959 matches
-
românești Cântecul fluierașului de George Ștephănescu și Vai bădiță dragi ne-aveam de Tiberiu Brediceanu, imprimate când artista avea 76 de ani. Apoi, din Tosca de Puccini, cântată de Darclée în premieră mondială la Roma în 14 ianuarie 1900, la răspântie de secole, am vibrat odată cu accentele intense ale ariei Vissi d'arte sugerată autorului și schițată muzical de însăși Darclée, ascultând vocea grandioasă a Marianei Nicolesco într-o interpretare extraordinară, în care cel mai pur belcanto a aureolat linia expresivă
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
de artificii ale „moldovenistului” I. Teodoreanu... Chiar dacă notații gen „Frumuseții i se iartă totul, i se cuvine totul” vădesc crezul unui estet, Fănuș Neagu extrage, mereu, din arta povestirii o morală specifică, altoită pe tradiția de margine europeană și de răspîntie a Orientului. Jurnalul cu fața ascunsă îl dezvăluie ca pe un cititor bulimic (găsim în paginile sale sute de referințe livrești - de la Sadoveanu la Nabokov, de la Virginia Woolf la Ernst Jünger, de la romancierii sud-americani la cei nordamericani, de la Gorki la
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
termenului, dar și pentru că e mai ofertant - analitic vorbind. Primează în tot ce scrie satisfacția descoperirii unor nuanțe emblematice, tactul asamblării ideilor și, mai ales, felul în care cititorul este angajat într-o istorie a ideilor niciodată plictisitoare. „Dragostea de răspântie triumfă pentru că o poate apuca în orice direcție - luându-l pe cititor de mână și purtându-l pe potecile neumblate ale literaturii”, se precizează în finalul volumului. Astfel că Un țărm prea îndepărtat se citește ca un eseu despre problema
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
ca o pieliță rezistentă. Gemetele malaxează cu râvnă uleiul și apa, deși aș putea jura că n-a fost tot timpul astfel. Aș jura, dacă n-aș ști că ajungi uneori să nu știi ce să mai crezi. Stai la răspântie și încerci să-ți tragi sufletul. Accidentele îți iluminează calea spre trecut mereu altfel. Certitudinea înseamnă să te arunci orbește cu capul înapoi. Oare prin oasele muzicale ale Margăi acum să fluiere vântul? În râsul ei cristalin să fi intrat
Cum să uiți o femeie by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/7575_a_8900]
-
a suferit sub influența filozofiei hermetice o intensă modificare: și-a pierdut virtuțile abstracte și a devenit o prezență concretă, fără de care omul n-ar fi putut să fie gîndit ca mijlocitor între lume și divinitate. Pentru alchimiști, omul e răspîntia dintre elementul divin, suprasensibil, și cel lumesc, sensibil. Altfel spus, omul e centrul universului, iar spațiul trebuie să asculte de această optică. Și atunci, toată miza alchimiștilor este să gîndească omul în niște termeni care să fie spațiali și totodată
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
voiau să-și pozeze copiii în această ipostază nemuritoare. Pentru a evita noi discuții, le-am folosit drept modele pe soția mea și fetița, care au rezolvat și această problemă, astfel că îngerii au rămas în familie.“ Un miner la răspântie Cine a circulat vreodată pe șoseaua ce leagă Timișoara de Reșița nu poate să nu fi observat la Boșca Vasiova statuia unui miner, așezată pe un soclu înalt, chiar în punctul unde se face ramificația rutieră spre Ocna de Fier
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
automobilul care-i ducea, femeia i-a spus bărbatului: E mijlocul vieții. Prin geamuri, totul fugea înapoi. Casele, pădurile, munții, satele, copacii și râurile fugeau și păreau devorați pe rând. Parcă i-ar fi înghițit chiar șoseaua. A apărut o răspântie. Acolo au cotit spre dreapta. Și au mers înainte. Cred că ajungem curând, a spus bărbatul. Și au mers înainte. Copaci, câmpuri, case, poduri, munți, râuri fugeau înapoi, lunecau până departe. Femeia s-a uitat îngrijorată în jur și a
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
vedea (difuzat noaptea târziu spre dimineață, de postul TVR 2) un film din ciclul Rezistența prin cultură, dedicat Anei Blandiana. Filmul, realizat în anul 2011 de Alexandru Munteanu, este de două ori valoros. O dată în sine, fiindcă reliefează momente de răspântie din viața unei scriitoare care și-a definit personalitatea printr-o neîncetată confruntare cu autoritățile comuniste. Ca, de pildă: episodul când tatăl poetei, preotul Coman, se deplasa într-un convoi de deținuți politici undeva în Balta Brăilei și a aflat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3389_a_4714]
-
Dată la Paris... în anul 2 al Republicii franceze, una și indivizibilă. Acuzator public (indescifrabil) *** Între închisoare... (la Conciergerie)... și Piața Revoluției se afla o mare desfășurare de forțe armate. Tunuri erau postate la capetele podurilor, în piețe și la răspântii. Patrule umblau peste tot. Maria-Antoaneta era dusă într-o cotigă escortată de jandarmi călare. Ea privea indiferentă soldații așezați pe două rânduri pe străzile pe unde trcea altădată aclamată de lume... Strigăte o întâmpinau acum cu Vive la Republique!... Jos
