1,672 matches
-
din învățământ pentru a se consacra literaturii. A debutat cu versuri în 1966, la „Povestea vorbii”, supliment al revistei „Ramuri”, editat de Miron Radu Paraschivescu, pe care S. îl va considera unul din mentorii săi. În 1968 i se difuzează radiofonic prima piesă de teatru, Balerina portocalie, iar prima carte, Poeme banale, îi apare în 1969. Cu o intensă activitate publicistică, S. fondează el însuși câteva reviste cu o existență efemeră: „Ecoul” (Vălenii de Munte, 1969), „Accent” (Vălenii de Munte, 1998
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
conturul: polemica purtată cu civilizația lipsită de idealitate a epocii contemporane. Tema capătă un suport teoretic lipsit de orice emfază mai târziu, în alte volume de versuri, precum Tratat de fantezie (1997). Dar succese semnificative S. a obținut în teatrul radiofonic. Fiind o construcție dramatică cu reguli aparte, autorul nu recurge la o „repovestire” în dialog a unor texte prin definiție narative, ci izbutește să transforme efectele vizuale în efecte verbale. A scris, de pildă, seriale radiofonice cu subiecte împrumutate din
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
a obținut în teatrul radiofonic. Fiind o construcție dramatică cu reguli aparte, autorul nu recurge la o „repovestire” în dialog a unor texte prin definiție narative, ci izbutește să transforme efectele vizuale în efecte verbale. A scris, de pildă, seriale radiofonice cu subiecte împrumutate din Dimitrie Cantemir, Liviu Rebreanu sau Radu Tudoran, din Mateiu I. Caragiale sau Boccaccio, dar și din Aristofan, știind să se adapteze la specificul teatrului la microfon, diferit în chip substanțial de cel jucat pe scenă. Problemele
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
fost discutate de dramaturg în mai multe cicluri de emisiuni, care dovedesc seriozitatea cu care abordează deopotrivă versiunea textelor pentru radio și dramatizarea unor opere narative. Așa se și explică buna primire de care au avut parte piesele de teatru radiofonic ale lui S.: unele au fost alese să reprezinte Radiodifuziunea Română la manifestări internaționale (Balerina portocalie și Acceptați retrovizorul la „Prix Italia”, Roma, Eclipsa 99 la „Euro 99”, Berlin ș.a.), au fost distinse cu premii în România și în străinătate
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
din Est). Versurile lui S. reprezentau, într-adevăr, drama unui refugiat, rupt și înstrăinat de matca sa, însă nimic conjunctural (poate cu o singură excepție: poemul final Nistrul). Se anunța astfel o nouă voce lirică, alăturată de Perpessicius, în cronica radiofonică a cărții, lui D. Iov și lui Nicolae Coban, tustrei preluând „făclia acelui lirism basarabean pe care l-a aprins cu un sfert de veac în urmă poetul și preotul Alexie Mateevici”. Poemele evocă nostalgic și melancolic efigia Basarabiei peste
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
cărți ce te ajută să te perfecționezi într-un sport, hobby sau să îți dezvolți un anumit talent. 7. Ce preferi să faci în timpul liber? a. Să citești o carte sau să răsfoiești o revistă. b. Să asculți un talk-show radiofonic, să asculți sau să interpretezi muzică c. Să scrii, să desenezi, să dactilografiezi, ori să faci ceva cu mâinile. d. Să faci sport, să construiești ceva, sau să joci un joc folosindu-te de întregul corp. 8. Care dintre următoarele
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
grafice și fotografii; să rezolvi puzzle-uri vizuale, de felul labirinturilor sau descoperirii fragmentului lipsă dintr-un tablou; să joci jocuri cu litere, de tip scrabble; să efectuezi decorațiuni interioare. b. Un loc în care poți asculta muzică, talk-show uri radiofonice sau TV ori știri; să cânți, vocal sau la un instrument; să joci jocuri verbale, să participi la dezbateri; să citești cu voce tare, să reciți fragmente din piese sau filme etc. c. Un loc în care poți desena, picta
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
III. Comentarea audiției o Conversație privind caracterul piesei, destinația, structura ei, etc.; o Exprimarea propriilor impresii declanșate de muzica audiată. IV. Reluarea audiției Reaudierea unor fragmente caracteristice sau a întregii piese V. Încheierea audiției Recomandarea de lecturi suplimentare și audieri radiofonice o Concluzii VI. Concluzii
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
apar în 1968 la „Luceafărul”. Mai e prezent în „Arta”, „România literară”, „Secolul 20”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Face traduceri din Stendhal, Hippolyte Taine, Henri Focillon și stilizează transpuneri din Boris Bednâi, Serghei Krutilin, Alexandr Ceakovski. Un timp realizează emisiunea radiofonică „Săptămâna unui meloman”. Deși de origine bucovineană și stabilit în București, Ț. poate fi situat, ca modalitate literară, printre „târgoviștenii” Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu și Costache Olăreanu. Apropierea s-a făcut, după cum scriitorul a fost așezat și în tradiția
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
