908 matches
-
se folosesc programe speciale pe calculator care să permită alcătuirea hărții astrale), altele mai puțin (ne referim aici la practicile populare de previziune). Iată cum componenta magico-religioasă a existenței umane se regăsește chiar și într-o epocă dominată de spiritul raționalist și pozitivist. Mircea Eliade arată că "...sacrul și profanul constituie două modalități de a fi în lume, două situații existențiale asumate de om de-a lungul istoriei. Aceste moduri de a fi în Lume nu interesează doar istoria religiilor sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai ușoare. Specialiștii au formulat, de-a lungul timpului, câteva teorii ale actului voluntar, și anume (Cosmovici, 1998 citat de Dragnea și Bota, 1999, p. 40): teorii psiho-fiziologice, conform cărora motivația este o idee sau imagine care determină acțiunea; teorii raționaliste, care pun gândirea în centrul acțiunii; teorii ale rolul factorului afectiv, conform cărora sentimentele stau la baza actului motric; teorii ale rolului inițiativei, ce pun pe primul plan participarea activă, chiar și ruperea de prejudecăți, în realizarea de acțiuni; Considerăm
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
164 Concluzie / 178 Capitolul 7: Postmodernismul (Richard Devetak) / 179 Putere și cunoaștere în Relațiile Internaționale / 180 Strategii textuale ale postmodernismului / 186 Problematizarea statelor suverane / 189 Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vorba pe larg în această carte. Ele nu pot fi considerate ca alcătuind o paradigmă unitară, diferită de realism și liberalism, deoarece nu împărtășesc asumpții comune, ci doar critica radicală față de fundamentele ontologice și față de poziția despre cunoaștere a teoriilor raționaliste. De aceea, ele vor fi tratate separat, cu caracteristicile lor care le diferențiază atât de curentul principal (mainstream), cât și unele de altele. Această insistență asupra dezvoltărilor celor mai recente din teoria Relațiilor Internaționale deosebește cartea de față de alte compendii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
School of Economics în anii '50 și '60, Wight (1991) a protestat împotriva reducerii reflecției asupra relațiilor internaționale la două tradiții de gândire. Ceea ce s-a pierdut prin divizarea domeniului între realism și idealism a fost o îndelungată tradiție (tradiția "raționalistă" sau "groțiană") care avea drept punct de plecare existența societății de state. Această perspectivă, care a ajuns să fie cunoscută ca Școala Engleză (a se vedea Capitolul 4 din volum) a fost influentă mai ales în Marea Britanie, dar și în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în timp, ordinea internațională va fi modificată până ce se va conforma principiilor dreptății cosmopolite". Teoria relațiilor internaționale a lui Kant este o încercare timpurie de a realiza o teorie critică internațională, absorbind intuițiile și criticând slăbiciunile din gândirea realistă și raționalistă prin prisma interesului față de libertatea și dreptatea universale. Deși Linklater consideră abordarea lui Marx ca fiind prea îngustă, deoarece se focalizează pe excluderea bazată pe clasă, el crede că totuși aceasta oferă baza unei teorii sociale pe care trebuie construită
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
VARGA Capitolul 8 Constructivismul Christian Reus-Smit În anii '80, două tipuri de dezbateri au structurat disciplina Relațiilor Internaționale, mai ales în cadrul curentului dominant american. Prima a fost între neorealiști și neoliberali; amândouă curentele au căutat să aplice logica teoriei economice raționaliste în relațiile internaționale, însă au ajuns la concluzii radical diferite legate de posibilitățile de cooperare internațională. A doua dezbatere a fost între raționaliști și teoreticienii critici, aceștia punând sub semnul întrebării asumpțiile epistemologice, metodologice, ontologice și normative ale neorealismului și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat pe adepții teoriei critice de critica metateoretică, împingându-i către o analiză empirică a politicii mondiale. Acest capitol explică natura și afirmarea constructivismului în teoria internațională, situându-l în relație cu teoria raționalistă și cu teoria critică. Constructivismul este caracterizat de o subliniere a importanței structurilor normative și materiale, a rolului identității în modelarea acțiunii politice și a relației de constituire reciprocă dintre agenți și structuri. Când folosesc termenii de raționalism sau teorie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și cu teoria critică. Constructivismul este caracterizat de o subliniere a importanței structurilor normative și materiale, a rolului identității în modelarea acțiunii politice și a relației de constituire reciprocă dintre agenți și structuri. Când folosesc termenii de raționalism sau teorie raționalistă, mă refer nu la școala "groțiană" sau "Engleză" din teoria internațională, discutată de Andrew Linklater în Capitolul 4 al acestui volum, ci la teoriile care sunt influențate în mod explicit de asumpțiile teoriei alegerii raționale, în principal neorealismul și neoliberalismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru a include toate teoriile post-pozitiviste din a Treia Dezbatere și de după, cuprinzând atât teoria critică definită restrâns de Școala de la Frankfurt cât și teoria internațională postmodernistă, discutate de Richard Devetak în Capitolele 6 și 7. După ce voi revedea premisele raționaliste ale neorealismului și neoliberalismului și voi trece din nou în revistă critica generală a acestor premise, lansată de teoreticienii critici în anii '80, voi examina originile constructivismului și principalele sale premise teoretice. Apoi voi face distincția între trei forme diferite
