643 matches
-
zile trec ca o părere.” (M. Sadoveanu) „Căci scris a fost ca viața ta / De doru-i să nu-ncapă, Căci te-a cuprins asemenea / Lianelor din apă.” (M. Eminescu) cea de a doua, o comparație gramaticală: „Cârciuma nu era mai răsărită ca alte case.” (L. Rebreanu) „E tare bun poștalionul ăsta, care uruie mai puțin decât oricare droșcă pe caldarâmul cel nou.” (C. Negruzzi) Prin conținutul lor, structurile din prima categorie reprezintă realizarea, cu mijloace stilistice 35, a circumstanțialului de mod
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Maria este frumoasă dar săracă. (viziune pragmatică, marcată de alienarea ființei). Termenii implicați în coordonarea adversativă pot fi: a. fraze: Încă de mic / Te cunoșteam pe tine Și guraliv și de nimic, / Te-ai potrivi cu mine.. Dar un luceafăr răsărit / Din liniștea uitării, Dă orizont nemărginit / Singurătății mării.” (M. Eminescu, I, 175) b. propoziții nondependente: „Numai omu-i schimbător Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ținem Cum am fost așa rămânem.” (M. Eminescu, I, 124), „Nimeni nu se poate salva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care izgonești întunericul, miluieste-ne; Iisuse, nădejdea celor dezamăgiți, miluieste-ne; Iisuse, bucuria veșnică a celor ce Te caută, miluieste-ne; Iisuse, pastorule al turmei Tale cuvântătoare, miluieste-ne; Iisuse, Mire al sufletelor care ai iubit nevoința, miluieste-ne; Iisuse, Răsăritule al Răsăriturilor, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctor al sufletelor și al trupurilor noastre, miliueste-ne! Condacul al 13-lea Doamne Iisuse Hristoase, Cel Ce ai fost, esti și vei rămâne același Samaritean milostiv Care îngrijești nu numai pe cei căzuți între
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de ani înainte fiind prădat și ars de oștile poloneze a lui Jan Sobieski, multe din terenurile și morile târgului erau date la mânăstiri și diferiți boieri. Curtea domneasca era în ruine. La acea data Cotnariul era un târg mai răsărit decât Hârlăul, și nu se poate ca el să nu fi fost călcat de oștirile poloneze însetate și flămânde după bogățiil e Moldov ei! Acel iulie, când Cantemir părăsește domnia și se refugiază în Rusia, este nefast pentru istoria romanilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o uriașă măsea stricată. - O văd, cucoane Stejărel. - E, ceea ce mai vezi, e tot ce a rămas dintr-o biserică zidită de Eraclide Despot Vodă. Și mai află, domnule profesor, că lângă acea biserică a fost ridicată întâia școală mai răsărită a vremurilor de atunci, așa ca un fel de Univer sitate a timpului. Și tot de Eraclide Despot ridicată. Ba a adus și un învă țat străin, pe profesorul Iacob Sommer, dar care n-a apucat a împărți multă lumină
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
negru, ba chiar și de prin alte părți ale lumii celei mari, făgașul. Între anii 1896 și 1906, când Franța a ocupat acest teritoriu, el se numea Volta Superioară. Moda Evului Mediu, practicată cu mare sârg de statele europene mai răsărite (Spania, Franța, Portugalia, Olanda, Anglia), continua, prin urmare, și la în- ceputul veacului al XX-lea. În anul 1898, se constituie Uniunea pen- tru apărarea drepturilor Coastei de Aur, un început timid de organi- zare a mișcării naționale africane. În vreme ce
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Pentru că pretinsul „boier negustor“ e, de felul lui, cam sfios și se teme să nu-și trădeze originea plebee (fecior de cârciumar), complicele său îl dojenește: „Ce nătărău ești! Ce puțin cunoști lumea... Da’ bine, ăst droi de oameni mai răsăriți care-i vezi, gândești c-așa s-a născut?... E! nene, nu-mi spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci, pescari, cojocari, cârciumari, pantofari, arnăuți... Ș-apoi cu norocu și cu împrejurările s-au făcut cum îi vezi, unii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
