1,169 matches
-
San Lorenzo el Real de El Escorial, codice T.I. 1, Cantiga 136, dos. 192r. Cu permisiunea Patrimonio Nacional. Figură 18. Ilustrație din codicele florentin a lui Cantigas de Santa Maria a lui Alfonso cel Înțelept. Bibleoteca Nazionale Centrale, Florența, Banco Rări 20, Cantiga 294, fol. 20r. Cu permisiunea Ministero per i Beni e le Attività Culturali. Figură 19. Ilustrație a Cantiga 154 din codicele Escorial la Cantigas de Santa Maria a lui Alfonso cel Înțelept. Bibleoteca de San Lorenzo el Real
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
precum și primele terase. Orografia terenului include lunci, terase, platouri și dealuri, separate de văi largi, dar adânci, cu diferențe de nivel, ce ating și 200m. Referitor la peisajul arboricol, acesta nu a suferit modificări față de prezent, poate doar s-a rărit, astfel că vegetația continuă să fie reprezentată prin păduri de fag, gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
constatări, se remarcă menținerea vetrelor de locuire de la o perioadă la alta, însă, uneori, ușor diferențiate în consistență: cazul grupului numeros de așezări amplasat pe văile afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic (prezent în secolele V/VI-VII), care se rărește în perioada următoare (VIII-IX), dar atinge apogeul în timpul culturii Dridu (secolele X-XI). Dinamica siturilor arheologice diferă de la secol la secol, fiind imprevizibilă, datorită factorilor naturali (climă, alunecări de teren) sau umani (prezența grupurilor migratoare): dacă în perioada veacurilor VI-VII
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
comitagiilor revizioniști din Bulgaria, primiseră de la guvern arme de foc Întru legitimă apărare. Chestionat asupra acestui fenomen Îngrijorător, care primejduia integritatea teritorială a României, tatăl meu Îi mărturisi lui Nicolae Iorga că incendiile, jafurile și crimele bandelor de comitagii se răriseră de la o vreme. Probabil că și alți martori audiați de Iorga au declarat că starea de spirit În rândul localnicilor români devenise, dacă nu excelentă, În orice caz mai bună decât cea existentă În toamnă (către sfârșitul anului 1939). La
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
calit((îi impermeabilelor, deoarece (n acea zi plouase. Ei excludeau bineînțeles, angaja(îi sau personalul de serviciu, dac( ace(tia ieșeau purtînd (inutele de lucru. Observa(ia nu este deci un demers exclusiv calitativ (n sensul că ar ignoră num(rărea persoanelor, actelor, cuvintelor sau obiectelor care constituie elementele mediului studiat. 2. CE DATE SPECIFICE CULEGEM PRIN OBSERVAȚIE? Organiza(ie formal( (i organiza(ie real( Observa(ia direct( dovede(te comportamentele efective ale indivizilor care lucreaz( sau ac(ioneaz( (ntr-un cadru
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
mea una, of! și-i venea să plângă. Apucă un pahar și-l mușcă în margine cu dinții lui puternici. Sticla se sparse și-i însîngeră buza. Nașa sări cu gura pe el: - Te-ai îmbătat, Ghițișor! Masa se mai rărise. Zestrea mirilor creștea. Aglaia tot mai striga pe rând numele unora. Se mai oprea la câte unul: - Masă bogată! Nae Dragavei, aici de față, picior de nun, o sută . de lei și un servici de tort! Iar își arunca ochii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ioan, și lăncerii se repeziră cu furie în inimicii lor cei mulți. Eu apucasem o săcure de coadă și izbeam cu ascuțișul și cu muchia fără milă în tot ce venea înaintea mea. Dădură și ei foc și rândurile se răriră. - Înainte! țipă Ioan ca turbat. Încă un asalt, încă o repezire și dușmanii, curmați în două lături, ne deschiseră o cale largă în această luptă la lumina lunei. În momentul când ieșirăm cu fuga afară, un pistol singuratec se-ndreptă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
meu... al meu*... El apăsă fruntea de mînile ei unite... întuneric... o negură rece cuprinse creierii lui, i se părea că Rodope îl cheamă din depărtare, făcîndu-i semne c-un ramur de finic... el simțea că bătăile inimei i se răresc... simțea storcîndu-i-se viața din sân... simțea că... nimic... nimic. El murise cu fruntea plecată pe pieptul ei. Flacăra urieșească mai pâlpâia în aer, de făcea să joace în razele-i roșii, să dispară și reapară fantastic toată lumea suteranei... apoi se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o c...rare de-a lungul c...reia curge un pârâiaș. Urm...m aceast... c...rare și, pe m...sur... ce înaint...m, observ...m c... arborii devin din ce in ce mai rări, pan... ce dispar în totalitate. Ulterior, observ...m cum c...rărea pe care p...sim coboar... spre o vale luminoas..., oprindu-se pe marginea să. Singurul care își conținu... traseul în josul v...îi este pârâiașul. Conținu...m coborând în vale de-a lungul pârâiașului pan... ajungem în fundul v...îi, unde exist