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abordare teoretică, printr-o discuție despre contribuția constructivismului la teoria relațiilor internaționale, și printr-o scurtă trecere în revistă a direcțiilor ce s-au dezvoltat în cadrul constructivismului în ultimii cinci ani, mai ales în urma atacurilor de la 11 septembrie 2001. Teoria raționalistă După cel de-al Doilea Război Mondial, realismul a devenit teoria dominantă în relațiile internaționale. Totuși, această dominație nu a rămas necontestată de către noile perspective teoretice emergente, forțând revizuiri în teoria realistă. În anii '70, realismul clasic al lui Claude
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Neoliberalii caracterizează astfel statele nu ca poziționaliști defensivi, precum le consideră neorealiștii, ci ca maximizatori de utilitate, ca actori ce vor menține cooperarea atâta timp cât ea promite avantaje absolute în favoarea intereselor proprii. În ciuda acestor diferențe, neorealismul și neoliberalismul sunt, ambele, teorii raționaliste; ambele sunt construite pe asumpțiile alegerii raționale din teoria microeconomică. Se profilează trei astfel de asumpții. Întâi, actorii politici fie ei indivizi sau state sunt considerați a fi atomiști, egoiști și raționali. Actorii sunt tratați ca fiind presociali, în sensul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
statele se asociază în construcția cooperativă și menținerea unor instituții funcționale, dar identitățile și interesele lor nu sunt deloc formate sau constituite prin interacțiune socială. Provocarea teoriei critice În vreme ce neorealiștii și neoliberalii s-au angajat într-o ceartă de familie raționalistă, teoreticienii critici au pus sub semnul întrebării înseși bazele proiectului raționalist. Ontologic vorbind, ei au criticat imaginea actorilor sociali ca fiind cea a unor atomiști egoiști, ale căror interese sunt formate anterior interacțiunii sociale, și care intră în relațiile sociale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dar identitățile și interesele lor nu sunt deloc formate sau constituite prin interacțiune socială. Provocarea teoriei critice În vreme ce neorealiștii și neoliberalii s-au angajat într-o ceartă de familie raționalistă, teoreticienii critici au pus sub semnul întrebării înseși bazele proiectului raționalist. Ontologic vorbind, ei au criticat imaginea actorilor sociali ca fiind cea a unor atomiști egoiști, ale căror interese sunt formate anterior interacțiunii sociale, și care intră în relațiile sociale doar pentru scopuri strategice. Ei argumentau că actorii sunt fundamental sociali
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoriile ar trebui să își propună în mod explicit să expună și să demonteze structurile de dominare și opresiune (Hoffman 1987; George și Campbell 1990). Sub umbrela acestei vaste critici, teoreticienii critici moderni și postmoderni au rămas uniți împotriva teoriilor raționaliste dominante. Totuși, așa cum raționaliștii erau divizați intern, așa erau și criticii. Postmoderniștii, inspirându-se de la teoreticienii sociali francezi, mai ales de la Jacques Derrida și Michel Foucault, au adoptat o poziție de "interpretativism radical". S-au opus oricăror încercări de a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
val al teoriei critice a avut un puternic caracter metateoretic sau aproape filozofic. Teoreticienii critici internaționali au avut preocupări generale legate de epistemologie, axiologie, ontologie și metodologie, și energiile lor s-au concentrat în direcția dărâmării fundațiilor filozofice ale proiectului raționalist. Teoreticienii critici au publicat, cu siguranță, și studii empirice notabile despre politica globală, dar direcția generală a scrierilor critice era mai mult teoretică în mod abstract, iar impactul lor principal a constat în critica asumpțiilor legate de cunoașterea legitimă, de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
