4,549 matches
-
devenit niște negativiști. Și mai inadecvată într-un studiu despre opera unui gânditor este invocarea bolilor fizice ca generatoare de pesimism și iconoclastie: „Nimeni nu trebuie să acuze firea pesimistă a lui Emil Cioran, tendința lui de a împroșca cu răutate oamenii și divinitatea. Un om care a suferit atât de mult fizic are dreptul de a chestiona existența unei puteri divine căreia i-a cerut atât de mult ajutorul și nu la [sic!] primit. Atunci când nu poți respira, când nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să scrie nimic, preocupat fiind de beteșugurile sale. Apăsarea creierului îl face inutilizabil, răceala nu-l lasă să respire, somn nu are, oasele îi troznesc, carnea tremură... etc.“ M. Blecher avea probleme de sănătate mai grave, dar nu „împroșca cu răutatea oamenii și divinitatea“. Activitatea creatoare este, în realitate, mult mai complexă și urmează o logică a sa. Dacă n ar fi așa, am putea presupune, la rândul nostru, că autoarea a scris ceea ce a scris despre Cioran numai pentru că o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de genul: „Doresc prieteni pe care să mă bazez, / Ei să nu mă trișeze, eu să nu-i trișez.“ „Nu suport trădarea în iubire, / Nu pot trăi cu ea, nu-mi stă în fire.“ „Dezastru e când întâlnești prostia, / Cu răutatea la un loc și nebunia. // Pe acestea trei, de le-ntâlnești în om, / Ele-l supun, îl demolează, îl fac neom.“ „Cât rău poate să facă o minciună, / O știe numai cel ce n-are viață bună / Și i-au
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
liniștite, resemnate. Mă simt bine singur, par împăcat cu mersul lumii, cu imbatabilul ciclu, cu iluzia că pot iar vorbi cu el, cu Cezar, cu Cezar care stătea pe fotoliul acum gol. Vesel, trist, optimist, copleșit de nedreptate, răpus de răutatea umană. Strălucire și stingere în durere. Ce o fi simțit marele Cezar cînd Brutus...? Nu, mai bine ascult cîntecul monoton, cu răbufniri neașteptate, cu revolte înăbușite, cu eforturi spre a atinge Cerul. Este Cezar, așa cum l-am înțeles cînd l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
scenarii, montaje și planuri cu efecte de lungă durată. Bine, nu poți și înțeleg. Dar mă poți ajuta cu Dana. Dana era o prietenă a lui Ionel, de care Gelu auzise, dar n-o văzuse. Acum acesta gîndea, cu puțină răutate, că doar nu o să-i angajeze amanta. Nu cred...., se codește grangurul. Măcar s-o vezi. Este cea mai bună purtătoare de cuvînt. Dar am pe cineva... Întîi stai de vorbă cu ea. Bine. Mîine la 10 este bine? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
iluzii deșarte că, la o adică, merge. În fața școlii, în stradă, cîțiva copii, cam nespălați, ce-i drept, jucau un fotbal improvizat, dar îndrăcit. Doamna directoare strigă autoritar: Plecați de aici, haimanalelor! Hai, repejor! Viitorii vagabonzi erau încă nealterați de răutatea lumii și s-au retras vreo 5-10 metri mai la dreapta. Plecați, am spus. Vreți să vin la voi? Pesemne că lucrul acesta nu era dorit de micii răufăcători în devenire și s-au mai retras cu vreo 3 metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vădit pusă pe "stat de vorbă". Avea o gentuță de încasatoare la Salubris și, văzînd dorința de a mă aborda, am crezut că reclamă vreun neajuns. Gura ei imita un zîmbet care, prost dirijat, se transformase într-un rînjet de răutate. Demult doream să vă zic ceva, înainte de a muri. Aveți prilejul acum. În casa asta am crescut patru frați, toți cu facultate. Eu am fost colegă cu fratele matale, care a murit. I-am procurat niște medicamente din Bulgaria. Sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
general, bravura lui Marcel era similară cu cea a pubertinilor, care n-au încă diferențiate preferințele. În ultimul timp a intrat în politică și dădea amuzante declarații de presă. Iubitule, îl ruga soția, nu stăpînești gramatica și devii ținta tuturor răutăților. Eu m-am exprimat corect, dar știi cum sînt cei de la presă... Impresia lui Marcel era că devine egalul celui pe care îl bîrfește. Din acest motiv, țintea sus de tot, la președintele țării, la prim ministru, la miniștri, etc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Vă mulțumesc mult. Vizita aceasta nu mă surprindea. Omul acesta s-a dovedit a fi un accident al speciei umane. Avea o inteligență nativă deasupra mediei, dar educația sa era mult prea deficitară. Nu respecta nici o valoare morală și o răutate bolnăvicioasă îi deformase cumplit comportamentul. Am avut nenorocul să-l întîlnesc mereu în unele campanii electorale și, chiar dacă nu reprezintă mare lucru, îmi crease un soi de repulsie. Făceam însă eforturi mari să păstrez aparențele. Îl primesc chiar cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
