2,941 matches
-
monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care a plecat la 17 ani, la jumătatea anilor ’80, când totalitarismul În forma comunismului naționalist ne intra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
avem un handicap? Dacă admitem că este o pură Întâmplare și că nu are legătură cu ce vrem sau ce facem, de ce căutăm superiorități intelectuale și morale În faptul nașterii noastre, și nu În faptele vieții noastre? Fără respect pentru raționalitatea oricui și fără empatie, modernitatea democratică este o vorbă calpă. Eugeniștii fac parte din categoria mai vastă a „intelighenției” românești care, o spun cu amărăciune, nu și-a pus și nu Își pune problema În acest chip, chiar dacă unii dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
față de astfel de idei care sprijineau interesele lor pentru statul etnocratic. Dar dezvoltă și argumentele și dovezile care atestă faptul că eugeniștii autoasumați nu au făcut parte din mișcarea legionară, fiind interesați de ceea ce ei considerau că este obiectivitate științifică, raționalitate, modernitate, toate aplicate unei comunități politice lipsite de „rădăcini adânci În liberalism sau cultură civică democratică” (M.B.). Deontologic, situația eugeniștilor reformiști nu este nici pe departe atât de rea ca aceea a legionarilor. Consecințialist Însă, „rezultatul unui astfel de proces
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a-și depăși limitele materiale 34. Teoria sa despre modul În care se produc schimbările În istorie se plasa fidel În tradiția Încă puternică a școlii de gândire pozitiviste, ce punea accentul pe posibilitățile nelimitate de realizare a progresului În virtutea raționalității și abilității omului de a Învinge limitările mediului Înconjurător. Încrederea În progres Împărtășită de intelectuali și politicieni se afirmase În unele cazuri și mai puternic o dată cu sfârșitul primului război mondial. Chiar dacă trupele române suferiseră pierderi majore În timpul războiului și Întreaga
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
educației și a folosirii măsurilor voluntare, mai degrabă decât coercitive, ca instrumente de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. Ideologia eugenistă a noului stat se disocia de alte Încercări de a oferi o perspectivă coerentă asupra modernizării României prin faptul că susținea raționalitatea și științificitatea argumentelor formulate, În sprijinul cărora se pretindeau a fi aduse dovezi irefutabile. Alternativa eugenistă propunea, astfel, o modalitate de a gândi politicul neobișnuită În peisajul românesc, În care limbajul științei nu fusese Încă asumat nici măcar la nivelul curentelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
studii de caz și formulând ulterior diagnoze bazate pe observațiile sale, precum și recomandări cu privire la tratamentele cele mai potrivite pentru „afecțiunea” descoperită. Moldovan oferea astfel audienței sale educate o soluție atractivă pentru frustrările pe care aceștia le experimentau, deoarece Îmbrăca hainele raționalității și ale detașării față de „politicianismul” partizan caracteristic majorității celorlaltor ideologii. Mai mult, lucrările lui Moldovan sunt infuzate de moralitatea clasei de mijloc În ceea ce privește familia și de o doctrină a separării dintre sfera publică și cea privată. Argumentarea de acest tip
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dar rămânea o componentă pe care lucrarea nu o explicita, În contrast cu ideologia antisemită agresivă a lui A.C. Cuza sau a partidelor lui Corneliu Zelea Codreanu. Obscurizarea acestei dimensiuni i-a permis lui Moldovan să dea ideilor sale o aparență de raționalitate și moderație În comparație cu cele ale dreptei extreme, În ciuda, așa cum am arătat, a implicațiilor radicale ale propunerilor sale. Mai mult, noul stat nu urma să le acorde aceleași privilegii tuturor românilor, pentru că accesul la o poziție guvernamentală ce oferea siguranță materială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1961, p. 149). Cel puțin în parte, emergența totalitarismelor poate fi interpretată, în acest fel. Într-adevăr, totalitarismul modern poate fi considerat ca desăvârșirea unui proces început prin intervenția unui partid de tip „ligă” sau Bund, într-un context de raționalitate liberală zdruncinată, în vederea restaurării (sau a proiecției în viitor) a valorilor comunitare. Cu privire la aceasta, Duverger notează că angajamentul cerut de Bund este „o adeziune totală, o orientare a ansamblului vieții”; el conchide că „toate partidele totalitare au o latură Bund
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lungul istoriei, principiul universal-birocratic îl înlocuiește, puțin câte puțin, pe cel personal-feudal. Mosca este condus de raționamente foarte apropiate de distincțiile weberiene, care plecau de la fundamentările legitimității: legitimitate tradițională, charismatică sau legal-rațională. Pentru Mosca, la fel ca și pentru Weber, raționalitatea legală este sursa puterii în epoca modernă (Valade, 1996, pp. 424-425). Ceea ce-l diferențiază pe Pareto de Mosca este cadrul general al analizei. Mosca se centrează pe examinarea mecanismelor instituționale legate de funcționarea statului. Această preocupare se află în prim-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