defineau ceea ce a fost considerat a fi cunoașterea legitimă în domeniul Relațiilor Internaționale. Și, în al doilea rând, că influența acestor asumpții s-a extins cu mult dincolo de zona academică pentru a structura elaborarea politicilor, mai ales în Statele Unite. Teoriile raționaliste erau astfel de două ori mai insidioase. Nu numai că dominau discursul Relațiilor Internaționale, până la excluderea perspectivelor și a formelor de cunoaștere alternative, ci au și inspirat politica dusă de Washington în timpul Războiului Rece, cu tot excesul de putere pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politica mondială. Balanța studiilor critice s-a îndepărtat astfel de modul anterior de argumentare filozofică abstractă, înspre studiul discursului și al practicii umane, dincolo de limitele înguste ale teoriei relațiilor intrenaționale. Acolo unde teoreticienii critici din primul val au respins descrierea raționalistă a ființei umane ca fiind egoistă și atomistă și societatea ca fiind un domeniu strategic răspândind o imagine alternativă a oamenilor ca înrădăcinați social, constituiți prin acțiune comunicativă și deținători ai puterii prin cultură constructiviștii au folosit această ontologie alternativă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1999; Reus-Smit 1999; Tannenwald 1999; Rae 2002). Nu numai că sfârșitul Războiului Rece a lansat întrebări noi și interesante despre politica mondială (precum dinamica schimbării internaționale, natura unor practici instituționale fundamentale, rolul acțiunii non-statale și problema drepturilor omului), dar eșecul raționalist în a explica transformările sistemice recente a încurajat noua generație de gânditori să revizuiască întrebări vechi și situații văzute îndelung prin lentile neorealiste și neoliberale (incluzând controlul armelor de distrugere în masă, rolul și natura culturii strategice și implicațiile anarhiei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de distrugere în masă, rolul și natura culturii strategice și implicațiile anarhiei). În final, avântul luat de noua perspectivă constructivistă a fost sprijinit și de faptul că unii cercetători din aria convențională a disciplinei, frustrați de slăbiciunile analitice ale teoriilor raționaliste dominante, au îmbrățișat, și ei, cu entuziasm, noua perspectivă, deplasând-o de la periferie spre curentul principal al dezbaterii teoretice. Ecou al diviziunilor din cadrul teoriei critice internaționale, constructiviștii sunt împărțiți între moderniști și postmoderniști. Oricum, cu toții au încercat să articuleze și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoriei critice internaționale, constructiviștii sunt împărțiți între moderniști și postmoderniști. Oricum, cu toții au încercat să articuleze și să exploreze trei afirmații ontologice legate de viața socială, afirmații despre care ei pretind că spun mai multe despre politica globală decât asumpțiile raționaliste rivale. Mai întâi, în măsura în care se poate spune că structurile pot modela comportamentul actorilor politici și sociali, fie ei indivizi sau state, constructiviștii susțin că structurile normative sau ideaționale sunt la fel de importante ca și structurile materiale. Acolo unde neorealiștii scot în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sine competiția echilibrului de putere. În măsura în care au discutat despre asta, neoliberalii au văzut și ei interesele statului ca fiind esențialmente materiale, chiar dacă au afirmat importanța instituțiilor internaționale ca variabile intermediare în acest proces. Al doilea factor a fost conceperea prevalent raționalistă a acțiunii umane. Așa cum am văzut, atât neorealiștii, cât și neoliberalii și-au imaginat ființele umane și, prin extensie, statele ca actori atomiști, egoiști, strategici, afirmând astfel o formă standard de raționalitate instrumentală la toți actorii politici. Când au fost
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
astfel de scepticism materialist. Ei au arătat cum evoluează normele internaționale, cum ideile și valorile ajung să modeleze acțiunea politică, cum argumentația și discursul condiționează consecințele și cum identitatea formează agentul, toate în moduri care contrazic așteptările teoriilor materialiste și raționaliste. Deși acest "idealism empiric" nu asigură răspunsuri la întrebări puse de teoreticienii etici internaționali, el contribuie la teoretizarea normativă orientată mai mult spre filozofie în două moduri: legitimează o astfel de teoretizare, demonstrând posibilitatea ca ideile să provoace schimbări la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
genizate de tipul "femeie/femei și bărbat/bărbați" au servit, din punct de vedere istoric, la marginalizarea femeilor și a anumitor bărbați. Abordările feministe empirice și analitice atacă modalitățile stereotipe de gândire și practicare a Relațiilor Internaționale, mai ales abordările raționaliste dominante. Dacă ne întrebăm de ce am văzut de obicei numai oameni de stat și soldați în teoriile Relațiilor Internaționale, ajungem în cele din urmă să punem la îndoială statutul normativ al Relațiilor Internaționale, inclusiv identitatea cercetătorilor și modalitățile instituționalizate de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-și aducă întreg bagajul de cunoștințe teoretice și empirice în studiul unei game largi de probleme, și sub nicio formă să nu cedeze teme cheie de studiu în favoarea realiștilor și instituționaliștilor neoliberali. Această agendă nu trebuie să ia o formă raționalistă, ci, în consonanță cu obiectivele reconstructive ale feminismului, cere studii empirice conduse de teorie și teorii normative mai bine fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]