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
două mulțimi cu precizarea: sunt mai multe, mai puține, tot atâtea (egale). -obiecte; -bețișoare; -numărătoare; -desene; -“jocul cifrelor”; -exercițiul; -demonstrația; jocul didactic. Probe orale Fișe de lucru Evaluare formativă 6. Numă rul și cifra 5. Compu nere și descompunere. Numă rări cu “pas” dat să numere oral În limitele 0-5; să compună și să descompună numărul 5; să formeze grupe din 0-5 obiecte; să scrie șirul natural 0-5 În ordine crescătoare și descrescătoare. 1 oră exerciții de grupare a obiectelor; exerciții
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
două mulțimi cu precizarea: sunt mai multe, mai puține, tot atâtea (egale). -obiecte; -bețișoare; -numărătoare; -desene; -“jocul cifrelor”; -exercițiul; -demonstrația; jocul didactic. Probe orale Fișe de lucru Evaluare formativă 6. Numă rul și cifra 5. Compu nere și descompunere. Numă rări cu “pas” dat să numere oral În limitele 0-5; să compună și să descompună numărul 5; să formeze grupe din 0-5 obiecte; să scrie șirul natural 0-5 În ordine crescătoare și descrescătoare. 1 oră exerciții de grupare a obiectelor; exerciții
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
așezată la încrucișare de drumuri. Cel care o pusese acolo făcuse asta cu rost, căci acela era drumul spre iarmaroc. Tot acolo se adunau norocoșii și păgubașii, se beau aldămașurile și se înșirau vorbele goale. Între timp, iarmaroacele s-au rărit și s-au depărtat. Pe măsură ce orașul se lățea spre câmpie, străzile vechi erau demolate, clienții de ocazie se împuținau, iar clienții statornici se mutau la bloc. Mai rămăseseră megieșii de pe străzile vechi, cu case strânse unele într-altele, de frica
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
atât de strâns, încât putu să țină, mai departe, ursulețul la piept cu ambele mâini. De la Moși începeau marginile cu case. Asfaltul se despărțea în străzi pietruite, castanii bătrâni luau locul stâlpilor de beton, șinele tramvaielor și firele troleibuzelor se răreau, se mai auzea câte un câine lătrând. Mergeau tăcuți în această îmbrățișare piezișă, oarecum grăbindu-se să lase restul lumii în urmă. Ajunseră aproape de lizieră, unde, dincolo de copaci, începea câmpia. Iar acolo, în țarcul lor de sârmă împletită, ghemuiți ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu a stat să-i numere pe cei care intrau și ieșeau, mai ales că, din spate, umerii lor păreau la fel de gârbovi. Într-o bună zi, maestrul lui a intrat într-o meditație în care respirația i s-a tot rărit. Păstrase pe chip un zâmbet înțepenit, ca unul care își dovedise puterea supremă : moartea a venit când a chemat-o. Sau plecase el însuși, înainte ca ea să vină să-l caute, lăsând trupul în urmă, așa cum lași la vestiar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mă doare-n piept. După ce tușesc, parcă se desface un pic și-mi mai trece. P-ormă m-apucă iar... Cred că am vorbit prea mult... Trecură de Piața Romană și intrară pe bulevardul Magheru. Trecătorii prinseseră curaj, ploaia se rărise, pe geamurile mașinii picăturile curgeau ca niște zgrunțuri. Ștergătoarele se mișcau, leneșe, în semicerc, lăsând în urmă dâre concentrice. — Ai mai fost de-atunci la București ? întrebă Rada, deschizând geamul ca să șteargă oglinda retrovizoare. — De două ori, socoti el. O dată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era menită tocmai să-i ascundă pântecul care, de atâta stat pe scaun, începuse să se rotunjească. Tili ar fi avut cel mai puțin de suferit de pe urma hainelor și a trupului. Numai că, între timp, coroanele castanilor începuseră să se rărească, dacă nu cumva, din loc în loc, copacii nu dispăruseră de-a binelea. Într-o altă lume, copiii mergeau în față, fără să se uite înapoi. Maca gâfâia pe urmele lor, dar se mai înviora când vedea eforturile lui Jenică de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unul la altul cu o anumită dezamăgire. Ea venea de la obrajii moi, pe care pomeții nu mai reușeau să-i susțină, de la cutele arcuind gura în jos, ca pe o semilună, de la bărbia dublată până la mărul lui Adam, de la părul rărit în creștetul capului, căzând peste urechile clăpăuge. Se frecă îndelung cu săpun, își ascunse fața în căușul palmelor, dar pielea nu i se netezi. Zâmbi cu îngăduință, iar cel din oglindă nu se lăsă mai prejos. Începuseră să se împrietenească
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
