1,232 matches
-
hemodinamice: Tulburări respiratorii: polipnee (FR > 20 respirații/min) absența unei cauze cardiopulmonare hipocapnie ± hiperoxie (PaO2 crescută) Tulburări neurologice: obnubilare convulsii Răsunet hemodinamic: Diminuarea contractilității miocardice Efect de vasodilatație sistemică globală Efect vasoconstrictor pulmonar Pierderea eficacității aminelor presoare dacă pH < 7 Răsunetul hidro-electrolitic: pH < 7,38 (HCO3-) < 22 mmol/l PCO2 < 44 mmHg Kaliemia variabilă (crește în caz de insuficiență renală, post medicamentos) Cloremia este variabilă în funcție de etiologie: (1) crescută: acidoze tubulare, pierderi digestive de bicarbonați, intoxicații cu derivați de acizi clorați
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
publicația bilunară „Gazeta juridică” (1899-1901). Ocupă funcții în administrație (comisar de poliție, secretar general al Primăriei București), iar din 1905 intră în avocatură, devenind unul dintre juriștii de frunte ai vremii, atât ca practician care a pledat în procese de răsunet, cât și ca teoretician, autor a numeroase lucrări de specialitate, colaborator și conducător al unor reviste juridice. Ales vicepreședinte (1934) și președinte (1935) al Uniunii Avocaților din România, va fi și vicepreședinte al Uniunii Internaționale a Avocaților. Se implică și
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
și, în continuare, la „România literară”. În 1970 devine redactor-șef adjunct la „Luceafărul”, unde în 1960 debutase.Timp de un an școlar (1970-1971) beneficiază de o bursă la Iowa (SUA). Revenit în țară, întemeiază un „cenaclu revoluționar” de mare răsunet, ce organizează șezători în toată țara. Din 1973, când poetului i se încredințează direcția săptămânalului „Flacăra”, cenaclul primește numele acestuia și faima lui, într-un anume sens eficientă și în „umanizarea” ideologiei oficiale, crește neîncetat. Aici promovează poezia contemporană, lansând
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
din județul Bistrița-Năsăud (1969- 1971), ca profesor titular la Șieu-Odorhei, Telciu și Nușeni, apoi la Liceul Teoretic din Beclean (1972-1980) și ca metodist la Casa Corpului Didactic din Bistrița (1982-1986). Din 1986 până în 1990 lucrează ca redactor la ziarul județean „Răsunetul”, din 1990 e redactor la ziarul bistrițean „Ecoul”, reluându-și totodată funcția de metodist la Casa Corpului Didactic. A mai predat limba și literatura română la Grupul Școlar Sanitar și la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița. Membru în colectivul
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
măsură, din sumarul literar al gazetei. Se publică frecvent versuri populare, se reproduc două scrieri ale lui G. Coșbuc (un fragment din basmul în versuri Tulnic și Lioara și poemul Atque nos). D. Popovici semnează un mic studiu intitulat Câteva răsunete ale Unirii Principatelor în literatura română, iar N. Iorga dă cercetarea De unde vine județul Olt. Remarcabile sunt mai ales prozele reproduse în O.: schița În ascensor de Tudor Arghezi și povestirea Fără permis de export de Jean Bart. Versiunea românească
OLTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288530_a_289859]
-
Scriitorilor), Imanența literaturii (1981). Alte două cărți sunt consacrate poeziei românești de după război: Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Sistematica poeziei (1988). În 1995 criticul își face energic simțită prezența în actualitate cu o lucrare de amplu răsunet transliterar, intitulată Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, o antologie a poeziei proletcultiste românești. Semnificația aparte a cărții depășește condiția sa de premieră culturală, aflându-și punctul de sprijin în studiul de escortă al editorului, Scurt
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
multi dintre ei veleitari, ca acela adunat la Los Alamos, în condițiile dificile ale războiului”. Ulterior, Oppenheimer avea să devină un influent purtător de cuvânt al comunității științifice internaționale, dar în anii ’50 vocea lui n-a mai avut nici un răsunet în guvernul american. El s-a opus cursei înarmărilor care s-a declanșat împotriva Uniunii Sovietice și nu a fost de acord cu construirea bombei cu hidrogen. La primul test al bombei atomice din iulie 1945, Oppenheimer a rostit cuvintele
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a lui Carol I, avea să rămână un monarhist convins. M. scrie cea mai mare parte a cuvântului introductiv la primul număr, din l martie 1867, al „Convorbirilor literare”, unde publică, în următorii ani, studii și articole cu un larg răsunet în cultura română. La 20 iulie 1867 devine membru al Societății Academice Române, dar demisionează la 10 octombrie 1868, nefiind de acord cu orientarea latinistă a majorității membrilor ei (va reveni în 1879). Pledează în câteva procese angajate mai dinainte
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
