3,432 matches
-
digestia, calmează nervozitatea și anxietatea, în timp de socul se recomandă în gripă, sinuzită sau guturai. Durerile de cap trec cu ceai de tei, iar menta ajută digestia, reduce flatulența și înlătură greața. Ceaiul din măceșe previne infecțiile gripale și răcelile. Ceaiul este a doua băutură consumată în lume, cantitativ, după apă, potrivit specialiștilor americani, citați în cartea „Mâncarea și sănătatea”, apărută la editura Reader’s Digest. ►Bogat în vitaminele A, B1, B2, C și în substanțe nutritive, mărul are proprietăți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
de hemoroizi. Consumați iaurt cu bacterii lactice vii (de tipul Bifidus Essensis) care echilibrează flora intestinală. Năutul este un înlocuitor foarte bun pentru cafea, boabele de năut prăjite și măcinate fiind un puternic stimulent digestiv și nervos. Pentru ameliorarea simptomelor răcelii, specialiștii în medicină naturistă recomandă administrarea zilnică a două pahare de apă de năut. Un litru de apă și două kilograme de năut lăsate la macerat timp de 16-24 ore, la temperatura camerei, pot reprezenta un excelent antibiotic natural. Calitățile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
Cu ilustrații din CESARE RIPA - Della novissima iconologia (Padova, 1625) -, cea de-a 18-a carte semnată de vulcanicul poet Theodor Răpan te lasă mut ca o catedrală gotică al cărei prag abia l-ai trecut. Te strivește, parcă, prin răceala de gheață a zidurilor sale urieșești, prin pereții de statură titanică, dar goi, în care spiritul imperial nu te mângâie, ci urlă de-ți sparge timpanele sufletului, cerându-ți supușenie totală, deloc crâcnire și niciodată speranță că te vei înălța
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
sau complementară actului chirurgical sau radioterapiei. Radioterapia constă în utilizarea radiațiilor ionizante în tratamentul anumitor boli, îndeosebi al cancerelor. Usturoiul are numeroase efecte benefice asupra organismului, fiind utilizat de sute de ani pentru vindecarea unui număr mare de boli, de la răceală și afecțiuni respiratorii la ciumă. Potrivit unor studii anterioare, uleiul de usturoi are capacitatea de a repara țesuturile cardiace și de a stopa evoluția tumorilor. Tonifiant și antiseptic, antibiotic natural, diuretic, usturoiul are capacități anticoagulante și este bun, printre altele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92839_a_94131]
-
vine să cred. Totul a curs atât de repede. Acum mă cam chinuiește un diabet, ca să nu vă mai zic despre tendonul meu parțial rupt de la piciorul de bătaie, dar de vreo două luni m-am ales și cu o răceală zdravănă în sala de atletism și am făcut o pneumonie dublă! Și două luni n-am putut ieși din casă, am stat numai cu antibiotice lângă mine. Asta-i vârsta, nu avem ce face. Încerc în schimb să nu stau
Iolanda Balaş Soter, o legendă a atletismului românesc, a murit la 79 de ani [Corola-blog/BlogPost/93551_a_94843]
-
vremii posomorâte, gelateria lui Beliov era aproape goală. Ne așezaserăm într-un colț la o masă rotundă, având tăblia dintr-o marmură albă cu vinișoare roz. Scaunele din jurul ei erau de metal, niște perinițe pufoase protejau însă posteriorul clienților de răceala acestuia. O chelneriță nurlie, cu bonețică și șorțuleț alb, se prezentase cu promptitudine să ne ia comanda. Pe Beliov îl cunoștea, fiindcă i se adresa mai cu seamă lui, după ce schițase o reverență prin îndoirea ușoară a genunchilor. Câte porții
VLASIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383119_a_384448]
-
când aud că mă strigă cineva, pe nume. - Veronica, dacă străbați drumul spre lumină nu o să-ți mai vezi copiii, vei sta aici cu noi. Atunci, dragii mei, scumpii mei, m-am aruncat la pământ, așa am simțit la picioare, răceala pământului. Și m-am rugat fierbinte să mă întoarcă din drum, să vin la voi. Atunci, acolo m-am gândit că poate sunt pe moarte, poate mă m-ai pot întoarce. Copiii au ascultat-o pe mamă cu neîncredere, gândind
MAMA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383256_a_384585]
-
prelingeau pe crestele adormite, aducând o nouă speranță în sufletul privitorilor. O nouă zi, un nou început... După micul dejun au plecat la plimbarea obișnuită. Ea mergea când înainte, când în urma lor. Niciodată în rând cu ei. Simțea distanța, simțea răceala. Se străduia să rămână optimistă. Știa că nu va dura prea mult supărarea. Cel puțin, Mira avea mereu sentimentul că nu poate trăi supărată, oricât de grea era încercarea. Durerea exista, undeva adânc, în rărunchii ființei ei. Dar ea nu
