691 matches
-
este Însă mereu loial: el traduce exact combustia interioară, starea, natura pasiunilor. Pentru a fi complet, pentru a da sentimentul plenitudinii, erosul trebuie să atingă, prin inocență, treapta magicului. Efectul imediat este beția dulce („și amorul magic ne Îmbată dulce”), răsfățul acela viclean pentru că este ambiguu: o exaltare a grației, un joc al inocenței, dar și o subtilă perversitate, o Întîrziere În desfătare, o complicitate ce poate duce departe. Figura inocenței se slujește În poezia lui Bolintineanu și de alt mesager
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are un statut dublu: e semnul naturii vergurale, dar și simptomul unei pasionalități „arzînde”. Lumina revărsată de ochi exprimă, cu precădere, starea de alarmă a simțurilor. Lumina ia, atunci, Înfățișarea focului, o lumină cu valoare energetică. Focul din priviri provoacă răsfățul primejdios al simțurilor: „Ăst farmec fără moarte, aceste străluciri, Ce, răsfățîndu-ți dulce arzîndele simțiri, Îmbată al tău suflet și-l face să tresare Sub mîna providenții, d-amor și desfătare...”. și Împinge iubirea spre zona magicului, acolo unde pasiunile devin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fraged legiver! Numai focul tînăr din a ta privire Poate fi mai magic pe pămînt și-n cer!” În fine, ultimul act al scenariului erotic bolintinean este raptul. Dulcele, rumeheala, lumina, focul, cu efectele lor: beția sufletului și a simțurilor, răsfățul În desfătare etc. au ca efect invitația la răpire: „Vino și mă-mbată cu a ta amoare, Vis de tinerețe, flacără din soare, Vin a mă răpi.” Raptul se produce fără dificultate. Sultana Leili se lasă ușor răpită de Ali-bei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vale făgăduitoare de mari delicii. Tresărind, ei comunică emoția interioară. Mișcarea grațioasă, abia perceptibilă, a sinilor este semnul că simțurile urcă spre beție, iar poezia spre senzualitate. „Deschiderea” sinului are consecințe profunde: universul material delirează, Îndrăgostitul intră În starea de răsfăț și, sub puterea ei, se hotărăște pentru actul suprem: răpirea, căci: „Îți deschid frumosul sîn... ........................................... Fericit cel ce răpește Tinerele-i răsfățuri Vezi tu, noaptea e nebună, La suspinele d-amor, Cer, pămînt, eter și lună Aiurează, se-nfior.” Inocența (În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
beție, iar poezia spre senzualitate. „Deschiderea” sinului are consecințe profunde: universul material delirează, Îndrăgostitul intră În starea de răsfăț și, sub puterea ei, se hotărăște pentru actul suprem: răpirea, căci: „Îți deschid frumosul sîn... ........................................... Fericit cel ce răpește Tinerele-i răsfățuri Vezi tu, noaptea e nebună, La suspinele d-amor, Cer, pămînt, eter și lună Aiurează, se-nfior.” Inocența (În treacăt fie zis: culpabilă, tînjitoare, cu Îndemnuri la sofisticate plăceri) nu este singura figură a erosului În versurile lui Bolintineanu. Clar conturată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Iar virtutea cea mai de preț este asceza. O asceză provizorie, cînd e vorba de amor, un scurt armistițiu pînă ce codul moral e verificat la toate paragrafele. Scenariul este simplu: Întîi legea morală și apoi (acolo unde este cazul) răsfățul, desfătarea. Marioara din Legendele istorice ascultă cu liniște justificarea mîndrului ei iubit, fugit de pe cîmpul de bătălie: „În cîmpia sîngeroasă Frații mi-am lăsat, Și la tine-a mea frumoasă Iată c-am zburat. .................................. Fără tine-n astă lume Nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vale. Variația temporală, figura nestatorniciei. Erosul unui moralist. Figura așteptării. Florile și Îngerii. „Prieteșugul” și figura renunțării cordiale. Figurile energiei și figurile dezolării. VIII. Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simțualismul”. Spațiul bosforian. Violența dulcelui și dalbului. O strategie a răsfățului. Figura „verguralului”. Sunul și prefumul. Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul. O poetică a mării. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic și onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
genera. Dar, pe de altă parte, el va cere acelei Europe istorice care l-a părăsit vreme de 45 de ani și care îl redescoperă acum cu un soi de bunăvoință și perplexitate să-i acorde dreptul nu la un răsfăț tardiv, ci la asistența de care el are nevoie pentru a vindeca în țara sa spiritele și sufletele deteriorate ale celor care nu au avut prilejul de a rezista prin cultură. Acest privilegiu de a rezista prin cultură dă seama
