1,075 matches
-
interzice să răspunzi la o ofensă este ca și cum ai înghiți ceva nociv, gâtul având de suferit și într-un caz, și în celălalt. În sprijinul acestei idei, Freud citează cazul Rosaliei N. Aceasta asistă la conduita imorală a tatălui său rămas văduv, a cărui casă o îngrijește, și trebuie să tacă. „De fiecare dată când se vedea nevoită să nu răspundă, să suporte fără a reacționa vreo acuzație revoltătoare” ea avea probleme cu gâtul, ceea ce o împiedica să-și continue lecțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de comunicare, sau prin uzarea sau chiar devalorizarea completă a relațiilor afective și morale dintre parteneri, precum și datorită apariției unei boli psihice la unul dintre aceștia. Izolarea este separare și duce la pierderea și uitarea celui plecat din cuplu. Cel rămas se va simți frustrat. Ulterior, relația se șterge și cuplul sfârșește prin a se dizolva. 3Ă Nevroza de separare Aceasta se datorează, În principal, unor conflicte afective, morale, sociale, de interese Între partenerii cuplului. În aceste situații cu caracter conflictual
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sută de cunoscuți și prieteni despre ultima călătorie. Executorul meu testamentar le va duce la poștă numai post eventum. Nu voi lua nimic cu mine, așa cum se cuvine În ultima călătorie”. Noiembrie, 1985: „Scriu aceste rânduri pentru a-mi lua rămas bun de la prietenii care m-au Însoțit cu dragostea și Înțelegerea lor În cursul anilor. Hotărârea pe care am luat-o nu se datorează nici unei sănătăți șubrede, nici unei eventuale depresii, nici vreunui alt accident. Dimpotrivă, mă simt destul de tânăr pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Dacă rupe opustul îneacă toate casele, răcni cu groază același glas. Du-te și scoală oamenii ! Răzbubuind în adâncimi, apa năvalnică suna sub grinzi. Șuruitul ploii sosea cu tropote și plesnituri într-un zvon care se topea în urlet neîncetat. Rămas singur, omul aștepta. începuse să-i sclipească privirea. Apropiindu-se, negura se desluși mai bine : era un vârtej de răchiți înnodate. Morarul pregăti o prăjină. Răsucite de vârtej, un timp trunchiurile poposiră într-un cot. „De-ar sta acolo până
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să-și ia la bord gheme de ață. Rudele de pe chei țineau capetele libere. Când sirena Giuliei sună și vasul se Îndepărtă de doc, câteva sute de fire de ață se Întinseră peste apă. Oamenii Își strigau cuvinte de bun rămas, Își făceau cu mâna frenetic, ridicau bebeluși care să arunce o ultimă privire, de care n-aveau să-și amintească. Elicele scoteau spumă, batistele fluturau, iar sus, pe punte, ghemele de ață Începeau să se deșire. Roșii, galbene, albastre, verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-se la medicul Ioachim Drăgescu: "Regretăm plecarea d-sale; și regretul nostru e împărtășit de toate straturile societății locale și de toți bunii români din Dobrogea întreagă"1682. În cuprinsul aceluiași articol, Petre Grigorescu a inserat un mesaj de bun rămas adresat de către medicul Ioachim Drăgescu locuitorilor județului Constanța: "Am trăit 14 ani în mijlocul bunei și simpaticei populațiuni a orașului și județului Constanța silindu-mă a trage o modestă, dar românească și roditoare brazdă în ogorul de veacuri părăginit al Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
îl anunța pe domnul căpitan Grigore Hartanovici că "prin înaltul decret regal nr. 7 431 din 1 noiembrie 1911 M. S. Regele a binevoit a aproba numirea domniei voastre în funcțiunea de subprefect la plasa Hârșova din județul Constanța, în locul rămas vacant prin demisiunea domnului V. Crăciunescu"3077. În ziua de de duminică, 18 decembrie 1911, "Comitetul Executiv al PNL și Comitetul Executiv al Partidului Conservator Democrat din localitate au convocat pe cetățenii orașului Constanța la o întrunire publică la sala
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
numai pleavă și puzderii. Bine-ți pare să fii singur, craiu bătrân fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? Să te primbli și să numeri scânduri albe în cerdac? Mult bogat ai fost odată, mult rămas-ai tu sărac! Alungat-o ai pe dânsa, ca departe de părinți În coliba împistrită ea să nasc-un puiu de prinț. În zadar ca s-o mai cate, tu trimiți în lume crainic, Nimeni n-a afla locașul, unde
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