CONTOPIRE -2- de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383275_a_384604]
-
văzute la televizor. În timp ce primărița „executa” tabloul celui care până acum jumătate de oră era Dumnezeul nostru, ca din senin au apărut câțiva ingineri de la Consiliul Unic al comunei, care ne‑au privit cu ură și ne‑au spus cu răceală și răutate încă reținută: - S‑a terminat cu voi, primărițelor! Puteți să vă cărați pe la casele voastre. Nu vă mai recunoaștem de șefi! A căzut comunismul și voi odată cu el! Abia atunci mi‑am dat seama că instructorul nu fusese
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
ilustru expert În ambele Drepturi, continuă el, Îndreptându-și degetul spre un chip cu trăsături ascuțite și echivoce, ca ale unei vulpi. Bărbatul răspunse cu o plecăciune ceremonioasă. — În serviciul Curiei romane, Îmi Închipui, zise Dante, Încercând să Își ascundă răceala. — Șeful Cancelariei Sanctității Sale. Cândva, confirmă vulpea. Însemnele și prestigiul rangului său erau dezvăluite de lanțul greu de aur și de inelele ce Îi Împodobeau degetele, ca și de luxul ostentativ al hainei negre, țesute cu fire de aur, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Iar dansatoarea? De ce nu avem nimic despre ea? — Dar... nu face parte din Studium. Nu credeam că te interesează... Lui Dante i se păru că În vorbele celuilalt exista un subînțeles. — Totul interesează autoritatea Comunei, Îi replică el prompt, cu răceală. Justiția supraveghează orice persoană dubioasă. Omul ridică din umeri, intimidat de tonul acela inchizitorial. Nu... nu știm prea multe despre ea. Se pare că a venit de peste mare. Straja de la Porta al Prato a Înregistrat-o când a intrat... acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ar putea reduce la o adunătură nesuferită de calici și de escroci? Ce regiuni ale cercetării filosofice vei trata În opera dumitale? adăugă el așezându-se lângă Veniero și turnându-și vin În cupa venețianului — Pe toate, răspunse priorul cu răceală, scandând cuvintele. Rânduite pe teme. De la forma cosmosului până la tainicele mișcări ale sufletului. Și voi Încheia cu virtutea cea mai sublimă până la care ne e dat să ajungem. — Care? — Justiția. Dante privi În jur, oprindu-se asupra fiecăruia. Păreau cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a determinat-o ar deveni un simplu instrument iresponsabil. Ar fi fost inutilă Redempțiunea, Întrucât ar fi fost absentă Vina. Însăși religia noastră, una a mântuirii, ar fi la fel de deșartă precum idolii păgânilor. Cecco d’Ascoli Îi susținu privirea cu răceală. — Poate că a fost deșartă. — Hulești. Nu asta ne Învăța marele Ptolemeu În Almagest! strigă Dante. Nici Sacrobosco. Nici Guido Bonnati, Însuși magistrul dumitale! — Știința mea nu se datorează doar lecțiilor lor. Acum poetul era atât de aproape Încât Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
amestec de silă și tandrețe. Apoi Îi Întinse din nou brațele, atrăgându-l spre dânsa. El simți din nou cum parfumul acela Îi pătrundea În nări, În timp ce trupul i se deștepta la atingerea mâinilor care Îl căutau pe sub veșmânt, cu răceala și În același timp cu căldura pe care le cunoștea prea bine. Dar nu voia să cedeze. Își Împinse brațele către ea, respingând-o. — Pleacă, Pietra. — Oh, messer Alighieri, În noaptea asta nu trebuie să te consolezi după soție? Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Dar Încă nu părea resemnat să tacă. — Dar sunt patruzeci și nouă... — Ai văzut greșit. Sunt cincizeci. Am adăugat un nume cu mâna mea. Ultimul. Priorul ridică lista În dreptul ochilor, căutând nerăbdător. Apoi Își aținti privirile asupra ultimului vorbitor, ca și când răceala tonului l-ar fi Înțepat precum limba unui șarpe. — Crezi că trebuie... — E necesar. Pentru binele Florenței. Dante Își trecu o mână peste frunte, căutând că Îndepărteze durerea Înțepătoare care, dinapoia unuia din ochi, Începuse să Îl Împungă În creier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu răsuflarea retezată de oboseală. Domnia ta niciodată nu poți fi găsit. De sub braț scosese o foaie mare, făcută sul, pe care se tot căznea să o desfășoare sub ochii lui Dante. — Poate pentru că mă ocup cu ceva, replică poetul cu răceală, fără să catadicsească a privi spre foaie. — Dar priorii nu ar trebui să se Îndepărteze de Palat, pe timpul mandatului... știi asta. — Așa spune norma. Dar viața iubește excepțiile, i-o reteză Dante, deranjat de acel contratimp. Ce-i așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Ceilalți continuau să Îl fixeze pe Dante În tăcere. Pecetea animalieră de pe chipul lor devenise și mai accentuată, pe măsură ce tensiunea interioară venea la suprafață. — Un chin făcut Încă și mai dureros de oroarea care umblă printre noi, adăugă poetul cu răceală. Tensiunea spori. O umbră se coborâse, ca un văl funebru, peste expresia tuturor. În cele din urmă, Cecco d’Ascoli rupse tăcerea. — Oroarea... printre noi? Vrei să spui ferocitatea oarbă care i-a lovit pe cei doi exponenți ai Studium-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