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Perioadă de încheiere a "lucrării de plan" (anul acesta - Panofsky), cu pagini scrise, ca de obicei în astfel de cazuri, prin adaptări fortuite la subiecte dictate de soartă; esențialul era însă repunerea în condiția jurnalului meu noician. Supremă formă de răsfăț - am reușit să mă conving că numai aici, unde spiritul nicasian bântuie pur și unde eu mă simt apt să-l fixez, reușesc să-mi scriu rândurile acestea, născute din ideea că în ele supraviețuiește ceva de preț, fie și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apariția volumului II din Histoire des idées..., cu care prilej, cocktail la Payot; Legiunea de Onoare, drept care cocktail, discursuri, interviuri: Entretiens cu Rocquet (L'épreuve du labyrinthe), din care rezultă că totul i-a mers în viață din plin. Toate răsfățurile astea mondene păreau să-l fi obosit foarte... Termin scrisoarea, mă uit în jur la camera cu tavanul teșit, văd chiuveta cu robinetul stricat, pătura aspră de pe pat, ziarul pe care l-am întins pe ea ca să ne bem ceaiul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
felul ăsta. Mi-e de fapt frică de propria mea mediocritate și încerc să mă gândesc că în afară avem poate o maturitate pe care noi nu o percepem etc. Cum vom arăta după ce el nu va mai fi, când răsfățul puțin ridicol de acum va trebui să dispară? Ce e oare tot acest tremur încordat, cu cântăriri și evaluări de șanse și proiecte, cu ambiții și orgolii mărturisite sau nu? E cu adevărat o nevoie aici, e o formă de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mea. Restul e treaba biografului. Revenind deci: filozoful nu e un medic, cum vrea Nietzsche sau cum spune budismul - că Legea e terapeutică. În ce vă privește pe voi, mă consider un simplu îmblînzitor. Încerc să vă mai domolesc animalitatea, răsfățul, nemulțumirea, încerc să vă fac să treceți de la sinele individual la cel lărgit. Vă edific în măsura în care vă învăț că a trăi în spirit înseamnă a intra în sinele lărgit, care înseamnă a-l integra pe altul, fie el și celălalt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe două rubrici: "Ce știe" - "Ce-i trebuie". Bătea apoi la ușa autorităților locale, cerîndu-le ca tinerii aceștia să fie angajați o vreme, după modelul sportivilor, pe posturi fictive și lăsați să facă performanță culturală... Unei lumi care nu cunoaște răsfățul bunăstării, sau care nu-l poate cunoaște decât cu prețul renunțării la propria-i ființă morală, îi rămâne șansa de a trăi mai autentic, adică mai aproape de esența umană, într-un confort al spiritului. Și tocmai acest lucru i-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Occident a apucat să justifice, să elogieze și să aplaude ceea ce pe noi ne-a mutilat și ne-a ucis. Prestigiul de salon al comunismului a supraviețuit sistematic crimelor sale istorice. Ceea ce noi am trăit ca realitate iar ei ca răsfăț ideologic nu are măsură comună. De aceea, până una-alta, realitatea trebuie trecută sub tăcere. "Despre lucrul acesta ne veți vorbi altă dată..." Citesc, iată, în 22 două pagini pline cu extrase din presa străină despre filmul lui Lucian Pintilie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și anume să cunoască experiența rivalității, competiției, dar și raporturile de colaborare, de solidaritate la nevoi, lucru În echipă). Problemele cele mai mari le ridică uneori pentru viața grupului familial, copilul unic, care este destul de des un copil-problemă În școală. Răsfățul continuu Îl transformă pe copilul unic Într-un mic tiran al familiei, irațional și capricios, temut și imprevizibil În reacții În raport cu ceilalți din jur. 6. Dezacordul dintre cerere și ofertă. Părinții trebuie să facă dovada unui simț al măsurii În
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
voievo dat rus al Kievului - și aceasta doar din interesul cuceritorului de a avea de la cine strânge impozitele, dările. De la un singur cârmuitor slav, nu de la mulțimea răvășită a triburilor. Iar cum birul însemna și a tunci îndestulare care favoriza răsfățul, conviețuirea vikingi-slavi a dus la împreunarea lor, căci învinșii având femei fr umoa se și iubărețe au promovat iubirile, căsătoriile... Trecând în revistă mulțimea cnejilor în succesiunea lor, pe negândite, cu multe date și fapte, care mai de care mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
după un mort", cu voluptate pervers-fetișistă: "Dibui prin colțuri, prin odaia de baie, și dădu peste un dulap în zid; deschizându-l, găsi pe polița de sus un mic pieptene, pe care își puse buzele fierbinți". Plăcuta reverie, amintind de răsfățurile rafinat senzuale ale doctorului Codrescu, se spulberă însă o dată cu mărturisirea lui Cehi, un amic mai puțin visător, care fusese primit fără nicio pudoare în intimitatea doamnei, ca amant de ocazie, și de la care Bizu află că toate femeile... "numai să
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
