1,548 matches
-
prilej, cât de mic, să fie singur cu ea, ca ea să-i explice ce se întâmplase, în speranța că poate ar mai exista o șansă de întoarcere. Fără milă, ea nu-i oferi niciodată această ultimă șansă. Iar el, răpus de tristețe, chiar deznădejde cruntă, se duse la comandantul garnizoanei, cerând să părăsească slujba din garda cetății. Nu-l mai interesa. Renunțase la toate hainele cele mândre de sutaș, la armele lui sclipitoare, apoi, în miez de noapte, pe o
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
bombă peste noi și l-am văzut pe Ioniță cum l-a ridicat în sus acea bombă și din el n-au mai căzut decât bucăți de carne, mâini, un picior, capul care-i atârna pe raniță ca o brezoaie, răpusă de vânt și sângele care parcă țâșnea dintr-un mic izvor...După care au început catiușele : paca! paca! paca!- lătrau ca niște cățele înfuriate peste noi. Și s-au amestecat toate, soldați, cai, căruțe, tunuri, puști, mașini...Când am privit
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
mai multe și lumea împreună cu patronii o lăudau cât de harnica este, motiv pentru care i-a devenit în scurt timp o sursă de venit. Îmi amintesc cu plăcere, cu toate că mi-a fost greu și într-un final am clacat, răpus nu de „atașamente” prea multe și de sensibilități, ci de opintirile ce existau în mod odios și chiar grotesc venind chiar de la ’colegi’. De prea multe ori intervine invidia și după ce că nu facem nimic mai punem și bețe în roate
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
printre istorii A României strălucită-n glorii. Alexandru Ioan Cuza leagă, Prin credință a României vatra Și spune cerului și lumii Ca România a devenit un nume. După atâția ani, ce s-au tot scurs, Văd că poporul meu este răpus, Unii dansează hora-n sărbătoare Alții tot strigă și cer răzbunare. Ce ați făcut din sărbătoare, Voi doar hoți și haimanale? Credeți că puteți, a va numi, Ai României astăzi fii? Referință Bibliografica: 24 Ianuarie în istorie / Petru Jipa : Confluente
24 IANUARIE ÎN ISTORIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345220_a_346549]
-
dedică unei cauze, unui ideal, punându-și întreaga muncă în slujba obștei, în slujba națiunii. Este un motiv, suficient de puternic, pentru a-mi justifica această acțiune: popularizarea evenimentului! „Monumentul îl înfățișează pe Nițucă Hălăuceanu, eroul legendar care ar fi răpus un balaur ce hălăduia pe aceste locuri. Lucrarea de înviețuire în piatră s-a realizat la inițiativa și pe cheltuiala soților ing. Vasile și prof. Otilia Sfarghiu. Statuia a fost realizată de sculptorul câmpulungean Ion Maftei. Acesta este cunoscut prin
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
de hangerele și pistoalele sale, atârnate în crengile unui molid ... Apoi au pornit spre stăpânire. Mult s-a bucurat Domnitorul, când l-a văzut, numai boierii s-au întristat, auzind că i se va da libertatea, de va izbuti să răpună balaurul. Hălăuceanu a cerut să i se dea timp de șase luni tot ce dorește, ca să prindă puteri ... Domnitorul s-a învoit cu acesta și i-a făgăduit nu numai libertatea, ci și pământurile cale de o zi în jurul iazului
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
iar oamenii comunicau între ei ca într-o mare familie unde domnea bunătatea și înțelegerea. Eu eram absorbită de toate acestea și îmi plăcea să observ și să contemplu cu admirație cătă putere de îndurare puteau avea niște bieți oameni răpuși de vicisitudinile vieții, trecănd peste toate cu joc și voie bună, așa că, am căutat în poezia populară izvorul unei inspirații care constituie, după părerea mea, baza lirismului și oglindește sufletul nostru adevărat, căci folclorul este dătător de cultură. Așa am
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
anunțând o teroare, Peste suflete e-ntins un totem de-nchinare, Ard vecii de popoare, univers cu făclii, Câte taine s-au dus, câte taine vor fi... Așternut cerne timpul bravurei ilustre, Mii de ani sunt trecuți, mii de stele-s răpuse, Cugetări, răstigniri, în fiori arde zarea, Ca și verdele crud, ca și văntul cu marea, În puterea divină prinsă-i gena durerii Străbătând începutul în cascada tăcerii, Mai profundă ca ziua luminată de aștrii, Mai întinsă ca spațiul printre zeii
RELIGIA MEA E IUBIREA de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340329_a_341658]
-
