda2004-47-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283070_a_284399]
-
locuinței și evacuarea deținătorului, în condițiile legii. IOAN BÎTEA Proiecte de modernizare l Simpozion Cu sprijinul ministerului de resort, Direcția Apelor Banat a organizat la începutul acestei săptămâni (26-27 iulie) un simpozion având ca temă „Protecția vieții de-a lungul râurilor, prin diminuarea pagubelor produse de viituri“. În acest cadru au fost prezentate și dezbătute proiectele de modernizare a sistemului hidrometeorologic și de gospodărire a apelor din zonă. Astfel, prin punerea în aplicare a programelor DESWAT, o continuare a programului RIVERLIFE
Agenda2004-31-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282712_a_284041]
-
DESWAT, o continuare a programului RIVERLIFE (în derulare), spațiul hidrografic Banat urmează să beneficieze de modernizarea completă a sistemului informațional hidrologic: vor fi instalate încă 46 de stații automate pentru receptarea și transmiterea în timp real a parametrilor hidrologici de pe râurile bănățene și de 26 de stații pentru parametri meteoreologici. Infrastructura sistemului de prgnoză va fi, de asemenea, modernizată prin implementarea de modele de ultimă generație, care vor permite creșterea timpului de anticipare și de prevenire a populației în caz de
Agenda2004-31-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282712_a_284041]
-
fost stabilită ca Dudeștii Vechi (doar gara mai amintește de vechea denumire - Vesenova Veche). Beșenova Veche, cea mai veche localitate aparținând bulgarilor pavlicheni din Banat, este situată în colțul unde se întâlnesc granițele României, Ungariei și Serbiei, fiind străbătută de râul Aranca. Există mai multe dovezi ale locuirii teritoriului din vechime. La hotarul comunei se afla centrul militar al hunilor. Înaintea primului război mondial, arheologii mai căutau, pe fundul albiei râului Aranca racla vestitului Attila. În primii trei ani, coloniștii nu
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
se întâlnesc granițele României, Ungariei și Serbiei, fiind străbătută de râul Aranca. Există mai multe dovezi ale locuirii teritoriului din vechime. La hotarul comunei se afla centrul militar al hunilor. Înaintea primului război mondial, arheologii mai căutau, pe fundul albiei râului Aranca racla vestitului Attila. În primii trei ani, coloniștii nu au plătit dări, iar la început pământul era împărțit periodic tuturor sătenilor, fiecare casă primind 14 „lanțe”. Beșenova Veche este localitatea cu cea mai numeroasă populație bulgaro-pavlicheană; la colonizare avea
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
palpitantă, cu repere majore determinate de dominația venețiană, Treviso este astăzi un important centru economic și cultural cu 83 000 de locuitori, într-o zonă în care predomină întreprinderile mici și mijlocii în plină expansiune. Orașul este străbătut de trei râuri canalizate construite pentru a da viață urbei și totodată un farmec aparte prin împletirea apei cu zonele verzi și casele nu prea înalte, așezate de o parte și alta sau chiar deasupra canalelor. Iar printre sălcii pletoase și ierburi înalte
Agenda2004-33-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282773_a_284102]
-
Alte atracții ale regiunii sunt zonele viticole - specific locului fiind Proseco, un vin spumant cu arome delicate -, apoi specialitățile culinare, precum preparatele din radicchio trevigiana (salată roșie), ciuperci ori vestita prăjitură Tiramisu, specific trevigiană. Provincia se întinde de-a lungul râului Piave, având altitudini apropiate de nivelul mării spre sud-est, în apropiere de laguna venețiană, dar atingând și înălțimi de 1745 m în vest. Treviso - un tărâm de vis în care natura a fost generoasă cu oamenii, iar aceștia au știut
Agenda2004-33-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282773_a_284102]