163,370 matches
-
Gheorghe Grigurcu Să afirmăm de la început: Literatura română sub comunism a lui Eugen Negrici (ne ocupăm acum de primul volum care se oprește asupra prozei) are alura unei scrieri fundamentale. Ea răspunde unui „orizont de așteptare” doar parțial satisfăcut pînă azi de volumele unor M. Nițescu, Ana Selejan, Vasile Igma, cele coordonate de Lucian Boia etc., unui „orizont” incandescent, dornic a cuprinde nu numai fapte, ci și atitudini corective, nu numai analize
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
mecanică, dar și conservatorismul cinic-lucid sînt, firește, cele mai puternice dintre ele. Sîntem încă în bună măsură dominați de starea unui artificiu de conștiință, cu astuție indus de procedeele propagandei totalitare și, din păcate, trecut în zona reflexelor, stare ce răspunde cum un blasfemic ecou artificiului unei creații silite a se derula într-un context ideologic: „Nimic din ce se întîmplă în procesul unei literaturi dezvoltate sub guvernare totalitară, scrie dl Negrici, nu are o explicație naturală. Direct sau indirect, totul
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
tipică subordonează asemenea „devieri” unor scopuri neapărat serioase: „ghicitoarea, pentru a-și spori atractivitatea, uzează uneori de forme ușor licențioase, și aceasta nu cu un scop în sine, ci pentru a pune în situații dificile pe cei care trebuie să răspundă, să dezlege enigmele. Există însă doar o aparentă predilecție pentru aluzia indecentă” (I. Datcu, în prefața la retipărirea culegerii lui Artur Gorovei; sublinierile îmi aparțin). Un aspect imposibil de negat e anulat prin argumentele „aparenței” („înșelătoare libertăți de limbaj”), ale
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
să știi, tinere?”. Nu știam nici eu prea bine. Ca să scap din încurcătură, am rugat-o, așa cum obișnuiesc la începutul oricărei întrevederi, din cauza obsesiei mele pentru genealogii, să-mi vorbească despre familie și strămoși. Zâmbind poznaș, Doamna Stoicescu mi-a răspuns: “Ei, dar asta e o poveste lungă...!”. Atunci a început povestea care s-a întrerupt abia la 30 iunie 2003. S-a întrerupt, dar pentru mine nu s-a terminat. Prima întrevedere a ținut mai bine de patru ore. Doamna
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
ceea ce are apoi un efect extraordinar. Acest lucru menține în formă teatrul lui Dodin. Dacă eram aici în acești doi ani, bineînțeles că repetam. Minunat este totuși că interpreții spectacolului doresc acest lucru, caz rar, căci de obicei ți se răspunde că nu are rost, că a fost premiera și de ce să mai repetăm. În simbioza noastră, interesul este comun. - De aceea ați ales pentru al doilea spectacol - „Căsătoria” - aproape aceiași actori? - M-am îndrăgostit de ei și am vrut să
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
Hernán Migoya a stîrnit polemici violente, feministele cerînd retragerea lui din librării. Lăsînd la o parte titlul Toate curve, ele l-au acuzat pe Migoya că în prima povestire a culegerii, El Violador, face apologia violului. „Nu-i adevărat”, a răspuns scriitorul. “Pentru mine cuvîntul curvă nu e deloc periorativ, ci evocă o senzualitate quasi inconștientă, eminamente feminină, fără nici o legătură cu prostituția. Cît despre Violator, e vorba de fapt în acest capitol de un mod al relațiilor dintre bărbat și
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
progresistă și feministă. Îmi pare rău.” Viitorul libertății Poate avea democrația ca revers o diminuare a libertății? În noua sa carte, The Future of Freedom: Illiberal Democracy at Home and Abroad (Ed. Norton, New York), Fareed Zakaria, redactor-șef la „Newsweek” răspunde afirmativ. După opinia lui, „guvernele alese care pretind că reprezintă poporul impietează frecvent asupra puterilor și drepturilor altor elemente ale societății”, precum justiția, presa, consiliile locale etc. Astfel, dacă Orientul Mijlociu sau China sînt împinse prea rapid spre democrație, se vor
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
hoț ce traversează America în anii marii depresiuni economice. Gurile rele s-au întrebat dacă nu cumva eșecul filmului său David Dale (cu Kevin Spacey și Kate Winslet) l-a determinat pe cineast să schimbe filmul pe literatură. Nici vorbă, răspunde Alan Parker în „The Guardian”. Au fost unii care au spus că nu voi mai face niciodată un alt film după asta. Dar eu nu sînt ca acei regizori francezi care fac mereu și mereu același film. Criticilor poate nu
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