include comentarii dedicate unor prozatori și orientări ale prozei contemporane (Marin Preda, Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian ș.a.). În căutarea capodoperei (2002) adună eseuri pe teme din domeniul muzicii, iar Punctul pe cuvânt (I-II, 2001-2003) e o culegere de tablete radiofonice, scrise concentrat, inventiv. SCRIERI: Cetățile poeziei, București, 1983; Privirea și cadrul, București, 1988; Punctul pe cuvânt, I-II, București, 2001-2003; În căutarea capodoperei, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în critică, RL, 1983, 31; Paul Dugneanu, „Cetățile poeziei”, LCF
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
România liberă”. Va fi director și purtător de cuvânt al Ministerului Culturii (1995), redactor-șef la revista „Magazin”. Debutează în 1958 la „Luceafărul” și va mai colabora la „Contemporanul”, „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Ateneu”, „Steaua”, „Ramuri” ș.a., la emisiuni radiofonice și de televiziune. Prima carte, Versuri, îi apare în 1967, urmată de alte culegeri, de două poeme ample, Inițiere și elogiu (1978), Viața și priveliști din Infern (1993), de reportaje, nuvele, romane și o seamă de scrieri consacrate unor fenomene
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
ziarul clujean „Făclia”, iar editorial în 1972 cu volumul de versuri Iasomia. Mai e prezent în „Tribuna”, „Viața românească”, „Steaua”, „Orizont”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Cronica” ș.a. Este autor de spectacole de revistă, de teatru pentru copii, de teatru radiofonic și de televiziune. A publicat o masivă antologie - în premieră mondială - de proză umoristică tipărită în alfabet braille (Clepsidra cu minutare, I-II, 1997). În ciuda faptului că este cunoscut în principal ca autor de proză umoristică, U. a debutat cu
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
a scos foaia umoristică „Sacoșa”. A alcătuit, ca „umorolog român”, o antologie de umor universal din secolul al XX-lea, Revelionul abstinenților (1996). U. este, indubitabil, un artist pluriînzestrat. A produs scenarii (pentru teatre de copii, teatre de revistă, teatru radiofonic), a conceput scenografia unor mizanscene arătându-se priceput în schițele de costume și în alegerea fondului muzical, a ilustrat, ca grafician, cărți și a realizat afișe. Incidental a compus versuri de reflex parodic. Îl pasionează regia, și în această ipostază
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
în 1972, în volumul Teatru, va fi editată comedia Gimnastica sentimentală, scrisă în aceeași perioadă și jucată în stagiunea 1969-1970 la Teatrul de Stat din Baia Mare. „Comedia sentimentală” Trandafir agățător, ca și altele nu s-au tipărit antum, nici scenariile radiofonice Darul domnișoarei Amalia și Două furtuni. Prezentată Comitetului de lectură al Teatrului Național din București în 1943, piesa mitico-istorică Pribeaga apare în 1967 în „Steaua”, de unde intră în același volum Teatru. După 1944 semnătura lui V. (care își va oficializa
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
director la Departamentul românesc al Europei Libere, are privilegiul de a coordona comentarea evenimentelor din decembrie 1989 de la Timișoara și de la București. În 1991 lui S.-S. îi apare în țară volumul de publicistică Pe urmele revoluției, care cuprinde editorialele radiofonice dintre 14 octombrie 1989 și 22 februarie 1991, surprinzând aproape ca într-un jurnal nu numai cursul evenimentelor, dar și ceea ce se dovedea continuitate a oligarhiei comuniste în noile împrejurări istorice. De altfel, jurnalul devine modalitatea de expresie cea mai
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
conectate prin fire tematice de mediul portuar (Omul din cerc, Mare amară) sau pur și simplu de drame umane (Tata nu mai e ministru, Nici viu, nici mort, Transplant). În Omul din cerc, una din reușitele autoarei (prima versiune, difuzată radiofonic, în regia lui Dan Puican, în 1998, este reluată la Teatrul Național din Iași, în regia lui Ovidiu Lazăr, în 2001), un cuplu condamnat la destrămare (Matei și Gloria), incapabil să reziste la proba timpului, își oglindește drama în celelalte
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
calea undelor, la Radio Europa Liberă. Inevitabil modelate de subiectivitatea autorului și de contextul în care au fost realizate, comentariile difuzate în cadrul emisiunilor „Tribuna liberă” și „Meridiane culturale” conțin un bogat referențial cultural. Frecvent polemice, uneori colorate de umor, intervențiile radiofonice au mai ales valoare documentară, vorbind despre climatul unei perioade și despre perspectiva configurată de „baricada” din Occident. Monografia George Coșbuc, publicată de P. în tinerețe (1951), ilustra o percepție sociologizantă în exces, înscrisă de fapt într-o comandă ideologică
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