poporului vor fi recunoscuți sub masca lor de cotoi călugăriți peste noapte [...] Va trebui să așteptăm pe scriitorii noi. [...] Țărănimea, muncitorii și viitorul tineret studios își vor crea scriitorii așa cum și-au creat exponenții lor politici. Ca și artiștii sovietici răsăriți din viața cea nouă a kolhozului, a uzinelor"29. Era clar: vechii scriitori nu aveau nicio șansă în noua literatură. Trebuia ca muncitorii intelectuali să nu provină din aceștia, ci să fie produse absolut noi. Ceea ce susținea Emil Dorian nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poem despre teroarea morții și despre iubire ca refugiu din fața ei. Situl ales de poet are ca element principal abatorul, o importantă întreprindere urbană, la fel de importantă ca fabricile de pîine și cele de confecții. Nu e oraș cît de cît răsărit care să nu fi avut o stradă a măcelarilor sau a abatorului. Abatorul reprezintă un capitol din istoria modernă a fiecărei localități urbane. Satele nu aveau atunci și nu au nici azi, decît rar, așa ceva. înainte de 1886, Bacăul, „o comună
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
martie 2008, p. 70. Kyösti, Wilkuna, Fata preotului, traducere de Lia Dimuș, în "Gazeta Transilvaniei", an LXXVIII, nr. 6, 1915, p. 1. Larsen, W. P., În valea foametei, în "Astra", nr. 2, 1918, p. 36. Leino, Eino, Când peste pădure răsărit-au zorii, Cîntarea fericirii, Imn folcului, Liniște, Despărțire, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, pp. 22-28. Leino, Eino, Elegie, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 26. Lilius, Charlotte, Dat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de pioneri... Magiunul pe care îl făceam într-un recipient mare, un cazan pus pe pirostrii uriașe, învârtind materia aceea plină de bulbuci cu o lopată de lemn, pe rând, după cum oboseam, îl numeam povidlă... (Venea și Veta, fiica mai răsărită, blondă, a dascălului din Munteni, la învârtit, ca să capete câteva kilograme de povidlă; țin minte că mă uitam foarte atent la mișcarea șodurilor ei în timpul muncii destul de obositoare...Ă Da, povidlă! Cred că așa se spune în Basarabia la magiun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
În ogradă găini, rațe orăcăiesc în toate părțile; câinii și mâțele îți iesă înainte; în vale case și grădini; în depărtare dealul Ciricului. Acasă-i moș Creangă? Întrebam noi. Acasă, îți răspundea zâmbind o fetiță sprintenă ca un prichindel și răsărită ca o cucută. Poftiți în casă, dumnealui îi dindos. Las’ pe noi că-l găsim și dindos, răspundeam făcând mare gălăgie și dând buluc cu toții dindos în cerdac. Uraaa...! moș Creangă, strigam noi cât ne lua gura, de se răsuna
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră. Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vacile cu porumb murat întrucât calitatea lăsa de dorit. Fermierul mă ia apoi cu mașina sa și mă poartă pe câmp pentru a-mi arăta semănăturile. La un moment dat părăsește drumul și mă poartă prin lanul de grâu abia răsărit. La dvs. nu se poate așa, îmi spune el râzând. Nu, îi răspund, întrucât nu e permisă călcarea semănăturilor. Mașina lui gâfâie din greu și reușim în fine să ieșim la drum. La hotel găsesc o invitație la masă, diseară
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Tudor și Adrian Păunescu, cei care s-au adresat U.E. (care a intervenit). Acesta a ajuns deputat PRM în România. În timpul ,,alegerilor” referendum-ului din Transnistria, eram la Dubăsari, unde Smirnov striga și gesticula în cele 2 3 piețe, mai răsărite. Erau ,,alegeri” și el striga la concetățeni amenințându-i cu... armata moldoveană care-i va împușca imediat ca pe câini. Undeva, foarte aproape erau observatorii sovietici care ne ,,împușcau” cu privirile și-l apărau în direct. În aceeași seară au
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
gheață Vasile Marin aduna în vară doar smocuri de tulpini de grâu cu spice, să bată în arie cu boii vreo câteva sute de kilograme la un hectar. De Sf. Ioan, la început de an, era primul bal organizat de răsăriții satului care se zbăteau să pună mâna pe fetele frumoase și cu cât mai multă avere. Pentru domnișoara Constanța, (sora), fiica Mărioarei care trăia încă necununată cu Vasile, zestrea se știa: lada plină cu covoare, un vițel, 4 ha de
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
