10,251 matches
-
preferințe. De altfel, o ipoteză foarte valabilă. însă, după ce citești o astfel de "istorie literară", realizezi că lipsește esențialul - argumentul, justificarea alegerii. Pe de altă parte, este destul de ușor să faci astfel de liste, în timpuri care și-au pierdut răbdarea - după '90 nimeni n-a mai avut chef de critică, ci doar de surogate (și de critică, și de politică). Altfel spus, făceau și critică și politică, alcătuind antologii. Din tipul "istoriilor literare" amintesc antologiile lui Marin Mincu (Poezia română
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
la punct cu jurnalul lui Zaciu) sau sînt ironic-caragialești altă dată (replica la S. Damian). Există și texte liniștite, în care Eugen Simion redevine cel pe care îl știm din Scriitori români de azi, texte meticuloase și informate, pline de răbdarea analizei, care reușesc performanța de a urmări cu pași înceți labirinturile narative ale lui Ioan Lăcustă sau personajele ciudate ale lui Cristian Tudor Popescu. Analizele lui Eugen Simion sînt cu adevărat extraordinare atunci cînd se aplică literaturii memorialistice, o mai
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
șanse, pentru unul dintre primele locuri. Jean Celeste Dimitrescu, Tango în cârje, roman, traducere din limba franceză de Christiane D. Schütz și Jean Celeste Dimitrescu, București, Ed. Mașina de scris, 2001. 240 pag. P.S. Îi mulțumesc lui Mircea Iorgulescu pentru răbdarea cu care mi-a explicat - de acolo, de la Paris, de unde, după cum ține să precizeze, vine rar în România - cum se consultă un dicționar, cum e cu deontologia profesiei de publicist etc. Explicațiile sale au apărut însă în România literară, ceea ce
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
Faptul că am văzut două spectacole - Machinal și Don Perimplin - ale lui Hausvater unul după celălalt, la interval de trei zile, mi-a dat timpul unei reflecții mai adînci și mai îndelungate. Am avut senzația că regizorul nu mai are răbdare să lucreze decît cu unul sau doi actori, protagoniștii, lăsînd "corul" mai descoperit, deși exploatat la maximum. În ambele montări, un element esențial este muzica, atît de bine aleasă, încît poate să-ți ia mințile. De exemplu, de la Machinal am
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
nu pe alții, este eșantionul unui mare european. Suntem, adică; putem fi, europeni, luați unul câte unul: Eminescu..., Enescu..., Brâncuși, - merge! - Toți laolaltă, însă, plus robii vechi, mai mult sau mai puțini sloboziți, greu, greu de tot... Dacă am avea răbdarea (și mazochismul) de a ne uita zilnic la jurnalele de știri T.V., mai ales pe obscenul, trivialul Pro-T.V., și ne-am gândi, obiectivi, câți din seria violatorilor și răufăcătorilor de toate soiurile ar merita să fie primiți în
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
constant cu ele, dând peste nas Aroganței Umane Rasiste continentale ce ar trebui să ia de la noi exemplu, în ce privește Democrația Naturii atât de des invocată de filozofi. De ce n-am fi primiți ca niște Cobai?... Drept premiu sau record de răbdare fără nici o speranță...
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
țară și mai cu seamă un popor trebuie să fi reflectat mai întîi asupra cîtorva chestiuni mai generale, aplicabile în egală măsură lor și ție însuți. Să ai un cod etic și sistem axiologic, dar și un calm și o răbdare cu prezentul pe care numai lungi ceasuri de meditație asupra trecutului ți le pot da. Atîtea însemnări de călătorie oferă succinte incursiuni istorice, dar ele sînt atașate deseori forțat, puse în coada unor constatări ale momentanului. Isaiah Berlin e departe
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
dată de tonul calm, de îndeplinirea conștiincioasă a ceremonialului exprimării, de claritatea mesajului (chiar și a unuia terifiant). Dacă trebuie să repete anumite sintagme, poetul le repetă, fără să se precipite, așa cum în societate un adevărat gentleman salută cu aceeași răbdare pe fiecare cunoscut în parte: " În timp ce fierbe apa pentru ceai/ mă gândesc cum va fi când/ îmi voi bea ceaiul// mă voi așeza la masa rotundă/ pentru servit ceaiul/ cu ustensilele de servit ceaiul în fața mea,/ apa fierbinte pentru ceai
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