1884 este reintegrat în învățământul superior, la Universitatea din București, ca profesor de logică, urmând a ține și un Curs de istoria filosofiei (germane, franceze, engleze) în secolul 19. Mai ales al doilea curs s-a bucurat de un larg răsunet. Cu acest prilej M. s-a ocupat îndeosebi de idealismul german, de pozitivismul francez și de empirismul englez. În 1886 se desparte de prima soție, Clara, născută Kremnitz (din această căsnicie se născuse Livia Maiorescu), recăsătorindu-se cu Ana Rosetti
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Cadrul noii discuții despre nazism și „soluția finală” evolua rapid în ultima parte a vieții lui Eliade, iar trecerea timpului nu făcea decât să crească exigențele justiției retroactive: după 1960, în special după geniala Hannah Arendt și cartea ei de răsunet, Eichmann in Jerusalem, conceptualizarea metafizică (Holocaustul ca rău radical sau ca expresie ultimă a banalității desăvârșite a răului tehnologico-birocratic, inevitabil în logica „proiectului Luminilor”, deci a modernității occidentale) și teologico-mistică (Shoah ca fenomen unic, singular, incomparabil) a tragediei evreilor europeni
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
răspunsuri și a le argumenta rapid, lăsând cititorului sarcina de a le dezvolta și detalia. Primul răspuns este afirmativ. De la apariție, deși The Closing of the American Mind nu era primul diagnostic sever al lumii americane, cartea a avut un răsunet enorm, inspirând pasionate - și de regulă mediocre, oportuniste, politizate - reacții pro și contra, care umplu o bibliotecă de proporții medii. O adevărată industrie editorială și mediatică a fost inaugurată în 1986 pe baza cărții lui Bloom, fiindcă orice referință la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
treacă printr-o școală Îndelungată și aspră, muncind din greu pentru a-și Însuși cultură și meșteșug. Mulți poeți tineri sunt Încă ispitiți să ia totul de-a gata. E deajuns să apară Într-o revistă un poem de oarecare răsunet ca Lazăr de la Rusca pentru ca săptămâni de-a rândul publicațiile literare să fie copleșite de nenumărații Lazăr de la Rusca, din care, din păcate, niciunul nu atinge, darmite să depășească vigoarea și cuprinsul originalului. Sărăcia de idei duce implicit la o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
panică și de teroare, care stăpânește satul. (Ă). Pentru că nu teroarea, zugrăvită atât de plastic de către scriitor a fost nota dominantă a realității Înfățișate, ci faptul că reprezentanții chiaburimii au rămas În stadiul de bandă teroristă, limitată ca număr, fără răsunet În massa mare a poporului. Aceasta s-a datorat unei forțe mai puternice decât toate uneltirile chiaburești: forța partidului clasei muncitoare și a muncii de lămurire pe care partidul a dus-o În massa țărănimii muncitoare. Elementul acesta: esențial pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
secolului XIX și Începutul secolului XX, pe care burghezia a acoperit-o sub o lespede de tăcere. Este o epocă bogată În scriitori și publicații legate de mișcarea muncitorească În creștere și Îndreptată Împotriva exploatării. (Ă). Autorul arată apoi Însemnătatea răsunetului pe care l-a avut critica lui Gherea și Contemporanul În general, În rândul scriitorilor din timpul acela, modul În care mișcarea muncitorească a găsit ecou În opera marilor creatori ai epocii cum sunt Eminescu și Caragiale. În broșura Influența
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bogatul conținut de idei al poeziilor lui Eminescu și se ocupă În mod exclusiv de meșteșugul de versificator al artistului (Ă). Studiul lui Gherea este și un bun exemplu al modului În care critica marxistă valorifică opera unui scriitor. (Ă). Răsunetul pe care l-a avut opera celui ce a scris Împărat și proletar În rândurile masselor muncitoare ale țării noastre a fost mare. Muncitorimea a prețuit elementul de critică socială a liricii eminesciene și s-a lăsat fermecată de cântecul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult mai generale. Ea a atacat problema naturalismului, a obiectivismului, a autenticității personajelor și situațiilor. S-a putut astfel vedea că pot aluneca pe panta naturalismului chiar și unii dintre cei mai Înzestrați scriitori ai noștri. Așa se explică și răsunetul discuției, la care au luat parte atât scriitori cât și critici”. NATURALISMUL - DUȘMANUL REALISMULUI SOCIALIST Răstălmăcit În cele mai neașteptate feluri, umplut cu o ideologie și o finalitate cu totul străine de esență, intenție și procedee, naturalismul va fi pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și o amintire pururi vie de dragoste pentru Patrie, pentru Partid, se află și poemul Slavă eroilor Doftanei al Mariei Banuș: «Aduceți copii, aici, ca să știe Să știe ce-i ura și sfânta mânie (Ă)». Astfel, Eugen Jebeleanu ne arată răsunetul pe care-l are evocarea eroismului comuniștilor În sufletele tinerei generații ce crește În libertate și fericire: Nu vom uita, nu, Petre niciodată!» Spun pumnii strânși și adâncii ochi senini - ai pionierilor cu cravate roșii, care privesc la Doftana, șapca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Petre Gheorghe, pe care călăii «clănțănind, În beznă ascunși» l-au Împușcat din spate, În timp ce din pieptu-i izbucnea răscolitor, strigătul: «Partidul să trăiască!» Poezia care a evocat chipul celor mai buni fii ai poporului, al eroilor clasei muncitoare capătă un răsunet deosebit mai ales atunci când poetul știe, scoțând În relief eroismul luptătorilor», să sublinieze latura umană, care-i apropie și mai mult de frații pentru care se jertfesc. Au scris despre anii crânceni ai ilegalității poeți Încercați ca Cicerone Theodorescu și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poziției lui Descartes, cât și, îndeosebi, în ceea ce privește caracterul îndreptățit al punctului său de vedere. În istoria gândirii moderne, Kant a fost primul care a pus discuția relației dintre știință și credință pe noi baze prin încercarea sa, întreprinsă cu atâta răsunet, de a delimita domeniul rațiunii teoretice de cel al rațiunii practice, imperiul cunoașterii de cel al moralității și religiei. Fie și numai viabilitatea și înrâurirea pe care a avut-o și o are până astăzi tradiția de gândire inaugurată de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
un alt incident care avea să conteze decisiv în decizia autorităților de a opri torturile și de a le șterge urmele: uciderea doctorului Ion Simionescu la Canal, provocată de acesta din disperare. Imediat după tragica sa moarte, care a avut răsunet și în afara țării, au început cercetările legate de ceea ce se întâmpla în închisori. Piteștiul a fost desființat ca centru de tortură în luna următoare, Țurcanu și ceilalți fiind transferați la Gherla, iar Gherla însăși a mai funcționat doar până în decembrie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
consiliile locale. Ponderea lor a rămas relativ mică, în raport cu bărbații. Amânarea de către parlamentari a înlăturării paragrafelor de legi care puneau în inferioritate juridică și politică femeile a făcut ca organizațiile de femei să inițieze noi acțiuni de protest, de mare răsunet în opinia publică. O nouă victorie pe drumul spre egalitate Organizațiile de femei s-au folosit de prilejul pregătirilor pentru unificarea Codului Civil de către guvernarea național-țărănistă (1928-1933), în scopul de a cere înfăptuirea neîntârziată a prevederii Constituției din 1923, referitoare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și-a exprimat adeziunea deplină a femeilor licențiate, având convingeri democratice, la efortul comun de a bara ascensiunea forțelor revanșarde, dictatoriale 5. Chemarea organizațiilor de femei la strângerea tuturor energiilor împotriva ofensivei curentelor și partidelor extremiste a avut un larg răsunet în rândurile femeilor, mai ales în urma discursului rostit pe 1 noiembrie 1936 de Mussolini la Milano, prilej cu care liderul fascist a luat apărarea revizionismului horthyst, afirmând că atât timp cât nu se vor reda Ungariei „teritoriile sale istorice” nu va fi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și verso) 2TC "2" Femeile nu pot forma un partid politic exclusivtc " Femeile nu pot forma un partid politic exclusiv" Rostul pregătitor al recentei grupări feminine - Familia și politica Gruparea feminină constituită săptămânile trecute în Capitală a avut un larg răsunet și a dovedit că femeile române se pregătesc cu o rară seriozitate pentru munca publică de mâine. După ce am publicat lămuririle d-nelor Alexandrina Cantacuzino și Calypso Botez, privind atitudinea și rațiunea grupului feminin, facem loc astăzi următoarei expuneri a d-nei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
potrivnică spiritului de organizare și 3) marea majoritate a tovarășelor din partid este adversară, fățișă sau tacită, organizării aparte a femeilor sau, altele, sunt indolente. Secțiunea Satu Mare s-a înființat în 1931 și în primele luni a activat cu destul răsunet. Curând ea s-a dizolvat prin inactivitate, ca urmare a unor certuri în sânul secțiunii de partid de acolo, care s-a răsfrânt asupra întregii mișcări. Azi secțiunea Satu Mare există, fiind reînființată în toamna anului 1932. Secțiunile afiliate Uniunii, în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
strălucită organizație a Asociației noastre, în care colaborează elita femeilor din acel oraș. Cu același talent, cu o nobilă dezinteresare te-ai devotat muncind mereu, iar filiala din Constanța e astăzi considerată ca una din cele mai serioase organizații cu răsunet în țară. și aici ați înființat una din cele mai practice școli de gospodărie pentru fetele de la țară, pe care o întrețineți cu munca și contribuția Comitetului. Onoare tuturor Doamnelor Membre și prezidentei! Ai reprezentat apoi Asociația cu demnitate și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]