Nefericirea unei regine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6646_a_7971]
-
pentru speculație - disponibilitate ce traversează întreaga operă a lui Octavian Paler. Sub cupola unor conferințe, citim texte hibride de autoficțiune și eseistică. O particularitate a scrisului său este jonglarea cu genurile biograficului, trecând, deseori cu subtilitate, în ficțiune. „Omul de răspântie”, cum se autointitula în Viața ca o coridă, îmbracă în Calomnii mitologice mantaua scepticului temător de gratuități sentimentale. Prins între orgoliu și timiditate, naratorul caută remedii împotriva melancoliei și singurătății - teme altădată esențiale -, dar privindu-le de astă dată cu
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
pe teritoriul țării noastre. Scriitorul bisericesc Tertulian († 240) scria că, încă dinainte de el, creștinii obișnuiau să se închine, făcându-și semnul crucii. Ea a fost cinstită și de poporul român, căci ea strălucește pe turlele Bisericilor, împodobește casele creștinilor, sfințește răspântiile drumurilor și ocrotește somnul de veci al răposaților noștri. METEO Perioada 13- 19 septembrie Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Banat-Crișana ne-a informat: Sâmbătă și duminică, vremea se menține răcoroasă, rece noaptea și dimineața. Cerul va fi temporar noros
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
patria sub stagnare. Concomitent, alți exponenți ai elitei bucureștene, mai slabi de înger, s-au frecat la ochi fără să poată totuși zări limpede firele malefice. Ba au cochetat chiar cu favorurile baricadei care a uzurpat puterea, tolăniți "dilematici" la răspîntie de drumuri, bătîndu-si joc de deviza intransigentei și a loialității în principii. Au tras foloase din pretinsa lor neutralitate, cusuta cu ață albă și mai trag și acum. Aplauze și ricanări ÎN ULTIMĂ instanță, ce nu-i iartă unii Anei
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
care diverse vîrste și arii culturale îl revendică provizoriu, dar nu-l conțin total și nici nu și-l anexează definitiv. În chiar termenii autoarei, într-o cardinalitate extrem de dinamică, putem distinge într-o primă instanță, între un Cantemir la răspîntia drumurilor, tensionat între Orient și Occident, între Nord și Sud; iar într-o a doua, între un Cantemir la răscrucea veacurilor, prins într-un cîmp de forțe intersectînd medievalitatea tîrzie, umanismul renascentist, spiritul baroc, dar și pe cel al Luminilor
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
scafandru în adâncurile sufletului. Nu e vorba de acea intimitate scumpă modernilor, ci de una pur spirituală, care face din Dumnezeu un locuitor statornic al inimii omenești golită de tot ce nu e esențial pentru ființă. Printre admiratorii misticului de la răspântia secolelor XIII și XIV se numără Cioran. Influența gândirii priorului dominican, ale cărui predici îi vrăjeau literalmente pe călugării din 47 de mănăstiri răspândite pe un vast teritoriu între Olanda și Brandeburg, asupra gândirii moderne este considerabilă. Acest fapt se
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4555_a_5880]
-
sfîrșește în miros de ospiciu. Nuanța care se desprinde din carte e că există un prag de inteligență pe care, dacă îl depășești, Dumnezeu te pedepsește. Vocația costă scump. Mai mult, e ceva în natura matematicii care o așază la răspîntia dintre inspirația divină și geniul rasei. O natură hibridă, de o obscuritate milenară, căreia teoreticienii nu-i pot găsi formula: e matematica o invenție a speciei, ca atîtea discipline fatal subiective, sau e chiar codul în care Dumnezeu, țesînd limbajul
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
ca atîtea discipline fatal subiective, sau e chiar codul în care Dumnezeu, țesînd limbajul intim al universului, ni l-a pus la îndemînă sub forma ecuațiilor? Ca loc de întîlnire a elementelor străine, matematica e apogeul trivialității (în latină trivium = răspîntie), adică punct de încrucișare a sensibilului cu inteligibilul. Cartea lui Mario Livio, un spirit făcînd parte din categoria pasionaților care și-au convertit blazarea în cărți de popularizare, e chiar istoria răspunsurilor pe care marile spirite au încercat să le
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
aservit iar mai tîrziu lacheu. I. Ludo, în Om și scriitor, un articol din 1945 despre versiunea redusă a Istoriei lui G. Călinescu, întocmește chiar o listă a colaboraționiștilor notorii (după părerea sa). E instructivă conexiunea stabilită de publicistul de la Răspîntia între situația de la noi și cea din Franța. Observația lui I. Ludo este că dacă nici un francez n-ar fi avut curajul în acei ani să "pomenească - în mod obiectiv", într-o Istorie a literaturii franceze pe Céline, Béraud ori