nu vedea spectacolul din jur și a nu te lăsa impregnat de substanța vie a unui asemenea loc, așază receptarea undeva pe traseul care leagă superficialitatea juvenilă de o prematură oboseală interioară. Prin reacția vizibilă în fața provocării spațiului s-a răspuns, implicit, unei întrebări prezente mereu în preajma simpozioanelor, chiar dacă neformulată decis: cum reacționează artistul care iese din atelier și, în ultimă instanță, din spațiul său securizat? Dacă în simpozioanele obișnuite răspunsul este mai greu de formulat din pricina participării restrînse și a
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
alta, sub semnul unei disponibilități cumpănite, deloc aventuroase, preocupat de-a capta răsfrîngerile interioare ale fiecărui demers. O poezie molcomă, generoasă, sapiențială, bizuită pe-o emoție atent filtrată străbate toate capitolele activității scriitorului a cărui formație de medic pare a răspunde celebrului epitaf al lui Paracelsius dintr-un cimitir din Salzburg: „medicina este iubire”. Să urmărim cîteva traiecte ale existenței lui Alexandru Lungu. Născut în 1924, în sudul Basarabiei, la Cetatea Albă, a avut o copilărie și o tinerețe de peregrinări
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
rapacității împinse în irațional. Complicitatea unor astfel de „tehnocrați” e ca și asigurată: de vreme ce acum, nesiliți de nimeni - decât de propria lor incompetență - , sunt capabili de astfel de aberații, imaginați-vă ce le va puia mintea când va trebui să răspundă la comanda unuia dintre oamenii de afaceri al căror vocabular se reduce la cuvintele „să sufocăm”! Cine mai poate salva, în această situație, România? De treisprezece ani, în spațiul politic s-au înghesuit mai ales leprele, indivizii fără caracter, frustrații
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
am văzut pe domnul ministru ținând în mână un craniu de contribuabil și întrebându-l: „Bade, ce zici? To be, or not to be? Și cum craniul a tăcut rânjindu-și dantura până la balamalele maxilarelor, tot bietul dom’ ministru a răspuns româno-oltenește: fie ce-o fi - cel puțin așa am tradus eu; prețul benzinei a crescut, iar Guvernul „a văzut că lucrul acesta era bun.” (citat din memorie după Genesa, 1; 10, 12, 17, 21). Din nefericire, din cauza blestematei confidențialități, domnul
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
--- Amos Oz răspunde La adresa de Internet www.pwf.pragonet.cz poate fi citit un interviu luat celui mai cunoscut scriitor israelian, Amos Oz, de către Michael March, directorul Festivalului Cărții de la Praga. Apropo de Carte: o consideră sacră? „Nici o carte nu e sacră pentru
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
Carte: o consideră sacră? „Nici o carte nu e sacră pentru mine. Sacră e doar viața, viața omenească”. Apropo de război: Cioran spunea că fiecare carte e o sinucidere amînată; este fiecare război o carte necitită? „Fiecare război e un eșec - răspunde Amos Oz - chiar dacă se termină cu ceea ce se crede a fi o victorie, tot un eșec este.” Poate fi considerat scriitorul vocea memoriei, a conștiinței? „Mi-ar plăcea să fie așa, dar sînt destui scriitori care își împrumută vocea tiranilor
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
Gabriel Chifu Dacă m-ar întreba cineva cu ce seamănă România politică a momentului, ce aș răspunde? Aș răspunde probabil că seamănă cu un ins care nu merge normal, ci merge sărind într-un picior, și anume în piciorul stâng. De aici, o avalanșă de consecințe, previzibil, negative... dar cine e de vină că partea dreaptă nu
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
Gabriel Chifu Dacă m-ar întreba cineva cu ce seamănă România politică a momentului, ce aș răspunde? Aș răspunde probabil că seamănă cu un ins care nu merge normal, ci merge sărind într-un picior, și anume în piciorul stâng. De aici, o avalanșă de consecințe, previzibil, negative... dar cine e de vină că partea dreaptă nu funcționează? Stânga
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
marchează, și arbitrază etc.: nu se poate, iese o aiureală. Ba se poate, sunt contribuții mioritice, originale, la redefinirea logicii. Și dacă aș fi întrebat ce loc ocupă literatura într-un asemenea spațiu, pe vremurile acestea (“dürftiger Zeit”), ce aș răspunde? Aș fi tentat să răspund: un loc cu totul neînsemnat. Dar și răspunsul Nici un loc n-ar fi departe de adevăr. Literatura nu mai interesează în sine. Despre cauzele acestei marginalități s-a tot vorbit; riscând să mi se reproșeze