era un complot urzit Împotriva Florenței, Împotriva Bisericii sau Împotriva partidului guelf. Cerul al Treilea conjura Împotriva lui Dumnezeu. Se ridică Încetișor din jilț, parcurgând cu privirea chipurile celor de față. — Și voi susțineți teza meșterului Francesco? Întrebă el cu răceală. Voi toți? Bruno sări În picioare, Însuflețit de o vădită emoție. Părea pe punctul de a răspunde dar, oricare i-ar fi fost argumentația, ea fu Înăbușită de o larmă asurzitoare, provenită dinspre intrarea cârciumii. Un grup de oameni Înarmați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
italian. — Mi se fâlfăie, răspunse impasibil Alex Fawcett. Din momentul în care semnează contractul de participare, devin piloți și sunt tratați cu toții la fel, fie că sunt fii de zidari sau de multimilionari... Există o diferență, răspunse celălalt cu vădită răceală. Cei bogați au de obicei telefoane celulare cu care sună acasă... Ce crezi că se va întâmpla când vor trece câteva zile și cei de acasă nu vor primi nici un telefon? Ce-o să le spun celor ce mă vor întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
căutam orice mijloc de a mă încălzi. Am pescuit din geantă căciula mea de blană cu urechi, pe care mi-am îndesat-o pe cap. Abia mă spălasem pe cap și nu voiam să am de-a face cu vreo răceală. Eram o apariție rară pentru Randolph Terrace, mult prea boemă. Așa cum mi-am închipuit mi-a luat ceva vreme să găsesc un loc de parcare, acum că tineretul se întorsese de la muncă. Am fost nevoită să parchez câteva străzi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de intens, o irizație foarte slabă plutea în jur. Văzu că ceața se ridicase la câțiva metri deasupra sa. Se afla un mijlocul unui gol în pâcla albicioasă care totuși îl împresura din toate părțile. Dacă n-ar fi fost răceala aceea cumplită, ar fi putut spune chiar că era bine. Vedea picăturile de apă spărgându-se peste el și apoi cum se adunau în firicele mici, ce se scurgeau pe laturi. Se simțea ca și cum se afla sub o umbrelă uriașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
răsunau pe dalele de piatră de pe pavaj. Deasupra lacului, ceața se îndesea cu repeziciune. În lumina lunii, deja apa părea o suprafață lăptoasă, ce fremăta în valuri mici. Deși nu bătea nici un firicel de vânt, dinspre lac se simțea o răceală puternică. De ce ne grăbim așa? întrebă Cristian Toma. Nu-mi place ce se întâmplă, spuse Ileana, trăgându-l în continuare de braț după ea. Bine, dar ce se întâmplă? se arătă mirat Cristi, mărind la rândul său pașii. Ceața asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bubuie în urechi. Din moment ce, din cauza întune ricului și a ceței, ochii nu îl mai ajutau aproape de loc, trebuia să aibă toate celelalte simțuri ascuțite la maxim. Cu vârful degetelor de la picioare își scoase încălțările și rămase desculț. Sub tălpi, simți răceala umedă a pământului de dedesubt. Nu avea nici o importanță, așa se va descurca mai bine și va face mult mai puțin zgomot în mers. Ascultă liniștea din jur și din nou i se păru că aude vocea copilului. Venea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
prinseră a înainta din două părți încercând să-l înconjoare. Sfera își mărea diametrul, în timp ce o concavitate eliptică lua naștere în mijlocul ei. Aceasta creștea în înălțime, începând să coboare peste el, arcuindu-se ca un pod suspendat. Simțea pe față răceala aceea de mormânt iar pe brațe i se făcuse pielea de găină. O amorțeală stranie îi cuprindea mădularele în timp ce în urechi îi pătrundea o chemare îndepărtată. Era vocea Ilenei care îl striga din mijlocul găurii întunecate. Era singură și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pună în gardă, numai că el le ignorase complet. De o bună bucată de vreme, nici una din lighioanele pădurii nu mai scotea nici un zgomot. Totul în jur amuțise, îl dureau urechile de atâta liniște. Apoi, se făcuse dintr-o dată frig, răceala aceea de mormânt se lăsase iarăși peste el. Crezuse că e din cauza faptului că are hainele ude, dar iată că nu era așa. Ce s-ar fi făcut dacă nu l-ar fi avut alături pe Calistrat? Ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]