4,689 matches
-
pe marcajele care se prelevează: denumirea operatorului economic cu drept de marcare și codul de marcare atribuit acestuia, denumirea generică a produsului, respectiv țigarete, țigări, țigări de foi, tutun de fumat, alcool, băuturi slab alcoolizate - după caz, băuturi spirtoase, țuică, rachiuri din fructe, produse intermediare, seria și numărul care identifică în mod unic banderolele/timbrul, cantitatea nominală exprimată în litri de produs conținut, concentrația alcoolică în volum. .................................................................. .................................................................. Cele ……… marcaje se introduc în 4 plicuri, după cum urmează: – plicul 1 conține ............... marcaje numerotate
ORDIN nr. 128 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294647]
-
cabluri și arbori de cabluri 8212.2.1 RO/03/0713/649 219. Confecționer produse pirotehnice 8222.2.2 RO/03/0531/650 220. Galvanizator 8223.1.4 RO/02/0715/651 221. Tipograf flexograf 8251.2.3 RO/03/0211/652 222. Tălpuitor industrial 8266.1.2 RO/02/0723/653 223. Preparator înghețată 8274.1.1 RO/02/0721/654 224. Preparator băuturi răcoritoare 8278.1.2 RO/02/0721/655 225. Preparator rachiuri și lichioruri 8278.1.3 RO/02/0721/656 226. Operator la fabricarea berii 8278.2.2 RO/03/0721/657 227. Montator subansamble 8287.2.1 RO/03/0715/658 228. Mașinist la mașini de ambalat 8290.1.1 RO/02/1088/659 229. Manevrant vagoane 8312.1.4 RO/02/1041/660 230. Tractorist 8331.1.1 RO/02/0716/661 231. Combainier agricol 8331.1.2 RO/02/0716/662 232. Motorist
ORDIN nr. 3.977/1.200/2025 () [Corola-llms4eu/Law/298990]
-
interes: Treaz eram, dar mai visam Că la noi, în cartier, Va fi raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - Mai lasă dracu' rachiu'! Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracu'... - Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340444_a_341773]
-
cu zahăr și cu dulceața dint-on colț de cârpa. Ș-acu iau ce-i sosi! Când mi-o pușcat Doaga pe Murăș în Arsuri (că trântisă gios pe Petrișor a lu Ianăș și i-o dat nu-știu-care on lităr de rachiu să-l puste), dăm să mă bag cu oile pe dos. Oile numa nu și nu, da n-am lăsat după iele; le-am bătut c-o joarda și dup-aia m-am căit ș-am plâns. S-o vinit
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
trofic tot acolo ajungeam. Vine rața, care nu era pe varză, ci sub varză. Manânc. Varza...ok. Bună și rața. Doar că părea cam mare pulpa; și cam fragedă pentru o rață. Luat cu vorba (recunosc, am luat și un rachiu), termin de mâncat. Însă osul rămas în farfurie îmi provoacă o revelație. „Ăsta mi-a adus lebădă?!” Îi zic: „Cam mare rața asta...” „Mă scuzați, nu am mai avut rață, așa că v-am adus curcan.” Mă uit lung în ochii
„Customer experience” în România: Am cerut pește la un restaurant pescăresc, chelnerul mi-a propus rață pe varză, iar sub varză ce credeți că am găsit? () [Corola-blog/BlogPost/338467_a_339796]
-
încăierări, vorbe trimise una alteia, lasă fă' că te pun eu pe tine cu botul pe labe, taci fă' potcă, nepoata lu' Tureac, nu vezi c-ai făcut spume la gură?! Râdem amândoi, aduc două păhărele, îmi mai rămăsese niște rachiu vechi primit de la un prieten al meu, se mai liniștește cumătrul și mă întreabă cam ce-ar fi de făcut, că dacă nu se duce la proces, se lasă cu amendă. - Nevasta dumitale era la poartă când a avut loc
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
în sinea lui, rușinat de felul în care a putut să gândească. „O fi de la țuica lu’ nea Marin”, încercă o nouă explicație pentru frământările sale. „Și totuși!... Ce-am băut?!... Doar nu m-am îmbătat dintr-o gură de rachiu!...” Își propuse să se găndească cu orice chip la altceva. Încercă să se înduioșeze, așa cum i se întâmpla de fiecare dată, gândindu-se la chipul blând și zâmbitor al mamei sale, stinsă prematur acum trei ani... Paradoxal însă trăsăturile acesteia
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