de exemplu, cam 130 pe an, nu ar putea fi realizate fără ajutorul statului. Există experiența altor țări, în ceea ce privește apărarea culturii naționale. Imaginea țării în străinătate se face cu bani, bani mulți, în comparație cu nimicul de care dispunem și cere timp, răbdare, oameni pricepuți și un program riguros de afirmare. Nu există decît foarte, foarte puțini traducători nativi în principalele limbi de circulație. Incredibil de puțini chiar în engleză și aceștia sînt suprasolicitați. În S.U.A., un distins coleg caută de ani de
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Paula Petrea, Gallia Tudor, Petrașincu, Monda, Șerbu, Bârnă, Doru Strajă, Carianopol". Și lecturile erau, în consecință, cele ale participanților, fără prea mare valoare. Doar marele critic era obișnuit cu apostolatul și asculta răbdător lecturile. De altfel, le asculta, cu aceeași răbdare de benedictin, și în timpul celorlalte zile ale săptămînii, mai ales diminețile cînd n-avea ore la liceu, dar și după-amiezile primind tot soiul de veleitari cu compoziții născute moarte. Rar cînd dădea peste o bucată mai de soi, invitînd autorul
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
a activat direct în mișcarea feministă, se înfățișează ca o ființă blândă, calmă și echilibrată, cu un chip feminin și delicat, mereu atentă și îndatoritoare cu cei din jur, chiar sfioasă. A acordat cu docilitate mai multe interviuri, răspunzând cu răbdare și măsură la orice întrebare, dar cu mare atenție și responsabilitate pentru fiecare cuvânt rostit. În România numele tău stârnește curiozitate. De unde vine numele Dacia? Are vreo legătură cu dacii? După câte știu eu, nu. Este un nume rar și
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
pînă azi însă Justiția nu s-a autosezisat împotriva antisemitismului, antimaghiarismului și împotriva atacurilor împotriva țiganilor ca etnie publicate în România Mare, condusă de C.V. Tudor. Ziarista Rodica Chelaru, groaznic calomniată, sub pseudonim, evident, de C.V. Tudor, merită felicitată pentru răbdarea ei de a străbate toate meandrele posibile în justiția autohtonă pînă să aibă cîștig de cauză în procesul pe care i l-a intentat lui C.V.Tudor. Victoria ei în acest proces ar trebui trecută în contul unei jurnaliste care
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
nu uităm că balada noastră ridicată la rang național, Miorița, își face model din ciobănașul care se lasă omorît. Iată imaginea pe care ne convine să ne-o asumăm, seninătatea în fața morții. Eu nu cred că aici e vorba de răbdare care, în definitiv este una dintre cele mai mari virtuți, zice Biblia. Nu este răbdare aici, este indiferență. O indiferență care vine din oboseală și din solicitarea îngrozitoare la care ne supune viața de zi cu zi. Cred că nemții
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
care se lasă omorît. Iată imaginea pe care ne convine să ne-o asumăm, seninătatea în fața morții. Eu nu cred că aici e vorba de răbdare care, în definitiv este una dintre cele mai mari virtuți, zice Biblia. Nu este răbdare aici, este indiferență. O indiferență care vine din oboseală și din solicitarea îngrozitoare la care ne supune viața de zi cu zi. Cred că nemții au putut să-și permită o asemenea mea culpa colectivă, imediat după război, și datorită
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ rezultatele filosofiei naturale: evitarea celor de prisos, mulțumirea cu cele necesare, stăpânirea de sine, răbdarea, liniștea sufletească, rezolvarea tuturor situațiilor pe calea 69 Radu Preda, Mărturia patristică, în rev. Studii Teologice, Seria II-a, XLV (1993), nr. 5-6, p. 88. 70 Omul era considerat stăpânul lumii, regele ei, iar idealul era o îmbinare perfectă între
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
iernau încălziți duhovnicește de credința lor. Nu se temeau de cătușele oamenilor, fiindcă-i descătușa Iisus. Nu doreau să fie răscumpărați de la moarte, fiindcă știau că vor fi înviați de Hristos 96. Desfătarea acestei vieți le era în pacea sufletească, răbdarea morții se însoțea în cugetul lor cu nădejdea nemuririi, ideea învierii cu harul lui Hristos, adevărul cu simplitatea, credința cu încrederea, înfrânarea cu sfințenia, hărnicia cu cumpătarea, felul de trai cu 89 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 31. 90 Sf.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
bineînțeles, nu fără ajutorul Lui, ajutor pe care nu au pregetat a-l cere necontenit. Mari la suflet, fierbinți cu duhul, plini de Dumnezeu, desăvârșiți în evlavie, îndrăgostiți de sfințenie, studioși, cu ochii minții luminați, cu chipuri 116 Tertulian, Despre răbdare, cap. I, traducere de Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și Prof. David Popescu, introducere, note și indici de prof. Nicolae Chițescu, în Col. Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 182. 117 Epistola către