luptă mă cuprinde chiar și acum, după ce am ajuns în Nueva España, mai puternic de fiecare dată când îmi spun rugăciunea. Cu două nopți înainte de plecare, bunul stareț al mănăstirii noastre i-a invitat pe japonezi la un ospăț de rămas bun. Negustorii au băut vin și au cântat ca la nunta din Cana. Cântecele japonezilor ne păreau plicticoase și monotone, însă călugării care stăteau cu noi la masă spuneau că seamănă întrucâtva cu cântecele indienilor. La acest ospăț, japonezii, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de mese împreună cu ceilalți călugări și mă îndreptam spre altar cu mâinile împreunate pentru rugăciunea de seară, când m-a oprit Matsuki. În timp ce fiecare cerceta gândurile celuilalt, dar fără să arătăm nimic pe chipurile noastre, am schimbat câteva cuvinte de rămas bun. Padre, îmi vorbi el cu căldură, n-o să ne mai întâlnim de aici înainte. De ce? După ce-mi duc însărcinarea la bun sfârșit, o să mă întorc și eu în Japonia... Nu, să nu mai veniți în Japonia! De ce? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu discuțiile despre lucruri mărunte, unchiul Molina mi-a făcut semn din ochi. Apoi, ne-a însoțit pe mine și pe fiul său, Luis, în cabinetul lui. Pesemne că și data aceasta ceilalți fuseseră preveniți întrucât și-au luat cu toții rămas bun de la mine. Vreme îndelungată ne-am sfătuit ce plan să urmăm de acum înainte. Străbătând încăperea, unchiul meu cel înalt și uscățiv mi-a spus că situația mea în fața adunării episcopale ce urma să se întrunească în curând nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
iarăși, în culcuș și toți trei i-a urat să se facă sănătos cât mai repede. Pe nesimțite, parcă, Puiu s-a făcut bine; rana i s-a închis, mănâncă și doarme normal, desigur, doar cu un singur ochi, cel rămas neatins. Atâta, numai că dintre toți puii de găină, el este cel mai urât. Ca să poată vedea ceea ce se întâmplă în stânga sa, adică exact partea cu ochiul lipsă, trebuie să-și sucească mult capul. Și nu întotdeauna reușește să se
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
o boală contagioasă." Ioana încearcă să protesteze, să asigure că ea vrea să îngrijească pe Viky, dar i se demonstrează că ar fi o imprudență inutilă. De altfel, în cazul acesta n-ar mai ști ce se întîmplă cu mine, rămas singur în vila din Port. Observând nedumerirea doctorului (oricît de nepriceput ar fi), se prevede o boală care poate dura mai mult. Cu temperamentul meu de a exagera, de a trece de la o limită la cealaltă, acum mă obsedează moartea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
șa de o lovitură de suliță. Waltan, după ce-și recuperă sabia, încercă să-i vină în ajutor, dar își văzu drumul barat de o bestie mai înaltă de șase picioare, din al cărui chip nu putea să vadă, în locul rămas liber între eșarfă și coif, decât ochii lucind de furia dorinței de a ucide. Războinicul izbea cu sabia cu forța unui baros, iar Waltan, ce reușea doar cu mare greutate să pareze loviturile, se văzu obligat să se retragă către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pot face altfel. Oricum, în afară de asta, până ce-o să fii răscumpărat, o să te bucuri de o mai mare libertate; dar, firește, dacă încerci să fugi, o să fii ucis pe loc. Dădu soldatului ordinele necesare și îi făcu lui Sebastianus un semn de rămas bun. Cu toate acestea, în vreme ce el, urmându-l pe războinic, se îndrepta spre ieșire, întinse un braț și-l reținu pentru o clipă. — Și ultimul lucru: marcomanul acela... Audbert; ce soartă a avut? Sebastianus se strânse ca un arici: — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
publicate inițial în revista "Însemnări literare", cărora li se adaugă altele, inedite. În editura "Naționala" apare volumul Poezii de Mihai Eminescu, ediție alcătuită de G. Ibrăileanu cu o excelentă prefață-sinteză. 1933 După 27 de ani, cum își intitulează cuvântul de rămas bun, G. Ibrăileanu trece conducerea "Vieții romînești" lui Mihail Ralea și G. Călinescu. La 1 ianuarie, revista se mută la București. În editura "Adevărul" apare romanul Adela - Fragment din jurnalul lui Emil Codrescu. 1934 Bolnav de mai mult timp, profesorul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nu construiți zidul imitând „Turnul din Pisa...!!” arâtă el cu capul către sticlele de vin golite. Simțind pierderea memoriei și În mod deosebit echilibrul vertical, fără a mai scoate o vorbă, se depărtă făcându-le cu mâna În semn de rămas bun. Pe jumătate leșinat, abordă un taximetru și după câteva secunde de gândire, indică adresa prietenei sale. Capul Îi vijâia permanent, iar În partea posterioară, creerul mic suporta mii de clopote ce dăngăneau tot mai amplificat...!! În ce privește restul organismului, sistemul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Deodată se auzi unele fluerături, iar o voce striga alarmată. „Atențiune, vine poliția...!!” Se produse Învălmășeală. Agitația fiind crecândă, totuși,borfașii În mod cinstit Îi Înghesuiră În brațe teancurile de bani, după care o luară la fugă În toate direcțiile. Rămas singur, Tony Pavone Își burduși buzunarele În așa fel să nu atragă atenția, apoi prevăzător se amestecă În mulțimea pietonilor, a celor ce Încă nu părăsise câmpul de șmecherii, de tragere pe sfoară a celor creduli. Se strecură cu precauție