Antologie > HAN PUSTIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 739 din 08 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Îmi plouă-n viață ca-ntr-un han pustiu Cu pete mari de mucegai Când vin căruțele cu cai Și căruțași după rachiu Și-mi bate burnița măruntă Prin tavanul coșcovit pereții S-au lăsat din zbor pe zid ereții Speriindu-mi liniștea căruntă Mi-a intrat singurătatea-n oase Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce Din damigene
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342200_a_343529]
-
plouă cu melancolie Că nici o nuntă nu se face În hanul meu de-un veac încoace Și toată lumea e pustie E mort de mult orice alai Că doarme orice zurbagiu Și nu mai vin căruți cu cai Și căruțași după rachiu Referință Bibliografică: Han pustiu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 739, Anul III, 08 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342200_a_343529]
-
în ochii mei tristețile mă apasă, aș vrea să te întorci, bade Ioane, și tu să vi înapoi, mătușă Mărioară căci satul este gol și e pustiu, nu mai stă nimeni azi pe ulicioară la crâșmă nu mai pute a rachiu, grădinile sunt goale, ogrăzile la fel și câinii s-au mutat din sat nu mai auzi nici behăit de miel iar câmpul este gol și nearat, nu mai miroase în sat a pâine arsă cuptoarele s-au năruit demult și
ÎNTOARCEREA LA SAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342724_a_344053]
-
pune la uși și la ferestre pentru a apăra casa de rele. Roua de pe aceste flori culeasă în această zi se folosește la bolile de ochi. Planta se pune în scăldătoarea copiilor debili. Zeama este folosită împotriva frigurilor. Pusă în rachiu, vindeca de hernie. În această zi, fetele fac coronițe de sânziene pe care le aruncă pe case. Dacă rămâneau acolo, era semn că se mărita în anul în curs. După cum se așeza coronița se puteau descifra și alte semne, dacă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
la radio) Luni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului, creșterea șeptelului, depozitarea grânelor și altele, strict specifice vieții în rural. Erau desigur doar exerciții colocviale, pur teoretice, în totală contradicție cu ceea ce se putea vedea și prin geamurile nespălate ale prăvăliei, însă oamenii păstrau cu
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire: - Stane, un țoi dă rachiu! Rapid! Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
vorbim de copiii și copilele ademenite prin tot felul de coclauri și ce se întâmpla cu ei nimeni nu voia să spună ... Cu alte cuvinte, groaza intrase în sat și perspectivele erau sumbre. Parșivul de moș Cotârlă dădu peste cap rachiul, făcu semn să i se mai toarne unul, Stane, ca drogat, se execută și abia apoi își dădu un pumn în cap iar strigoiul spuse: - Băăă, eram io dimineață, așaa, în fundul curții ca tot omul și deodată aud fâșșș, fââșș
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
Nimeni nu mai știa ce este o cotigă, deci moșul nu mințea! După clipa de năuceală, începură discuțiile bine monitorizate de moș care, din când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani. Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
10; le încalci, ți-o iei. Te iubește, dar e spre binele tău, ca să fie sigur că nu cazi în mâinile Răului, să ajungi să trăiești cu toți netrebnicii în fundul iadului, să te fiarbă dracii în cazan până iese tot rachiul din tine! Uneori te bate fără motiv. Ca să te încerce, ca să te întărească. Bătaia n-a omorât pe nimeni. Ce nu te omoară, te face mai puternic. Ca să crești mare, demn să intri în Rai. Raiul e ca facultatea: înveți
Când bătaia e ruptă din Rai, omul e rupt în bătaie () [Corola-blog/BlogPost/338166_a_339495]
-
spun ce proiecte am, când văd că n-am cu cine? Așa că...să ne bucurăm că ne-am întâlnit, ne-am simțit bine și...să ridicăm ancora. Domnișoară! Cei trei se speriară din nou. Încă nu terminaseră cu gustările și rachiurile. Iar mofturosul le retează perspectiva acestui chiolhan țeapăn. Bașca promisiunile perpetuării petrecerii. --Stai, mă Dane, de ce te-ai supărat? Dacă renunți la afacere...e dreptul tău. Însă, de ce strici totul, dacă Bucă este impertinent? Măcar să terminăm masa, că așa, doar
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