E. Lovinescu republicate, nu în lei, ci în valută. "Încercarea de a capta bunăvoința exilului și de a-l neutraliza era dublată de o manevră mai veche: a seduce gazetari și intelectuali occidentali care, în schimbul banilor la Paris sau al răsfățului la București, să cosmetizeze situația"116. Le respinge, replicând că propunerile, aparent onorabile, îi compromit imaginea. Etica revoltei înseamnă, în primul rând, empatie și solidaritate cu suferința românilor. În fine, etica revoltei este premisă a libertății. II.3. Grupurile din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
marginea volumului Plumb exclamă scurt: "Bacovia cel mare!" Prin 1965, în momentul publicării Elegiilor, în opțiunile stănesciene interveneau mutații, semnificativă în acest sens fiind o propoziție din Antimetafizica: Nu ne mai plăcea nici Blaga, nici Arghezi, ci doar întrucâtva, din răsfăț, Ion Barbu..." Anterior, fusese impresionat de Nicolae Labiș, "talent uriaș și feroce", invidiindu-l pasager; ca model existențial era însă în admirația lui Vasile Pârvan, stâlpul acesta expresie austeră a "curăției" -, motiv de eseu liric, ulterior dedicându-i Elegia a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
efecte de hipersensibilizare, de modificări profunde în sfera vieții afective a elevului (concretizate în stări de irascibilitate, încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță etc.) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale acestora, ducând la devieri de conduită. De aici rezultă necesitatea ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
încredere; îndrumător; îngrijire; îngrijorare; înțelegere; lacrimă de; legănat; liniște; lipsă; lucru sfînt; lumină; mamă; mami; mamie; mare; mata; mea; a mea; melancolie; mîhnire; mîncare; mîngîie; mulțumire; mumă; nădejde; ochi; odraslă; om; pază; pămînt; părinți; perfecțiune; persoană dragă; persoană scumpă; răbdare; răsfăț; rea; regină; renaștere; respect; responsabilitate; sacrificiu; scump; singura; suport; termen; tînără; toane; tot ce e mai scump; țeavă; veșnică; viața mea; vitregă; zgîrcit (1); 794/184/71/113/0 mare: apă(98); mic(89); imens(43); albastră(41); soare(23
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gălăgioasă; geam; grație; grătar; ideal; început; încîntătoare; kiwi; lebădă; lemn; liliac; mazăre; minunată; minusculă; mîncare zburătoare; moaie; necuvîntătoare; noapte; nori; oarbă; papagalul meu; paradis; pasăre; pădure; penaj; pernă; peste; pinguin; pisică; Ponta; pradă; prăpastie; primăvară; puișor; pupăză; puritate; rahat; rapiditate; răsfăț; rece; rînduială; rîndunica; săritoare; sensibil; sfîrșit; silitoare; struț; suflet; supă; sus; toamna; tril; urmași; ușoară; vară; veselie; veste; zare; zburînd; o zeamă; zîmbesc (1); 796/169/68/101/0 pat: somn (299); odihnă (120); moale (45); pernă (37); relaxare (22
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
merita; merita; mîncare; moacă; mor; munci; nota doi; notă; nou; noutate; nu eu; nume; numere; oaspete; obiect; a se oferi; olimpiadă; ordin; ospitalier; ospitalitate; pachet; palme; pantofi; o parte; pix; plic; pofti; de pomană; premii; primi; principali; pui; punctual; rapid; răsfăț; răsplată; recepta; a recepționa; a recompensa; recunoștință; a refuza; repaus; repede; reuși; rezultate; sfat; singuri; sms; soluție; sosiți; surprins; taină; mă uit; ultima; unic; unici; uși deschise; ușor; venit; veniți; veselie; o veste bună; victorie; visa; a vrea; tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fulger; glod; greutate, suspin; gutui; înțelept; întunecos; jale; Lavinia; liniște; mere; minunată; miracol; miroase a ars; mîhnire; monotonie; multicoloră; musafiri; nașpa; noi; noroi; nuci; octombrie; ofilire; paradis; pastel de culori; perfect; ploios; plouă; portocalie; posomorîtă; primăvara; pustiu; putrefacție; răcoroasă; răscumpără; răsfăț; recolta; roșcată; roditor; romanță; rugină; ruginie; scîrboasă; scorțișoară; sentimente; sfîrșit, tristețe; sobrietate; somnolență; strugure; studii; timp; umed; urît; uscat; uscăciune; verde; veștedă; vin; vis; vreme urîtă (1); 814/166/66/100/0 tovarăș: prieten (400); amic (65); prietenie (27); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în anul 2000 de leucemie acută, și devenită membră post-mortem a USR prin diligențele lui G.D.), are chiar puseuri de sinceritate (nu-i place să fie sărbătorit!, în schimb îi plac filmele cuplului Stan și Bran), autocritice, și chiar de răsfăț, evocă sejururile de la Cumpătu (unde profesorul Vicol, șahist redutabil, îl aștepta și la 94 de ani), de la vila scriitorilor de la Neptun. Trece în revistă participativ moartea (sinuciderea?) lui Deșliu în largul mării, moartea în 1992 a dramaturgului Băieșu în America
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]