implică posibilitatea apelului la elite, pentru a realiza o ordine socială planificată, evitându-se astfel extremele anarhiei liberale și ale organizării dictatoriale. Influențat de concepțiile werberiene, Mannheim e conștient de faptul că orice formă de planificare implică o extindere a raționalității birocratice în noi domenii ale vieții. Or, acest lucru pune problema controlului democratic al birocrației. Însă, în opinia sa, trebuie să ne ferim de supraestimarea stabilității elitelor în societățile pluraliste moderne, precum și a capacității lor de a se sustrage judecății
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o onirocritică decurgând din exegeza rațională și sprijinindu-se pe exercitarea unei simple logici a cauzalităților bine înțelese. Departe de inspirație, de transă ori de apelarea la magia irațională, metoda sofistului trimite la analiză, la conjectură, la căutarea înlănțuirilor, la raționalitatea cea mai clasică sprijinită pe o teorie a cauzelor și a efectelor. La care se adaugă talentul interpretului pentru a produce sens. Antiphon nu propune adevărul visului, ci un adevăr al acestuia, adică adevărul său, ca interpret. în speță - dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
inițiativa activiștilor, ori de sus în jos, caz în care o instanță exterioară ajută la stimularea implicării potențialilor activiști. Multe dintre campaniile ecologiste sunt coordonate de organizații puternice precum Greenpeace. Deși realizările m.s. ar fi fost greu de imaginat în afara raționalității organizaționale, acest element și anumite corolare ale sale a suscitat critici din mai multe poziții. Se condamnă, de pildă, profesionalizarea anumitor roluri în ONG-uri. Skocpol (2003) arată că organizațiile civice americane operează din ce în ce mai mult managerial, iar sarcinile m.s. sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al întemeietorilor sociologiei românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății ca proces de modernizare este cuprins în programele revoluției de la 1848 din Principatele Române, izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente, caracteristică liberalismului economic și politic: proprietatea privată, individul, libera concurență, economia de piață, societatea civilă, separația puterilor, adică marile valori liberale susținute de Locke, Hume, Montesquieu, Tocqueville (Tănase, 1995, p. 3). Perioada de înflorire a acestor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
expertiza; - structură organizațională simplă, cu un bun echilibru între structurile de conducere și cele de execuție; - structuri descentralizate, autonome, însă puternic legate de valorile organizației. Modele ale schimbării organizaționale Ballard (1998) identifică cinci modele ale s.o.: procesul, alegerea rațională, raționalitatea pragmatică, haosul și învățarea continuă. Primele trei modele se bazează pe premisa existenței controlului, stabilității și a ierarhiei în organizații. Celelalte două modele promovează ideea funcționării organizației într-un mediu aflat într-o continuă și rapidă schimbare și pun accentul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la localitate: reconstruire a identității istorice și geografice. Imagini seriale discontinue - asemenea imaginilor văzute din interiorul unui autoturism. Distanțarea spațiilor destinate autoturismelor și pietonilor: redescoperirea spațiului urban pietonal. Sursa datelor: Compilația autorului după Michael Dear și Steven Flusty (2002). În comparație cu raționalitatea orașelor moderne, definite în primul rând ca centre de producție, în majoritatea cazurilor industriale, imaginea orașelor postmoderne este mai sofisticată și detaliată, în ele regăsindu-se diversitatea, multiculturalitatea și eleganța stilată. Conform acestei imagini, orașul postmodern este unul dinamic și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
existentă. Acești actori au ales să se identifice cu elementele ideaționale, cu valorile propuse chiar de regimurile comuniste, reușind să creeze loialități și solidarități alternative, construite în jurul acestor valori. Tehnocrați, manageri, inteligenția dizidentă au adoptat, în spiritul lor, valori precum raționalitatea, democrația, participarea în procesul democratic, care aveau deja o anumită legitimitate și o prezență instituțională chiar în interiorul regimurilor comuniste, și s-au opus aplicării lor practice distorsionate și corupte (Eyal și Townsley, 1995; Eyal, Szélenyi și Townsley, 1998, pp. 86-112
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în speță idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind capabili să evalueze costurile și beneficiile asociate acțiunilor lor. E adevărat, în condiții particulare, precum incertitudinea și insecuritatea din relațiile internaționale, emoționalitatea poate interfera cu raționalitatea, însă idealiștii apreciază că natura umană este perfectibilă prin educație, de unde și posibilitatea stăpânirii emoțiilor. Consecutiv, viziunea idealiștilor asupra istoriei umane este evolutivă, de progres continuu al oamenilor și istoriei lor, susținut prin rațiune și educație. Pentru pesimiști (sau sceptici