numai din observații din punct de vedere al pămîntului la seria ideatică ce poate fi construită cînd plecăm de la învîrtirea pămîntului și de la poziția acestuia față de soare. Galilei spunea deja: Elimină pămîntul din gîndire și nu va mai exista nici răsărit, nici apus de soare, nici orizont, nici meridian, nici zi, nici noapte!" Ceea ce pare să fie o limită în gîndire este doar un semn că ea și-a încheiat treaba mult prea devreme. Lucrul este valabil atît pentru seriile de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ar fi crezut asta în ruptul capului.“ Toate poveștile încep cu „A fost odată“. Iar cele mai simpatice sunt cele cu pitici. În primul rând, pentru că piticii sunt foarte, foarte mici. Cât un nas cârn și pistruiat sau ceva mai răsăriți, cât o păstaie. Și pentru că sunt așa de mici, de cele mai multe ori nici nu-i zărim; ba, cei mai nechibzuiți dintre noi ar putea crede că ei nici nu există și că poveștile cu pitici sunt simple scorneli. De unde până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
dăruire artistică, ce pasiune exemplară și, mai ales, câtă îndelungată veghe pentru ca aceste bijuterii să poată fi așezate cu trudă și migală în diadema de perle, gata să împodobească oricând chipul drag al țării ! Trandafir de la Moldova-o floare rară, răsărită miraculos la 1 noiembrie 1999 pe ogorul fertil al oboceiurilor și tradițiilor milenare românești, alături de cei doi pricepuți grădinari: Valerică Pietraru și Virginel Solomon, care au răsădit-o cu mare pricepere în grădina Casei de Cultură Alexandru Giugaru din municipiul
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
că satului Vatra i se mai spunea și satul din pădure. Ca urmare a creșterii populației satelor și lărgirea lor a apărut nevoia înființării drumurilor pentru circulația rutieră și mai apoi împrejmuirea locuințelor și grădinilor cu garduri din bețe de răsărită,de stuf și mai târziu din nuiele. în satele mai vechi cum ar fi Vatra, Mlenăuți și o parte din Hudești, drumurile s-au făcut în funcție de locurile unde erau construite casele și ca urmare pe aici drumurile sunt mai întortocheate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea cu paie, ciocani de la strujeni, bețe de răsărită, tezic și ieșea prin cahlă în podul casei sau în tindă, iar în zilele cu moloșag, fumul se lăsa în jos, umplea tinda de fum și mai intra și în camera de locuit. Lemne se puneau pe foc numai la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hanganul. Aceste soiuri de porumb dădeau producții foarte mici, dar erau spornice la mămăligă. Alte suprafețe erau semănate cu grâu. Pe suprafețe mai mici era semănat ovăzul și orzul, în special de către cei care aveau cai. Se mai semăna și răsărita(floarea soarelui) pentru untdelemn. țăranii își duceau semințele la oloernița din centru comunei care făcea un ulei prin presare la cald după ce erau decojite și trecute prin niște cuptoare care le încălzeau. Consumul de ulei era mic pe atunci, oamenii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Africa Centrală. Nu i se părea o ruptură, o incompatibilitate era aceeași chemare, poate același scop nedeslușit. Drumul devenise drept, încât mașina prinse viteză fără voia lui. Câmpul se arăta pe alocuri negru, plin de arături, sau verde de grâu răsărit. Vântul sufla, izbea botul mașinii cu furie, vuiet ce se adăuga, separat, la foșnetul neîntrerupt al roților pe asfalt. Deodată, fulgi de nea își făcură apariția în văzduhul cenușiu. Drumul era alunecos, acoperit de o pojghiță de gheață lucitoare. Aproape de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dibuiesc. Dacă voi putea să aprind o lumânare... Scrisoarea 121 Oare tu știi ce înseamnă „luatul pe datorie” sau „luatul pe caiet”? Situația ta economică e mai bună (poate mă înșel) și oamenii pe care i-ai frecventat sunt mai „răsăriți” decât 80% dintre români. Să-ți explic. În țară, salariul se termină în prima sau maximum a doua săptămână după ce l-ai luat. Îmi amintesc că ajungeam acasă cu un teanc de bani, iar cea mică se bucura: — Mamă, ce
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de belșugul lucrurilor țesute... nu poți călca un astfel de prag, fără respect pentru energia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]