continua să vină în Piața Mare. Își așeza șevaletul și aștepta. Cum nimeni nu mai venea către dânsul, mai ales acum, când moartea era la tot pasul, începu să deseneze la întâmplare chipurile celor pe care îi vedea. Saltimbancii se răriseră, oamenii nu mai aveau răbdare pentru giumbușlucurile lor și nu se mai minunau de flăcările colorate pe care le scoteau pe gură. Oricum, erau, cu tumbele lor, mai greu de desenat, chiar dacă fardurile groase nu reușeau să le ascundă nici
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trebui, n-am face. De câte ori ai făcut tu ce trebuia ? — Adică nu știu ce sens mai are... Bătrânul mergea, bâjbâind pe întuneric. Se opri la lumina felinarului, ca și cum s-ar fi apărat sub acoperișul unui cort. Intraseră pe strada Tăbăcarilor, trecătorii se răriseră, umbrele, în schimb, se îndesiră. Cerul era înnorat, de aceea întunericul căzuse mai devreme. Ar fi putut începe să plouă. Vorbeau doar pentru a avea aerul firesc al unor trecători obișnuiți. Ia spune, măi, Cosinus, își aminti Tili de porecla
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Hagienuș, de pildă. Câteșitrei îmbătrîneau, admițând că depășirea unei anume vârste trebuie notată cu acest nume al involuției. Îmbătrânirea lui Hagienuș era neglijentă și comică. Fălcile i se umflau sau dezumflau, după gradul de adipozitate, urechile se blegeau, părul se rărea vizibil, cu tendința de a rămâne ca un tiv numai la ceafă, unde era lăsat să crească în neregulă. Hainele și pantalonii lui Hagienuș nu mai aveau nici o formă. Încolo, Hagienuș nu era deloc neconvenabil, se rădea cu grijă, făcîndu-și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și un reconfort mai totdeauna. Totuși, această solicitudine începu să aibă efecte pernicioase pentru liniștea sa, lumea începea să-l sâcâie, ca și când ar fi fost direct responsabil de reușita intervențiilor. Ca să scape în parte de explicațiile directe, Gaittany începu să rărească mesajele autografe, obligând la explicații. Trimitea telegrame mai mult sau mai puțin precise, chiar în Capitală, în felul acesta: "Să trăiești. Depus cererea minister. Te rog urmărește hârtia. Gaittany." Primirea telegramei producea senzație și o bună opinie despre serviabilitatea lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
menținem, e adevărat, câtăva vreme. Timpul însă trece, azi sunt cu un an mai bătrân decât anul trecut în aceeași zi. - E mai cuminte să nu ne gîndim! Ne neurastenizăm. Pomponescu luă o figură cu umor indignată și spuse important, rărind silabele bombastic: . - Asta numești tu ne-u-ra-ste-nie? Asta se cheamă me-lan-co-lie! . - Ce deosebire este? . - Foarte mare! Neurastenia este o boală, melancolia esingura plăcere acordată vârstei noastre. . Indolenta nu pricepu seriozitatea filozofiei lui Pomponescu, iar Pomponescu însuși scăzu calitatea meditației prin satisfacția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în particular bărbații. Femeile au copii, în care se simt retrăind. . - Ce vrea să zică îmbătrînirea morală? Nu înțeleg. . - A nu mai crede în idee, a simți că s-a dus timpul visării fără a fi făcut o o-pe-ră! Pomponescu rărise iarăși, important, ultimul cuvânt. . - Ce, tu n-ai o operă?Ministrul deveni interesat. . . - Crezi? Indolenta însă nu făcu nici o destăinuire reconfortantă și lăsă toată răspunderea celuilalt. - Tu știi mai bine decât oricine! - Părerea noastră! oftă Pomponescu. Numai atât n-ajunge
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care se revelase deja, unor mari călători cu câțiva ani în urmă, umplând lumea întreagă cu serviciile lor omnipotente se adaugă incapacitatea materială a aspiranților-mediumuri de a-și finanța ritualurile de inițiere prin căsătorie. Ceremoniile anuale, de căsătorie s-au rărit așadar; alterate, mai mult sau mai puțin dezarticulate sau avortate, ele nu mai atrag multă lume. Posesiunea pare aici mimată, aproape prefăcută, trist teatralizată și oferind spectacolul unei dereglări rituale conștientizate cu mâhnire de fiecare. Uneori geniile refuză chiar să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imagina brutalitatea obișnuită care încă domnea cu mai puțin de un secol în urmă în unele sate franceze (cf. pasionanta carte a lui Eugène Weber [1983] sau, pentru o perioadă mai îndepărtată, Muchembled [1989]). Dar, dacă aceste infracțiuni sângeroase se răresc, oricea-r crede opinia publică, statisticile infracționale arată că, de mai bine de treizeci de ani, creșterea micii delincvențe este o tendință puternică a societăților occidentale. Incivilitatea este în primul rând rezultatul acestei mici delincvențe, penalizabilă, calificabilă, dar tratată foarte prost
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]