20,710 matches
-
-s păcătoși”... „O sfințenie conștientă ar putea cădea ca fulgerul în ispita sfințeniei”. „Mântuirea se lucrează numai pe ruinele egoismului”... „Mândria singură, chiar sub cea mai subțire formă a sa, cum e părerea de sine, dacă nu e tăiată din rădăcini este în stare să risipească din suflet toată viața după duh. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun, să știi că ești nebun și să aștepți ocara ca să te curățești”. Lucru regretabil, scrierile Părintelui i se
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
ai mamei nu erau, Trecuți demult în neființă, Eu totuși îi vedeam mereu, Și îi purtam în conștiință. Fântâna din larga ogradă, Săpată de nu știu care bunic, Este aproape de livadă, O știam de când eram mic. *********** Iată că din florile fragede cu rădăcini în pământul hleios al CIOFULUI, o văgăună plină totuși de viață, una a reușit să dea mireasma binecuvântată a poeziei, aceasta fiind Mihai LEONTE, fiu al satului PETIA. Vasile DONISĂ Preot - Botoșani. Referință Bibliografică: Casa părintească / Mihai Leonte : Confluențe Literare
CASA PĂRINTEASCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Casa_parinteasca.html [Corola-blog/BlogPost/355211_a_356540]
-
Peste zăvoi, luna a zăbovit o clipă. DOAR EU Doar eu te țin la piept ca pe-o silabă din fluierul ciobanului rămas de pază la doină. Sughit a izvoare călătoare de frunze, gândul mă doare de trei singurătăți cu rădăcina în pustiul de pământ care sunt. GÂNDURI PICURATE Cântecul dimineții picură pe geana râului ce curge, fărâmă cu fărâmă. * Dumnezeu are degetul la gură și stă în genunchi pe scândura de stejar din biserica desenată în sufletul pârâului ce picură
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_george_baciu_1339653926.html [Corola-blog/BlogPost/340704_a_342033]
-
clipa aceea am zărit un lup care ne privea cu ochi sticloși. Jur că era căpetenia, Lupul Sur. Amirosind carnea încă proaspătă, lupul a început să urle prelung, chemând, astfel, haita înfometată. O mulțime de lupi s-a adunat la rădăcina tufanului bătrân și au început să schelălăie, scoțând sunete înfricoșătoare, nepământene...mi se părea că purtai un dialog cu ei, vorbindu-le în limba lor. Deja amețisem, cred că eram în transă...Din acel moment, n-am mai știut nimic
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
mă strigai, spunându-mi să cobor, iar eu ți-am răspuns: „sunt deja jos!” „Cum așa, m-ai întrebat? De când ești acolo?” - Nu știu...ți-am răspuns, mirat și înspăimântat de cele trăite. Zâmbind, ai coborât, arătând cu mâna spre rădăcina copacului, la nici un metru de mine, iar inima mi-a înghețat pentru a doua oară, în acea noapte. Din vânător, am gândit că am devenit vânat, când în sclipirile zăpezii, zărisem ochii fiarei îndreptați spre mine. - Sunt fără viață, ți-
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
a ales pe el să-i curme suferințele bătrâneții, spunându-i ce să facă...Lupul Sur i-a vorbit bunicului de vremurile care vor veni, de frica ce-i va cuprinde pe oameni, de lașitatea și răutatea ce vor prinde rădăcini în sufletele lor. El i-a mai cerut ca, după moarte, să-i expună trupul și să dăruiască câte o părticică din el, fiecărui om care are nevoie... Oamenii locului știau că puteau să-și vindece frica și anumite boli
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
o fântână arteziană cu jocuri de apă, care atrage vizitatorul de orice vârstă, odihnește și bucură ochiul și sufletul omului. A amplasat mai apoi o fântână cu cumpăna, a plantat multe flori și a expus câteva ciudățenii din natură, adică rădăcini și crengi de copac ce aveau o mare asemănare cu păsări ori cu animale reale ce viețuiesc pe meleagurile bucovinene. Este, poate, o a doua ori nu se știe a câta pasiune a acestui om. Caută prin pădure, caută pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
sau e ger,/ Și când în ușă crivaț bate./ De satul meu sunt azi departe!/ Îl simt în schimb pulsând în mine/ Cu fiecare spic sau pâine,/ Cu struguri cuprinzându-mi talia,/ Când mă pândește disperarea./ Mă doare des o rădăcină/ De sat. Forând ca într-o mină,/ Melancolia- ca o carie,/ Îmi cântă acum finala arie.” (“Arie finală”) Iubirea - „Clorofila umanității” În ceea ce privește sentimentul erotic, la Adina Sas-Simoniak facem cunoștință cu drama iubirii. Autoarea nu este adepta unor forme, a unor
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/_perpendiculara_pe_un_colt_de_nemurire_de_adina_sas_simoniak.html [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
fără aceste valori nu poți merge mai departe nici ca neam, nici ca țară. Nădăjduim, privind la strămoși și având valorile acestea, că vom viețui ca neam și ca țară așa cum se cuvine. Căci un neam dăinuiește numai prin cunoașterea rădăcinilor și prin urmarea modelelor bune. Fără această cunoaștere este greu să mergem mai departe. - Preacuvioase Părinte Melchisedec, vă mulțumim din suflet pentru tot!... - Să aveți parte de multă binecuvântare și sporită bucurie!... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Interviu cu Preacuviosul Părinte