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
-și lăsa creatura cât mai mult liberă față de El (...) Sfinții sunt oameni care au încercat să trăiască doar în funcție de dragostea lui Hristos 132. Parafrazându-l pe Sfântul Ioan Gură de Aur, putem spune că, de am vrea să le vedem răbdarea, vom vedea că se urcă pe cea mai înaltă culme a ei; de-am vrea să le vedem smerenia, vom vedea iarăși că și aici nu rămân în urma nimănui, ci pe toți îi depășesc; de-am vrea să le vedem
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ne dea de gândit. Măcar acum să ne sară în ochi ața albă și să trecem la acțiune! Am văzut că experimentele de tip "renașterea partidelor istorice" au dus la catastrofă, iar pentru consolidare "partidele modernității" n-am avut suficientă răbdare. Nu dau doi bani pe-un partid liberal condus de Mircea Ionescu-Quintus, și încă mai puțin pe unul în fruntea căruia se află Valeriu Stoica. Fostul ministru al justiției n-a catadicsit să ne spună ce e cu povestea adopțiunilor
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
în care Monica Spiridon își duce, cu obstinație, demonstrația pînă la capăt, exemplificînd excesiv, dar ferindu-se să introducă literatura în patul procustian al teoriei. Ea nu forțează textul pentru a-și confirma teza, ci, dimpotrivă, scormonește cu minuție și răbdare ascetică în căutarea punctelor textuale de acroș, identificate fără greș. Se simte în această carte cum balanța se înclină discret în favoarea literaturii, fără a periclita, însă, strucura de rezistență a teoriei. Este acesta, fără îndoială, semnul regal al veritabilei vocații
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
au astăzi valoare documentară. Printre autori se numără scriitori cunoscuți din vechile generații, care nu mai sînt în viață. Locul scrisorilor este în cadrul operei fiecăruia. Cineva va trebui să le așeze unde se cuvine, după ce eu voi găsi timpul și răbdarea să le clasez și să le comunic. Le-am recitit nu numai cu încîntare, dar și cu melancolie. Unele scrisori sînt emoționante, prin parfumul altor vremi care se răspîndește din paginile lor. Dar nu doar atît. O scrisoare este omul
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
și la chenarul ei, la grafie și la caligrafie. Sînt unii corespondenți care scriu frumos la propriu. Le citești printre rînduri firea. Unii par, judecînd după scris (deși n-am idee de grafologie), agitați, anxioși, temători, alții, cuminți, plini de răbdare, înțelepți; unii dovedesc exces de personalitate, temperament energic, hotărît; alții au structuri feminine, delicate; literele unora dintre scrisori se rotunjesc, ale altora se ascut; cuvintele se urmăresc cîteodată ca oile cînd le mînă ciobanul sau se împrăștie altă dată ca
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
prețuiesc pe ăia care știu să înjure și nu mă supăr dacă sunt bălăcărit și io, așa nițeluș! Dar să fie cu meșteșug, vorba gândită, deșteaptă. Mă omor după vorbele deștepte." În prozele lui Sorin Stoica se înjură științific, cu răbdare, și aproape filosofic. Jurnalist cu ochiul nesățios plimbat pe realitate, autorul excelează pe terenul descrierii. Fiindcă prozele sale sunt descrieri și în epic și în dramatic, dialogul e doar un prilej de a-i oferi cititorului niște personaje aproape remarcabile
Povestiri cu înjurături by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16590_a_17915]
-
părintelui său. Numele unei școli la care Matthew a învățat, Harmony, e întru totul simbolic. Tatăl învață să se armonizeze cu fiul său atât de special, să intre pe lungimea sa de undă, să micșoreze, cu dragoste, atenție și infinită răbdare, traumatizantele distanțe. E drept că nu ajung să comunice așa cum o fac autiștii între ei (într-o limbă de deasupra limbajului, de la suflet la suflet); dar este, în acest efort de apropiere și înțelegere reciprocă, ceva eroic, ca într-o
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
au asimilat în cultura și modul de viață britanic, pe când eu încă am resturi de conștiință a unui abis central european care ar fi putut foarte bine să fie spațiul meu. Această conștiință m-a făcut adesea să-mi pierd răbdarea în fața preocupărilor limitate ale multor poeți englezi. Am început să scriu în jurul lui 1950. Eram pe atunci extrem de conștientă că sunt o intrusă dar eram mândră că am rădăcini altundeva. Toți bunicii mei erau evrei ruși, veniți în Anglia la
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]