confuz, tenebros, autorul cantonându-se în explorarea comportamentelor, pentru care vădește intuiție sigură. În esență un moralist, exigent și blând totodată, scriitorul e dublat, dar nu fericit, de pedagog. Traducerile lui P. din Alexei Tolstoi și N. Rakovskaia, ca și dramatizările radiofonice după povestirile lui Cezar Petrescu și I.I. Mironescu completează o activitate meritorie. SCRIERI: Din ploile orașului meu, cu o gravură de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1938; Dumnezeu la mine-n casă, Cernăuți, 1940; Iarba fiarelor, București, 1942; Vătaful Neculai, București, 1943
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
1981), din literatura franceză (Montaigne,Victor Hugo și versiuni selectate în Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi), dar și din literatura armeană (prelucrări sau repovestiri). „Transpuneri” în alt limbaj sunt și cele mai multe din piesele scrise acum - dramatizări, adaptări, scenarii radiofonice după opere celebre, române și străine: Mitică Râmătorian, după N. Filimon (1976), Micul Eyolf (1967), adaptare radiofonică după H. Ibsen, Peripețiile lui Nils Holgersson (1969), după Selma Lagerlöf, Crispin, rivalul stăpânului său (1986), după Lesage. Cele câteva piese originale - unele
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
azi), dar și din literatura armeană (prelucrări sau repovestiri). „Transpuneri” în alt limbaj sunt și cele mai multe din piesele scrise acum - dramatizări, adaptări, scenarii radiofonice după opere celebre, române și străine: Mitică Râmătorian, după N. Filimon (1976), Micul Eyolf (1967), adaptare radiofonică după H. Ibsen, Peripețiile lui Nils Holgersson (1969), după Selma Lagerlöf, Crispin, rivalul stăpânului său (1986), după Lesage. Cele câteva piese originale - unele pentru teatrul de păpuși - par simple divertismente. Se reține, totuși, Ceasornicarul revoluției sau Beaumarchais la St. Lazar
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
Goodrich și Albert Hackett. A publicat interviuri, traduceri și comentarii mai cu seamă în revista „Secolul 20”. Personalitate cu un farmec cuceritor, înzestrată cu o inteligență ascuțită și cu o exprimare limpede și atrăgătoare, R. a stăpânit cu succes arta radiofonică. În reportajele și emisiunile sale se comenta informația culturală, se stabileau conexiuni, se sugerau contexte. Totdeauna în actualitate, jurnalista a realizat interviuri cu un număr impresionant de personalități din toate sferele vieții sociale: Samuel Beckett, William Saroyan, Saul Bellow, Henry
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
cu Valeriu Râpeanu în special la publicarea unor ediții critice ale cărților lui N. Iorga, activitate ce are drept rezultat o operă solidă, cu meritul de a aduce în actualitate personalitatea unuia dintre marii intelectuali români. A prezentat, în emisiuni radiofonice, comentarii semnificative despre relațiile cu muzica ale lui Marcel Proust sau André Gide și cicluri de emisiuni consacrate memoriilor și corespondenței unor muzicieni - Francis Poulenc, Darius Milhaud, Albert Schweitzer. Ediții: N. Iorga, O viață de om, așa cum a fost, introd
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
de Caragiale pentru Compania Davila, iar la sărbătorirea a șaizeci de ani de viață ai scriitorului revista inițiază o subscripție națională pentru marele exilat, pe care însă acesta o refuză politicos într-o scrisoare. În 1932 filosoful ține câteva conferințe radiofonice, printre care Amintiri despre Caragiale și Caragiale și filosofia, rămase în manuscris. În spațiul aceluiași interes special se înscrie și publicarea în „Ideea europeană” a unor Amintiri despre Caragiale de Luca Ion Caragiale. În fine, sunt puțin cunoscute încercările literare
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
din România, Germania, Austria, Elveția („Neue Literatur”, „Karpathenrundschau”, „Steaua”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Transilvania”, precum și în „Südostdeutsche Vierteljahresblätter” din München, din colectivul căruia face parte, „Rhein-Neckar- Zeitung” din Heidelberg, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, „Die Welt” ș.a.). A colaborat cu eseuri radiofonice în limba română la Radio Europa Liberă (1990-1994), va fi prezent în emisiunile de la Deutschlandfunk Köln și Hessischer Rundfunk. M. este unul dintre fervenții promotori ai literaturii germane din România atât prin ediții însoțite de comentarii, din scriitorii germani ai
MOTZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
Regale”, „Dacia rediviva”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „România literară”, „Ramuri”, „Familia”, „Tomis” ș.a. În 1943 publică un volum de nuvele, Am ucis albatrosul, urmat de monografia literară Destinul unui artist. Theodor Aman (1973). Este autoarea a două piese pentru teatrul radiofonic, prin care revine la universul picturii, cu referire la Rubens și Rembrandt. A dovedit o înzestrare deosebită ca traducătoare, dând, singură sau în colaborare, mai cu seamă versiuni ale unor scrieri din limba engleză. Nuvela care dă titlul cărții de
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]