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
la caracter, mai mici Nici nu mai visează, nici Nu și-o mai doresc augustă A murit în noi iubirea Și-am păstrat pentru stindarde Pofta cărnii care arde Că ni se-mpietrește firea Zadarnic stau copacii în picioare Când rădăcinile refuză Aplecarea lor obtuză Că nu mai au nici rod, nici floare Ne închinăm la cele joase Și alergăm după avere Confortul tot mai multe cere În budoare de mătase Dar ce folos să-ntindem mâna Numai la cele pentru
VIAŢĂ ÎNGUSTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viata_ingusta_.html [Corola-blog/BlogPost/361804_a_363133]
-
țintească scopul major ca fiind „identificarea a ceea ce opera represează ori iluminează, tăinuind...“. Și nu e vorba nicidecum de o „dialectică dintre artă și societate“, ci de cea „dintre artă și artă“ (Harold Bloom, „Anxietatea in-fluenței“), singura care își descoperă rădăcinile intangibile veritabile. În urma scriitorilor invocați mai sus am putea să ne gândim, cu real folos, dacă poate fi depășită oare corporalitatea, încremenită și reductibilă, a istoriei culturii universale: prin reevaluarea necontenită a acestor mecanisme semantice, ca obiect profitabil atât pentru
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_terrarismul_pneumatic_igor_ursenco_1342935100.html [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
bag în seamă părul alb sau faptul că nu mai urc treptele din două în două. Dar un lucru îmi amintește în permanență că nu mai sunt tânăr - cresc nepoții de parcă părinții ar fi grădinari și i-ar uda la rădăcină în fiecare dimineață. Nepoțica cea mare, Gabi, are deja 13 ani și aici începe povestea. Până anul trecut avea la școală program de dimineață și, vrând- nevrând, cineva din familie se ocupa de dus la școală- luat de la școală împreună cu
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410081312.html [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
pe atât de străine îmi par acum. - Nenorocitule, te joci cu răbdarea mea? - Îndurare, Măria Ta! - Singura iertare ți-o mai poate da popa! rosti furios și scoțând paloșul îi reteză gâtul dintr-o lovitură. Țeasta i se prăvăli la rădăcina unui tufan, iar calul speriat dispăru printre copaci cu trupul iscoadei balansându-se într-o parte și-n alta până căzu ca un sac burdușit cu pământ. Chiote de veselie izbucniră din adâncul pădurii, vuiete și râsete răsunară în ecouri
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. Iubirea de glie în noi se coboară Adânc în trecut, să-i fim rădăcină Prin doine și lacrimi de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! Toți fiii de-un sânge cu crucea pe frunte Ți-i cheamă din cer, din pământ, de pe mare, Coboară-ți toții bacii din creier
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
dragostea față de pământul în care s-a născut. Și pe care îl poartă în suflet. De altfel dl. Herman Victorov după ce a plecat din țară, a vrut să se stabilească în Israel, în țara strămoșilor lui (să vină acasă, la rădăcina neamului, a ființei lui, cum ar spune Heideger), dar nu s-a mai putut „aclimatiza” locului, astfel că s-a stabilit în Canada, care avea să rămână a doua patrie a lui după România. De mai multe ori în romanul
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
Traciei, ca să poată marca acum în actualitatea de cumpănă în care se găsește, revitalizarea cu succes a României, mutilată și colonizată de Oculta Masonică și de aceea muribundă, plus rumânitatea și rumânismul, originale, prin efortul de conștientizare generalizată a sacralității rădăcinilor ei! Iar pentru aceasta, Dumnezeul Unic Curcubeu unește substanțial și cromatic rasial toate malurile apelor care fac Fluviul Vieții Umanității, din toate teritoriile de risipire a seminției rumânești. Și anunță venirea vremurilor bune, după amarul de tempeste și de timpuri
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1345681526.html [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
Să nu ai alți zei decât pe Dumnezeul Unic, creatorul și inspiratorul tuturor formelor vieții și al întregii umanități; - Dacă Dumnezeu a creat omul, atunci familia a născut umanitatea; cinstește-ți părinții precum îți cinstești și ocrotești propriii copii. Fără rădăcini nu există viitor; - Trăiește-ți viața după bunul plac, dar cu Dumnezeu în suflet și în gând; - Dacă iubire nu e, nimic nu e; iubește-ți aproapele ca pe tine însuți, pentru că însuși Dumnezeu e și Iubire Eternă; - Ceea ce ție
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1345681526.html [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