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de secol, grupul de idealiști ce apelează la tiparul gândirii liberale ale secolului nouăsprezece. Într-o formulare elegantă, formalizarea relațiilor internaționale ca disciplină autonomă este într-adevăr dominată de structura mentală a paradigmei liberale de secol nouăsprezece, accentuând credința în raționalitate, egalitate, libertate, proprietate și mai ales, încrederea în posibilitatea progresului uman (Knutsen). Mai mult, spre deosebire de etapele ulterioare în care disciplina se află sub dominația metodologiilor „științifice” ale științelor sociale, debutul relațiilor internaționale este marcat de influența investigației istorice și a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
datorită existenței unei autorități supreme însărcinate cu implementarea legislației, în vreme ce persistența politicii de putere caracteristice sferei internaționale se datorează absenței unei autorități suverane la scară globală: astfel, în domeniul relațiilor internaționale, pacea derivă nu atât din exploatarea principiilor internaționalismului liberal (raționalitate, justiție/drept, organizații internaționale și securitate colectivă), cât din respectarea principiilor perene ale balanței de putere (Ashworth, 2002, p. 37). Împotriva acestei poziții, avocații principiilor liberale se opun separării necesare între regulile și normele interacțiunii din sfera politicii interne și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
clare vizează dinstincția dintre raționalism ca teorie a relațiilor internaționale, specifică spațiului academic al Commonwealth-ului, sinonim cu Școala engleză a relațiilor internaționale, și „raționalism” ca denumire-etichetă dată de autori contemporani unui grup de teorii care pleacă de la câteva ipoteze comune: raționalitatea actorilor internaționali, utilitatea metodelor pozitiviste pentru explicarea fenomenelor internaționale, posibilitatea unor teorii obiective, verificabile empiric și generalizabile, referitoare la realitatea internațională. Aceste teorii înrudite sunt denumite, de alte surse de specialitate, cu termenul de „pozitivism”, pe care îl recomand, tocmai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
agresor) nu va lua în calcul motivele, ci exclusiv capacitățile acestuia. Ea se poate realiza prin eforturi interne (sporirea propriilor capacități) sau externe (crearea de alianțe). Alegerea de către stat a comportamentului de contrabalansare nu are nevoie de nici o asumpție de raționalitate a statului - el este „prescris” de la nivelul structurii, prin intermediul mecanismului de socializare. Waltz pornește de la premisa că orice teorie trebuie să treacă proba falsificabilității, însă recunoaște că, deoarece se prezice doar o vag definită și inconstantă condiție de echilibru, e
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe o serie de asumpții ale realismului structural care suferă, însă, unele modificări: statele sunt principalii actori în politica mondială, însă organizațiile interguvernamentale și actorii nestatali joacă roluri mai importante decât sunt dispuși să accepte realiștii; actorii sunt caracterizați de raționalitate, în sensul că tind să se comporte în așa fel încât să-și maximizeze beneficiile pe ansamblul unei game de obiective, ordonate consistent din punct de vedere logic; raționalitatea actorului nu presupune că el dispune de informație perfectă, că ia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
importante decât sunt dispuși să accepte realiștii; actorii sunt caracterizați de raționalitate, în sensul că tind să se comporte în așa fel încât să-și maximizeze beneficiile pe ansamblul unei game de obiective, ordonate consistent din punct de vedere logic; raționalitatea actorului nu presupune că el dispune de informație perfectă, că ia în considerare toate alternativele posibile sau că preferințele sale rămân neschimbate; puterea și influența rămân centrale în definirea intereselor statelor, însă de aici nu decurge că statele caută întotdeauna
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Nordului” despre iraționalitatea, primitivismul, dependența, neajutorarea, lipsa de civilizație și caracterul „natural”, atavic, al popoarelor din „Sud” (în special popoarele africane), în mod similar cu percepțiile imaginarului colectiv, de-a lungul secolelor și până astăzi, despre femei, prin opoziție cu raționalitatea, civilizația, spiritualitatea și caracterul independent, autonom, al bărbatului. Feminismul teoriei critice este o altă teorie importantă în studiile feministe contemporane ale relațiilor internaționale care poate fi încadrată etapei genului ca element constitutiv. Fiind un curent mai recent (anii 1990), se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gândirea realistă. Și pentru unii, și pentru ceilalți, statul este unitatea fundamentală de analiză, iar puterea actorilor este un element luat în calcul, chiar dacă i se acordă o importanță diferită în cele două abordări. O altă asemănare constă în presupunerea raționalității actorilor, considerându-se că fiecare participant la sistemul internațional anarhic își adecvează mijloacele la scopuri, primul obiectiv al oricărui stat fiind asigurarea propriei securități, în înțelesul tradițional al acesteia. Ambele paradigme vor postula astfel că statele sunt practic obligate să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]