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
se poate, iese o aiureală. Ba se poate, sunt contribuții mioritice, originale, la redefinirea logicii. Și dacă aș fi întrebat ce loc ocupă literatura într-un asemenea spațiu, pe vremurile acestea (“dürftiger Zeit”), ce aș răspunde? Aș fi tentat să răspund: un loc cu totul neînsemnat. Dar și răspunsul Nici un loc n-ar fi departe de adevăr. Literatura nu mai interesează în sine. Despre cauzele acestei marginalități s-a tot vorbit; riscând să mi se reproșeze că bat apa în piuă
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
reviste ori pentru cărți, nivel tinzând spre zero și avem imaginea limpede: acum, la noi, meseria de scriitor aproape nu contează. (S-ar putea formula întrebarea: ce asemănare este între scriitorul contemporan și un urs panda? Și s-ar putea răspunde: și unul și altul sunt pe cale de dispariție...). Și când te gândești că doar o infimă parte din banii (bugetari, nu particulari!) azvârliți năucitor pe apa sâmbetei (călătorii în străinătate ale noii nomenclaturi, falimente bancare suportate de noi toți, exorbitante
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
al partidului, Dan Matei Agathon, a dat ucaz să nu se mai afișeze pesediștii cu ghiuluri și lanțuri groase “ca de cîine” printre alegători. Interdicția, cam insultător formulată, a stîrnit reacțiile cele mai diferite în partid. Mădălin Voicu i-a răspuns cu aceeași monedă, cu dobîndă, printr-o rezoluție orală, reprodusă cu inițiale și puncte puncte de JURNALUL NAȚIONAL. N-o reproducem. Cunoscutul Bebe Ivanovici a acordat EVENIMENTULUI ZILEI un interviu pe această temă, declarîndu-se împotriva ghiulurilor și a lanțurilor, mai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
întrebare e asta, ce vă privește pe dumneavoastră de unde-mi procur eu informațiile?”. Din nefericire pentru mine, înțelese că vreau să știu de unde are dosarul. Înainte de a afla ce conține el, asta ar fi însemnat o adevărată idioție, totuși. „Nu, răspund cît pot de calmă, vreau să știu cine semnează documentul?” „Ah”, spune, fără să coboare prea mult tonul, totuși îmblînzit. Funcționează totuși, simplu, previzibil: îl domesticești imediat vorbindu-i despre el însuși sau, și mai bine, întrebîndu-l: Erați urmărit? Sau
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Ah”, spune, fără să coboare prea mult tonul, totuși îmblînzit. Funcționează totuși, simplu, previzibil: îl domesticești imediat vorbindu-i despre el însuși sau, și mai bine, întrebîndu-l: Erați urmărit? Sau și mai sigur: Erați, desigur, urmărit douăzeci și patru din douăzeci și patru. Da, răspunde dintr-o dată potolit și grav, sigur, îl urmăreau, îi ascultau convorbirile telefonice, deci informau Securitatea despre tot ce... „De ce vă urmăreau?” „Ce dracu, doamnă, astea-s întrebări, dvs. veniți la mine fără să vă informați?” Îmi dau seama că nu
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
informatorul raportează, că Păunescu i-a solicitat să recite în cenaclu poezii de Marin Sorescu. La spectacolul de la Craiova, un spectator l-a întrebat în acele momente dacă Marin Sorescu face parte dintr-o sectă, iar Adrian Păunescu i-a răspuns textual: „Mi-ar părea rău să fie așa, dar eu știu că el face parte din elita poeziei române. Viața omului nu e ultima lui acțiune, ci o suită de acțiuni și, dacă a greșit, viața lui trebuie văzută prin
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
pelerinul de la Moscovia, nici pe cea cu cartea lui Mazandarani, nici numărul Fiarei, nici extravaganțele lui Bumeh, nici moartea bărînului Idriss. Aveam nevoie de ochiul unui bijutier, deprins cu falsele străluciri și în stare să distingă autenticul. El însă a răspuns întrebărilor mele prin alte întrebări și mi-a împovărat spaimele cu propriile sale spaime. Sau măcar cu cele ale apropiaților săi. Începuse prin a mă asculta în tăcere. Dacă nimic din ce-i spuneam eu nu părea să-l surprindă
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
un semn? I-am spus într-o zi, plictisit: «Tată, am crezut mereu că anul acela trebuia să fie anul Învierii, că avea să pună capăt suferințelor noastre și că trebuia să-l așteptăm cu bucurie și speranță!» El îmi răspunde: «Durerile astea sînt cele ale nașterii, iar sîngele ăsta e cel ce însoțește nașterea!» De atunci, de șaptesprezece ani, tatăl meu a pîndit neîncetat semnele. Dar nu întotdeauna cu aceeași fervoare. Uneori, treceau luni întregi fără să vorbească despre ele
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]