că a acceptat să se întâlnească la el în cameră în loc să propună un spațiu public, îi dădea o stare de neliniște. De fapt ea a propus aceasta. Ajunsă în fața ușii garsonierei, simți cum mici broboane de transpirație îi apăru la rădăcina părului, iar palmele i se umeziră. Scoase o batistă și se șterse repede înainte de a ciocăni. Era emoționată cu adevărat ca o codană care acceptă să-și ofere unui bărbat pentru prima dată ofranda purității trupești. Ușa se deschise și
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_noaptea_de_stan_virgil_1346666816.html [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
de vară Când, Doamne cât aș vrea să pot să fiu Pe plaiul strămoșesc, la mine-n țară Nu pribegind străină în pustiu... Mi-e sufletul grăunte de lumină Crescut cu grijă-n Munții Apuseni Acolo m-am născut, din rădăcină De neam cinstit și sânge de-ardeleni. Mi-e drag pământul, codrul și izvorul În limpezimea lui îmi scald destinul Și satul meu și-atât de drag pridvorul În care-n ochii mamei citesc chinul Singurătății crunte ce-o apasă
AM AŞTEPTAT DE-A ÎNFLORIT MĂLINUL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Am_asteptat_de_a_inflorit_malinul.html [Corola-blog/BlogPost/344301_a_345630]
-
cum tremură izvoarele a moarte și-a viață rătăcite zănatic prin jnepii roșcați unde e oare poteca de piatră spre apele vii să le bem savoarea cea dulce cea dulce turme biblice urcă precum sângele -n noi unde ni-i rădăcina și unde-i izvorul am rătăcit cărarea s-a rătăcit dorul parcă avem sufletele morminte jefuite cărări de lebede decapitate trecute în vise câtă tăcere-n cuvinte și-n priviri câtă tăcere ochii-au pierdut vasul fantomă florile tac banca
POVESTE NAIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poveste_naiva_ion_ionescu_bucovu_1392711043.html [Corola-blog/BlogPost/364082_a_365411]
-
că inspirația reprezintă neodihna poetului:,, Poeții nu se odihnesc niciodată/ Chiar dacă-n ei plictiseala își face loc,/ Fruntea lor decantează idei ca seva fermentată/ În mărul viguros când fructele se coc// Poeții nu se odihnesc gândesc și-n vis/ Cum rădăcinile și noaptea lucrează,/ Mai pune o metaforă în versul nescris/ Scriindu-l cu cerneala zilei ce-nserează.// Poeții nici morți nu se odihnesc,// Versul lor scris cu sânge cutreeră veșnicia,// Din lutul unde dorm tot mai cresc// Alți arbori în care
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_al_florin_tene_poetul.html [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
de voi în cuvintele și mesajele frumoase pe care mi le transmiteți, prin intermediul blogurilor destinate vouă. Inspirația mea, determinarea și dorința de a fi mai bun, pentru voi, admiratorii mei, și implicit pentru esența cântecului și a artei, își are rădăcinile în aprecierea voastră. Și vă mulțumesc deschis pentru asta! Totodată, vă mulțumesc pentru că îmi urmăriți activitatea pe scena muzicii, fiind alături de mine la orice apariție și manifestare căci pentru voi îmi port pașii în viață, alergându-mi destinul prin tabloul
TRANDAFIRI IN DAR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Trandafiri_in_dar_rodica_elena_lupu_1366221879.html [Corola-blog/BlogPost/345848_a_347177]
-
a pictat pe Lenin în centru lucrării, fapt care i-a făcut pe toți anticomuniștii americani ai acelor vremuri să-și pună cenușă-n cap. Despre doamna cu o singură sprânceană, Frida Kahlo, citisem o carte. Știam ca își trage „rădăcinile” după tată din România. Picturi „pe viu” ale celor doi (soți - că au fost însurați de vreo două ori) nu văzusem încă! Am intrat deci în muzeu! De la intrare ne-a luat în primire un zdrahon de maor, care ne-
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1371505773.html [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
ivi iar zorii Și dacă zboru -ți e prea lung Să te oprești acolo Unde -am să pot să te ajung: Tărâmul, de dincolo Și dacă ploi iți vor stropi În zbor, a tale pene Pământul tot voi cotropi Prin rădăcini perene Și dacă soarele te va urma Lăsându -te -n secete În ploaie mă voi transforma Și am să -ți țin de sete Și dacă nici atunci nu vrei Din zbor, a te întoarce Voi conjura cu foc pe zei
ȘI DACĂ... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1478149345.html [Corola-blog/BlogPost/383024_a_384353]
-
Adulmecând odihna din nemaiscrise semne... Și-ascultă-mă în taină când nopțile-ți desfac Cu mâinile-ți adun de sub pământ un prunc Prin vrăji și incantații, blestemele arunc Nedeslușite lacrimi mai plâng pe catafalc Ascunde-mă-n adâncuri ce răscolesc furtuni La rădăcina vieții în care toamna crește Eu, vânt rostogolit de dorul tău , firește Tu,calmul mării-albastre, din nori să mă aduni! Referință Bibliografică: Din nori să mă aduni... / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie
DIN NORI SĂ MĂ ADUNI... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_nori_sa_ma_aduni_.html [Corola-blog/BlogPost/355596_a_356925]