mai gândești la planeta ta? Dar la rezervație? Ai dori să te întorci? Îți place de damy a ta? Cum te înțelegi cu ea? Keron rupse firul acela brusc: - Îți amintești de ziua în care ai fost selectată? Arla-myn nu răpunse. Făcu ochii mari și scutură din cap. - Ziua în care a fost descoperit habitatul vostru. Ochii progeniturii deveniră umezi. - Ce dorești să demonstrezi? Glaban își însoți întrebarea de un salt în picioare din fotoliul gravitațional, pierzându-și primul răbdarea. Keron
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
și simplu nu ne-am mai permis să ne educăm spiritul. Copiii noștri au rezistat să se vadă lăsați singuri acasă de părinții plecați la muncă în străinătate. Am tot rezistat! Am rezistat prea mult... Nu, România nu a fost răpusă de un cutremur de 10 pe Richter, ar fi chiar imposibil. Dar am fost zguduiți de un cutremur mult mai pervers, provocat de o mână de oameni care se erijează în liderii absoluți ai unui popor care a rezistat și
10 pe Richter? Și încă rezistăm? () [Corola-blog/BlogPost/338430_a_339759]
-
femeile sunt la fel de sângeroase ca bărbații, poate mai abitir, cum știm din vremea reginei Elisabeth I, a Cleopatrei, ba chiar a neprihănitei Jeanne D’Arc. Mă gândeam că după ce un american cu origini africane inteligent, stilat si vizionar a putut răpune tarele trecutului segregaționist, America ar putea continua în a fi „ultima cea mai bună speranță a umanității”. M-am înșelat, dar nu e prima oară, așa că din asta nu fac o dramă. Cred că în fond nimeni n-ar trebui
Marțea orbului: cum au putut atâtea sondaje să nu-i vadă pe acești oameni? () [Corola-blog/BlogPost/338536_a_339865]
-
pieptul țării ne-a fost arma și necazul Și coroană pentru Doja, și baltag pentru Viteazul Munții noștri aur poartă, am putea să fim bogați Însă nu ne sunt salvare, ci motiv să fim prădați Biciuiți de monștrii vremii și răpuși de neputință Am trecut peste milenii cu speranță si credință Și-am nădăjduit că poate neamul nostru într-o zi Printre alte mândre neamuri ca o stea va străluci... Astăzi... cine ni-s eroii? Cine-i gata ca să moară Pentru
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
așteptau să se avânte în luptă. Îmi aduc aminte de un camarad, tot învățător. Scrisese o scrisoare părinților în care vorbea tocmai despre momentul mult așteptat, în care va da piept cu inamicul. Nu a apucat să o expedieze, fiind răpus de un atac inconștient. Comandantul companiei a expediat-o totuși, pentru a avea și familia lui o bucurie, înainte de a fi primit vestea cea grea care le va întrista întreaga viață. Altă categorie cuprinde pe cei care stăteau numai cu
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
care era un tunel al timpului extraordinar, decorul lui Romulus Feneș pe care Harag nu îl văzuse niciodată.” Mașiniștii și scenograful au lucrat frenetic, au cusut decorul imens direct pe scenă, încercând să dea premieră înainte că boala să îl răpună pe regizor. Tompa povestește: „Eu am făcut două lucruri, am pus spectacolul în spațiul decorului, căci nu aveam ce să intervin la actori, si am facut luminile. Spectacolul era extraordinar și în spațiul gol. Era un hau imens de 23
Aniversare Gyorgy Harag LIVADA CU VISINI la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339401_a_340730]
-
complice secretele lui, perversiunile lui, lăsând la o parte gelozia. Sârguința sexuală și strategia de a mulțumi bărbatul în cele mai intime trăiri ale lui erau pe primul loc. Nu plăcerea lor. Întoarcerea din iatacul regelui era a unei femei răpuse de chin, a unei femei care se ducea în patul ei sfârșită de oboseală, pentru a se ghemui și a se lăsa îngrijită. Ambele surori supraveghează libidoul regelui, știind ce-i labilitatea sexuală a bărbatului răsfățat de femei, lacom și
Philippa Gregory : Surorile Boleyn. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339451_a_340780]
-
și publică în Revista ilustrată de la Șoimuș, revistă citită și de învățătoare : Răsună toaca de utrină, În pacea unei nopți târzii Și, rând pe rând, câte-un opaiț S-aprinde-n multele chilii... Te văd în colțul vechi de strană Cum stai răpusă de răstriști Și-atâta jale pare scrisă În ochii tăi curați și triști... Și cum te-nchini la rugăciune Eu mă gândesc înduioșat Nemilostiva toac-a nopții Ce vis frumos ți-a tulburat ? Aurelia a ieșit din mânăstire târziu și s-
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