plîns care a avut efectul scontat. Bine, te iert. Acum pleacă, te rog. A plecat și acum cîrîie pe la alt ziar. Cu ce ți-am greșit, Doamne? Sărbătoarea nașterii lui Iisus se face îndeobște și prin renunțarea, măcar temporară, la răutate. Bucuria venirii Lui printre noi trebuie să se manifeste și prin iertarea păcatelor "greșiților noștri". Cam așa stau lucrurile din punct de vedere teoretic. Cu practica stăm ceva mai prost. Dionisie Cosașu era cheie de biserică, adică nu fura, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu lumînarea. În casa lui te omenea, îți oferea daruri, te conducea o bucată de drum ducîndu-ți bagajele cele mai grele. Pe scurt, era om de pus la rană. Cusurgiii îi căutau hibele, dar omul ăsta n-avea neam de răutate în el. Totuși și în sufletul acestui aproape Sfînt era un colț negru, dar negru, nu glumă. Vecinul lui de peste șapte case a intrat în casa lui, a fost omenit, i s-a dat și o damigeană de 5 litri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pregătit alta, spune mexicanul. Mai frumoasă. Chiar, de ce nu? Monica reapare cu noua ploșniță. Radiază și chiar este frumoasă. Un cîntăreț anunță glumeț: Atenție, ploșnița este vie. Chiar? se apropie Ramona. Fufa dracului, o întîmpină Monica cu un fulger de răutate. Ce suflete urîte, comentează un filosof bătrîn, imun la frumusețe. CAPITOLUL IV Taina eternității S-a însurat Costică Nu aduce anul ce aduce ceasul. Adîncă și adevărată înțelepciune populară, simțită pînă în măduva oaselor de Ciornei Costică, om de afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sperie nevasta. Nu, nici vorbă. Ai SIDA! Nu, Doamne ferește! Ai lăsat-o pe una însărcinată... Cam pe aici ai nimerit-o. Lasă, zice nevasta calm, o scoatem noi la capăt. Numai că generozitatea a fost risipită de valurile vieții, de răutățile oamenilor apropiați. Un amic, văduv de cinci ani, l-a scos din sărite: Ionele, dacă o lămurești, eu sînt gata să mă însor cu ea. Ionel îl analizează. Omul acesta este o brută. Chel, cu burtă, cioturos, necioplit și uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu plapuma. Mă uimea cu ce grijă îi îndesa plapuma la spate ca să nu răcească. Acum lucrurile s-au complicat. Haine de firmă cunoscută, mașini bengoase, gazon și concedii prin locuri exotice. Cînd au venit la mine, un soi de răutate a pus stăpîne pe mine. M-ați impresionat la aeroport. Turtureilor, cred că ați transformat casa în "cuibușor de nebunii". Da' de unde, sare Ilona ca friptă. Adică cum? A venit cu o durere de șale groaznică. I-am făcut frecții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
viză pentru o zi. 57. Acesta, sigur, va ajunge un duhovnic bun. Pe cât este de tânăr pa atât de înțelept este. Nu l-am văzut niciodată să-și piardă răbdarea, să nesocotească canoanele, să nu-și facă pravila. Nu are răutate în suflet și inima îi este ca de copil. Poate este alesul Domnului, părinte Gherasim. Numai că vezi matale cât e de bicisnic, mai are o sâmbătă și se duce la deal după protosinghel. De trei ani nu am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai bună aș putea să-i dau unui principe nou decît exemplul faptelor acestuia, iar dacă planurile și măsurile lui de acțiune nu i-au izbutit, aceasta nu s-a întîmplat din vina lui, ci dintr-o neobișnuită și extremă răutate a sorții. Pentru a-i da putere ducelui Valentino, fiul său, Alexandru VI a trebuit să înfrunte multe greutăți imediate și altele care s-au ivit ulterior. Mai întîi el nu vedea nici o modalitate de a-l face principe decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cîteva leghe de pămînt în plus îl vor face ilustru, căci așa, cei care posedă cele mai multe pogoane de pămînt ar trebui să fie cei mai stimați. Eroarea lui Machiavelli în privința gloriei cuceritorilor putea fi una generală, a timpului său, dar răutatea lui cu siguranță nu; nu există nimic mai groaznic decît anumite mijloace pe care el le propune pentru păstrarea cuceririlor: privite cu atenție, nu va rămîne unul care să fie rezonabil sau just. Trebuie, spune acest om rău, să stîrpiți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lipsite de prezențe umane, sau a unui imens deșert, ci în bogăția locuitorilor și în numărul lor. Interesul unui principe este, așadar, să populeze o țară, s-o facă înfloritoare, și nu s-o devasteze și s-o distrugă. Dacă răutatea lui Machiavelli este oribilă, raționamentul lui inspiră milă, încît ar fi făcut mai bine să înceapă prin a învăța să judece, înainte de a da lecții de politică monstruoasă. Un principe trebuie să-și stabilească reședința într-o republică proaspăt cucerită