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
obicei ținta unor defăimări. Orice comparație șchioapătă, nu vreau să insinuez că modelul german e identic cu cel românesc. Pe o latură a versantului însă, alăturările sunt, cred, justificate. Nu uit, repet, conjuncturile neomogene. Pentru Eminescu, ajuns la o anume răspântie, Maiorescu se profila ca un companion literar pe care l-ar fi râvnit. De la el putea primi confirmarea că merge pe drumul cel bun, că respectă un canon clasic (claritate, echilibru, ordine, armonie). Altcineva nu-i putea garanta că performanța
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Fantasy Snow Park. M. D. M. Casa Sfatului l Un simbol al Brașovului Prima atestare documentară a Brașovului o aflăm la mijlocul secolului al XIII-lea și se referă la dimensiunea economică a orașului, tot mai extinsă datorită așezării sale la răspântia celor mai importante drumuri comerciale. Apoi, Brașovul se afirmă ca cel mai populat oraș medieval (9000 locuitori) al Transilvaniei, vestit, de asemenea, pentru rezistența zidurilor sale de apărare, fortificate prin mai multe bastioane. Unul dintre acestea, Bastionul Țesătorilor, este cel
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
au pe căciulă, antiamericanii cu acte de ieri, alaltăieri se întrec în plecăciuni la icoana Unchiului Sam, ca în finalul Scrisorii pierdute. Un oarece sentiment al apropierii funiei de par îl face pe C.V. Tudor să-și declare la toate răspîntiile prețuirea față de America. Și, ceea ce e de-a dreptul jalnic, acest antisemit și xenofob notoriu menționat ca atare de Senatul american, cu partid cu tot umblă să-și dea convingerile la Nufărul, de parcă ar fi dispărut în neant colecția României
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
antiteze" ori cu primul președinte al Societății academice române. Unii comentatori pun dihotomiile existențiale și de gîndire pe seama vremurilor neașezate, la intersecția dintre veacuri, dintre două culturi, dar mai ales dintre două orînduiri sociale și îl consideră un ,,om de răspîntie" (G. Munteanu). Alții îl văd deja instalat într-o ,,posteritate durabilă". Recuperarea valorică a cărturarului de formație enciclopedică ia avînt mai ales în anii '70, în preajma centenarului morții, cînd un Nichita Stănescu îl numește ,,primul monstru sacru al literelor românești
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
extrem de interesante. Trebuie neapărat amintit și studiul despre ecourile lingvistice și culturale, directe și indirecte, ale legăturii dintre Veneția și țările române (cuvîntul venetic, toponimele Veneția / Vineția; literatura secolului al XIX-lea etc.); și în acest caz, specifică pentru istoria răspîntiei culturale românești apare a fi diversitatea: "Mai multe drumuri de acces: mai multe Veneții!" (p. 98). Cu siguranță, abordarea propusă de profesorul Alexandru Niculescu nu este nicidecum în discordanță cu metodologia lingvistică actuală (cum presupune autorul însuși în prefață, într-
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
reușește să evadeze din convoi și numai în Munții Vrancei se mai oprește. Pe drum, dând de crame, dealuri și văi ademenitoare, se simte „încleștat deodată” de dorul de casă, dar mai rătăcește până în miezul iernii pe coclauri neumblate, „la răspântii cu hanuri și focuri de popas”. Nemaisimțindu-se ferit ca în porturi, speră în zadar să se piardă în vălmășagul Iașilor, însă priviri tot mai iscoditoare îl fac să ia o hotărâre plină de curaj: „M-am gătit deci ca
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
mi-au cutreierat creierul și inima; am început să învăț cu furie și am știut așa de bine la examenul pentru clasa a V-a, că am obținut media cea mai mare.” Răsplata eforturilor îl așteaptă, în mod simbolic, la răspântie de drumuri: în chiar ziua examenului de capacitate - sinonim cu intrarea în vârsta adultă -, în mulțimea de elevi zgomotoși adunați în fața liceului, își face apariția zeița care va dirija pașii novicelui prin lume: „Și deodată s-a lăsat acea tăcere
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
o expandare și tematizare a apocalipsei dipterelor din Madame Bovary: "poți trata un subiect în aparență minimalist, minuscul, și să scrii o carte foarte mare." ...lîngă care faci dragoste Cu ultimul roman, Faire l’amour ( 2002), Toussaint pătrunde într-o răspîntie puțin circulată. Minimalismul se întîlnește cu trash-ul, imperturbabila scriitură cu fierbintea autoficțiune, perversiunea decorporalizării cu plăcerea sexului. Faire l’amour arată că, la un moment dat, pudoarea minuitiștilor care evită mereu tematizarea sexului pentru a păstra temperatura lecturii scăzută ( închpuiți-vă
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]