murit în anul 17 d. Cr. la Tomis, plâns de toată lumea. Cea mai tristă dintre „Tristele” lui, de un umanism adânc sunt distihurile care și le-a compus ca epitaf, la moartea lui : „Al gingașelor amoruri cântăreț, ce zace-aicea, sunt răpus, poetul Naso, de al meu sublim talent. Trecător, dacă vreodată ai iubit, cumva ferice, Zi lui Naso, n-ai sfială, odihnească-și osu-n pace !”. Bibliografie : Călinescu- Scriitori străini, editura pentru Literatura Universală, București,1967, pag.113-152 ; Mic dicționar-Scriitori greci și
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
o-ademenește. Ea-ntinde alba-i mână, Chipul se risipește. Sufletul se aprinde, Un foc adânc o arde, Dorul de piept se prinde, O lacrimă îi cade. Prin cer acum valsează Fantasme triste, închise Trecutul îl visează, De doruri sunt răpuse. Ionica B. iunie, 2014 Referință Bibliografică: Vis / Ionica Baicu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1263, Anul IV, 16 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ionica Baicu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
VIS de IONICA BAICU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340928_a_342257]
-
de ieri m-ascund când clipa doare, Mă fac mai mic, mai mic și cer, puțină-nviorare, Ascult tăcut un ciripit și parcă tot mai tare, Îmi văd întregul meu avut, durere și sudoare. N-aș vrea să plâng sub baldachin, răpus de neputință, Nu vreau, nu pot să mă prefac că am doar biruință, Sunt încercări la orice pas și chiar de am credință, Sunt doborât ades și zac cu-ntreaga mea ființă. Și cui să cer un ajutor, când toți
ISUS, MEDIC CERESC de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341007_a_342336]
-
CREZI? Tu chiar crezi că pot să plâng? Tu chiar crezi că pot să cad? Oricâtă suferință pot să strâng, Nu vreau să plâng, nu vreau să cad! Durerilor nu vreau să le fiu pradă, Nu vor reuși să mă răpună, Mă voi lupta fără tăgadă, Oricine și orice ar vrea să spună, Mergând pe calea dreaptă. *** VALEA VIȘINEI Prin a Vișinei vale, Pe cărări tăiate-n iarbă, Se plimba așa agale, Prea supusa mea talpă. Mă-nsoțeau în linu-mi mers, Ca
TU CREZI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341462_a_342791]
-
ușa unui bordei. NARCISA: Te-au crescut niște țărani? PRINȚIȘOR: M-au crescut ca pe propriul lor fiu. De atunci hoinăresc prin lumea întreagă. NARCISA: Și Contele, Contesa, unde sunt? PRINȚIȘOR:Vânătorii de vampiri au atacat castelul. Contesa a fost răpusă. NARCISA: (înspăimântată) Și Contele? PRINȚIȘOR: El a scăpat, apoi m-a căutat, m-a găsit... NARCISA: Și te-a luat la castel!? PRINȚIȘOR: M-a lăsat să trăiesc printre oameni. Este vorba de sute de ani de atunci... NARCISA: Am
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
la Plevna, în războiul de independență... NARCISA: Nu ți-a fost teamă? PRINȚIȘOR: Am fost martor la Primul Război Mondial, apoi la Unirea României cu Transilvania. A urmat al doilea Război Mondial... NARCISA: Nu te-ai temut că vei fi răpus? PRINȚIȘOR: Ai uitat că am două vieți? Doar inima trebuie să mi-o feresc. Acesta-i marele secret! NARCISA: Ești un prinț misterios sosit din adâncurile istoriei. PRINȚIȘOR: (o privește cu admirație) Nu te-ai îngrozit o clipă că te
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
cracul stâng îi pătrunse prin nări. Ca să nu vomite încercă o manevră de control a situației tușind intenționat. Musca moartă zbură în zig-zag pentru a scăpa de virușii împrăștiați de tuse. Fatalitate! Nimeri în plin vitrina cu bibelouri și căzu răpusă de impact. Rolul morții și-l păstră definitiv. Tusea intenționată a avut efect. Zgomotul neindentificat se trădă din nou * Un fel de mai multe întunericuri. ** Noaptea toate obiectele sunt la fel. Sigur, nu era agent imobiliar. **** Uitată la murat de
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
fără însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de patos a unuia dintre ei este mai elocventă decât orice demonstrație științifică: „Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
fete, botezată de părinți așa probabil tocmai pentru că au primit-o în viața lor ca pe o Primăvară, te poate purta prin ani în care urgia pornită de minți bolnave s-a abătut peste popoare și etnii încercând să le răpună? Nici măcar copertele celor două volume nu te îndreaptă într-acolo. Poți gândi doar că vei face cunoștință cu cea mai frumoasă țigancă dintr-o șatră de nomazi (vezi coperta primului volum) care în timp ajunge o mare doamnă a cărei
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]