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nemții care fac parte din infanteria ei, ar fi mult mai puțin redutabilă decît este astăzi. Acestea despre erorile de judecată; să le vedem acum pe cele de morală. Relele exemple pe care Machiavelli le propune principilor sînt tot atîtea răutăți care nu-i pot fi iertate. El invocă în acest capitol pe Hieron din Siracuza, care considera că trupele lui auxiliare erau periculoase și dacă le păstra și dacă le concedia, drept care le-a măcelărit. Asemenea fapte ne revoltă dacă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acum la argumentul lui cel mai înșelător. Un principe, spune el, va cîștiga mai mult făcîndu-se temut decît făcîndu-se iubit, pentru că majoritatea oamenilor sînt porniți către ingratitudine, cameleonism, disimulare, lașitate și avariție; iubirea este o legătură care obligă, pe care răutatea și josnicia omenească au făcut-o foarte fragilă; în timp ce teama de pedepasă asigură mult mai bine supunerea oamenilor; oamenii sînt stăpîni pe bunăvoința lor, dar nu-și pot stăpîni frica; un principe prudent va depinde mai mult de el decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
privilegiată a filosofilor; ea a devenit însă nebunia politicienilor. Machiavelli este infestat de ea mai mult decît oricine: el vrea să demonstreze că un suveran trebuie să fie rău și înșelător; sînt cuvintele sacramentale ale religiei lui. Machiavelli are toată răutatea monștrilor cu care s-a luptat Hercule, dar nu și forța lor. De aceea, nu-ți trebuie bîta lui Hercule pentru a-l înfrînge, căci ce este mai simplu, mai natural și mai convenabil pentru principi decît dreptatea și bunătatea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
au vorbit lucruri rele despre un Tiberiu, Nero sau Caligula, înainte ca ei să ajungă la tron: poate că sceleratețea lor ar fi rămas fără efect dacă n-ar fi fost pusă în lumină de ocazia care a dezvoltat germenele răutății din ei. Se găsesc oameni care au, pe lîngă mult spirit, flexibilitate și talent, sufletul cel mai întunecat și cel mai ingrat; există alții care strîng în ei toate calitățile inimii. Principii prudenți au preferat, de obicei, pe cei la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
falșii principi ai lui Machiavelli îi vor pierde cu siguranță pe aceia care vor fi atît de nebuni încît să le urmeze pilda. Nu ascund nimic, e posibil ca lașitatea unora dintre acești principi ai Italiei, la fel ca și răutățile lor, să-i fi dus la pierzanie; astfel e cert că lipsa de tărie a regilor Neapolelui i-a condus la dezastru; dar puteți să-mi spuneți tot ce voiți în chestiuni de politică, să-mi aduceți tot felul de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
făcu să o grăbească pe mănușăreasă să o servească înaintea reginei, în acest timp, regina își ceru mănușile comandate; o Doamnă*, care era dușmana doamnei Marlborough, o informă pe regină de tot ceea ce se petrecuse și o făcu cu atîta răutate, încît regina începu, din acel moment, să o privească pe Ducesă ca pe o favorită a cărei insolență nu o mai putea suporta. Mănușăreasă puse capac supărării reginei prin istoria cu mănușile, pe care i-o înfățișă la modul cel
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
punea pe Radu să-i horească În mălin, la casa comunală din Rătești... — Bine, mamă, o să mă duc să-l caut prin Israel, dacă nu l-or fi mîncat cumva egiptenii În război... Bătrîna a dat să confirme ceva despre răutatea faraonului Egiptului față de evreii lui Moise, dar tata pusese de acum capăt oricărei conversații despre partizani și șefi de Partid comunist, de la noi ori de aiurea, de pe lumea asta ori de pe cealaltă. Bunicii, Ștefan și Maria, veniți din Pișcari, cunoșteau
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]