mofturosul le retează perspectiva acestui chiolhan țeapăn. Bașca promisiunile perpetuării petrecerii. --Stai, mă Dane, de ce te-ai supărat? Dacă renunți la afacere...e dreptul tău. Însă, de ce strici totul, dacă Bucă este impertinent? Măcar să terminăm masa, că așa, doar cu rachiurile, ne-ai deschis o poftă...Parcă ziceai că ții la blazon. -va urma- Referință Bibliografică: TRANDAFIRUL SIRENEI-4 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1758, Anul V, 24 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
-l miroși,dom’le. Uite la el...ulei...și are un miros...Mmm! Mototolea nu băuse în viața lui wiscky. Și tare ar fi vrut măcar să-l guste, să nu moară prost. Votculiță, mereu votculiță...țuică de prună și alte rachiuri naționale. De alte tării se ferise, considerându-le otrăvuri. Și cum mai simțea un impuls interior să soarbă măcar o înghițitură. Însă, ce va zice barosanul? Ce să zică? Uite-l, face haz cu ceilalți, privindu-l cât este de
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342827_a_344156]
-
un om. Și, când mă gândesc, înfiorat de perspectivă, la așa ceva, îmi vin în minte doi veri de-ai mei, Bebe și Ginel, cei despre care se spunea că se născuseră cu țigara în gură și că fuseseră înțărcați cu rachiu. Nici măcar nu mă mira acest diagnostic deoarece întreaga lor viață demonstraseră cu multă convingere că așa era și, în afara scurtelor perioade când erau la pușcărie, cerșeau, furau, escrocau, ori parazitau vreun fraier. Aici mă înscrisesem și eu de câteva ori
DILEME PROVOCATE DE ABERAŢII ŞTIINŢIFICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377486_a_378815]
-
apa curge Murmurând încetișor. O beau cerbi și căprioare, Ea e limpede mereu; De ea, capul nu ne doare, Nici nu face trupul greu. Las’ să bea deci, vin, bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea. Spirtul, țuica și rachiul: Naiba, dracul, să le iea! Notă: Această poezie figurează în Cartea mai sus menționată, rămasă mie drept scumpă amintire de la tatăl meu ... Citește mai mult APA - RESTITUIREDin CARTEA OMULUI MATURALCĂTUITĂ DE I. POPESCU - BĂJENARUDirectorul școalei „PRINCIPELE MIHAI” din CapitalăEDIȚIA VII
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
pietre, apa curgeMurmurând încetișor.O beau cerbi și căprioare,Ea e limpede mereu;De ea, capul nu ne doare,Nici nu face trupul greu.Las’ să bea deci, vin,bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea.Spirtul, țuica și rachiul:Naiba, dracul, să le iea! Notă: Această poezie figurează înCartea mai sus menționată, rămasă miedrept scumpă amintire de la tatăl meu... V. GÂNDURI, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016. GÂNDURI Fiicei mele Laura Privirea
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
car de suflet. Se uită la lupi, se uită la mânz, se uită la calul care fornăie, doar o scăpare, doar o slăbiciune să simtă jivinele și mânzu-i ca și sfârtecat. În sanie bădia are alambicul, un cazan de făcut rachiu; el era pricina drumeției! Desprinde o serpentină și apucă a bate în butoiul de cupru, nu înainte de a-și face o cruce apăsând cu degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul puțintel și umerii ușor aduși în față ,,Doamne, apără și
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
într-o mână, cu cealaltă bătând cu strășnicie în alambic, bătrânul merge pe lângă căruță chiuind, lăsându-se pe baza instinctului iepei. Parcă știind că puiul ei este în pericol, iapa ține pasul cât să bată el toba aceea făcătoare de rachiu. Și-ar fi putut țâșni să-și încerce norocul! Ca să ajungă la mânz lupii trebuiau să treacă mai întâi de moș. Deci ar fi putut scăpa și odorul ei! Chiuitura răsună în somnul pădurii ca un semn că nu toți
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Nu știe ce-a fost prima dată: zăpada însângerată, schelălăitul sau bubuitura! Pădurarul cu pușca la cătare destrămă cântecul plin de Dumnezeu al bătrânului! Se umplu pădurea de schelălăit! * La cârciuma ,, M-o lăsat muierea,, bădia Chițâgoi a venit cu rachiul lui de-acasă. Că doar n-a luat alambicul degeaba și-a chiuit juma de noapte lupilor! -Ia mai zi o strigătură, moșule, de-aia de scoală și morții din morminte, darămite pe mine din somn! îl îndemna pădurarul. Și
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]