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
invitație la poliție, trebuia să prezinte buletinul de indentitate, act normativ ce nu-l mai avea, fiind predat În schimbul pașaportului...! Deci, trebuia să dispară cât mai urgent...!! Cu două săptămâni Înainte de a părăsi țara, Tony Pavone făcu o vizită de rămas bun omului cu relații Înalte la serviciul pașapoarte, suficient de abătut: Atena nu primise Încă viza iar el urma să plece În lumea largă de unul singur. Zâmbitor acesta, evident mulțumit deorece Tony Pavone plătise până la ultimul bănuț Înțelegerea făcută
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să Îmbrac noul echipament militar,rupt și disgrațios. Își luă avânt oratoric incriminând fapta și terminând diatriba arătându-mă cu degetul. Pentru dezertare, vei fi trimes În “Fața plutonului de execuție”...!! Imediat, alcătui o escortă și fără alt protocol de rămas bun dela doctorul prietenul meu, sunt depus la Închisoarea de tristă amintire...Văcărești! Și de data aceasta norocul meu nu m-a lăsat În voia soartei. Am fost introdus În camera numărul 10, Încăpere exagerat de spațioasă, Înaltă și cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
am luat învățătură iar din fântână, apa lină. din lume-am adunat doar ură și relele de pe pământ, de la-nvățați-nțelepciunea, de la privighetoare, cânt. și uite așa trecut-au anii tot adunând și culegând nu sunt bogat și nici sărac, rămas-am doar un om de rând... duminică, 11 noiembrie 2012 catrene de dragoste în genunchi de ceară caldă și-n fierturile de crin ochiul meu ades se scaldă ca în râul cristalin. și mă mir de frumusețea curbelor de șolduri
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
autenticitate”la Concursul internațional de poezie pentru românii de pretutindeni „Starpress” -2012; premiul I la Concursul național de poezie „Dor de Dor” - 2012 </biography> Toamnă rece... Toamna ce întinde plasa brumii-naltă, Mi-a ucis azi noapte nuferii pebaltă. Fără bun rămas, frunzele rotunde, Sărutând luceferi au pierit în unde... Legănată barca ce mi-a dus iubirea, Prinsă-n vântul serii lunecă aiurea Și pe vâsla veche ce găsea limanul, Mai plutește numai sufletul, sărmanul. Muți, cocori pe apă scuturând aripa Gata
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
până la oprirea în dreptul peronului cu stâlpi de fier cu cercuri ornamentate, deasupra căruia, spre mijloc, lucea o tăblie albă cu litere albastre, purtând denumirea orașului municipal. Am coborât - potop de lume - și-n învălmășeala produsă abia putui să-mi iau rămas bun - o schițare de gest, ca o ultimă politețe - de la femeia care în mersul ei zvelt mă depăși în mulțimea ce umpluse peronul. Deci coborâse în orașul meu! N-am putut să-mi dau seama dacă a răspuns celor două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ridicate; se petrecea în el o nedumerire. Îl întrerupsei brusc, bătând din palme - știutul nostru consemn. - E timpul de culcare, Rex! El se ridică deodată, cu labele pe umerii mei, felul lui de a mă întâmpina și de-a-și lua rămas bun, apoi ieși în curte și intră în cușca pardosită cu paie și un țol anume ca să-i fie cald. - Doamna Pavel citește mai departe, la lumina veiozei de pe noptieră, Contele de Monte Cristo și zâmbește. 7. Intrasem în octombrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
începurăm toți să ne pregătim bagajele pentru coborâre; eram aproape de stație. Mărturisesc că am încercat, fără să știu de ce, o bucurie pentru faptul că ați coborât în aceeași gară cu mine, v-am și salutat, în compartiment fiind, ca de rămas bun, apoi pe peron - ați trecut pe lângă mine, dar nu m-ați observat. Nu mai avea nici o importanță. Oricum, împrejurarea că aveam să devin chiriașul mătușii dumneavoastră și că ne vom întâlni aici, nu-mi putea trece prin minte. - Vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]