644 matches
-
albastră, de culoarea păunului, croită dintr-un material ușor, creponat, cu un decolteu adânc, în formă de V și o fustă largă. Părul cârlionțat, încâlcit de vânt, despicat în spirale lungi, roșcate, se răspândea peste gulerul rochiei de un albastru radios. Ochii căprui, umezi și strălucind de viață, de tandrețe, de ușurare, mă măsurau din creștet până în tălpi. Arăta absurd de tânără, radioactivă emanând vitalitate și veselie imprevizibilă, dar, în același timp, mă cerceta cu atâta atenție, cu atâta umilință, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi fost tiranic, gelos, totuși mă simt în stare să recunosc absolutul atunci când îl văd, și față de Titus mi-aș fi păstrat credința. Dar prin vârtejul ăsta de gânduri răzlețe se reconstituia mereu aceeași vedenie a lui Titus, în lumina radioasă a mării, zăcând mort, inert, impregnat de apă, cu ochii întredeschiși și cicatricea de pe buză. Trăiam absența lui definitivă ca pe o experiență cu neputință de conceput. Fuseserăm un scurt timp împreună; și venise la mine ca la moarte, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
arTa CreșTină: imaginea și iCoana 52 În ultimul sfert al secolului al XV‑lea, începe activitatea artistică a lui Di‑ onisi. În acea epocă, culoarea era modul principal de a exprima emoțiile spi‑ rituale care creau emoții plăcute, vesele și radioase, chiar sonore. În alb se vedea luminozitatea, în negru renunțarea, pocăința, în roșu focul, în galben aurul, în verde tinerețea. Fondul icoanei era fie de aur strălucitor, fie galben imitând aurul. Artiștii urmăreau culoarea dominantă, iar celelalte culori dă‑ deau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
arTa CreșTină: imaginea și iCoana 52 În ultimul sfert al secolului al XV‑lea, începe activitatea artistică a lui Di‑ onisi. În acea epocă, culoarea era modul principal de a exprima emoțiile spi‑ rituale care creau emoții plăcute, vesele și radioase, chiar sonore. În alb se vedea luminozitatea, în negru renunțarea, pocăința, în roșu focul, în galben aurul, în verde tinerețea. Fondul icoanei era fie de aur strălucitor, fie galben imitând aurul. Artiștii urmăreau culoarea dominantă, iar celelalte culori dă‑ deau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
stări atît de inexprimabile încît aproape odihnitoare la intrare parcat un mercedes ultimul tip o plajă pe care-adie briza ușoară-a reclamelor și mici izvoare de gînduri grandioase de pretutindeni murmurînd în grotele sintetice și stropi de coniac în iarbă radioși cum buburuzele nimic nu s-a schimbat prin eoni eterurile se reazămă lasciv tîmplă la tîmplă peste lăzi pline de coca-cola amiaza asudă cum Îngerii cîntînd la trompetă. DEALURILE Și unul după altul dealurile pielea lor de rinocer sub bărbia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
clasificante (o apă verde, o blândețe blondă...), întregul grup nominal primește o valoare non-clasificantă. De fapt, când vorbim de o funcționare compactă, modificatorii (adjective sau grupuri prepoziționale) tind să se fixeze și să aibă o valoare de intensitate: o frumusețe radioasă, o blândețe de înger... nu denumesc un anumit gen de frumusețe sau de blândețe, ci blândețea și frumusețea tipice, prin excelență. De regulă, folosite împreună cu termeni denși, grupurile nominale formate cu determinantul un se disting de cele cu articol partitiv
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
revistei? Să fi fost o rușine frumoasele evocări ale lui Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Titu Maiorescu, Vasile Voiculescu, George Coșbuc, Gib Mihăescu, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi, Vasile Pârvan, Adrian Maniu? Dar promovarea lui Mircea Eliade și a lui Eugen Ionescu, radioasele figuri ale exilului românesc, într-un moment când aceștia erau încă percepuți, în spațiul cultural comunist, drept transfugi legionari? Să nu-și fi făcut loc în paginile Luceafărului barbist tinerele condeie ale literaturii? Și aici, realitatea l-a contrazis pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dintre clișeele reluate și reabilitate de Bacovia e „auroră”. înainte de Bacovia, la noi, cuvîntul îl folosiseră Constantin Negruzzi, într-o poemă recitabilă, cu oarecare ecou în rîndul cititorilor: „Aurora se ivește vestitoare dimineții”, și Alecsandri: „Și deodată aurora se ivește radioasă”. Sunau desigur mai bine decît alte încercări de a exprima poetic în romînește venirea dimineții, între care cea a lui Ion Budai-Deleanu: „Musă, ian’ curmă-ți odihna lină;/ Vezi cum zorile d’albe roșite/ Să ivesc cu zîmbire sărină”. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Averea și prestigiul familiei au cunoscut cote de succes nesperate, era bine branșat la București, ținea filiala cu mână de fier; laptele și mierea, chiar după ce foștii aliați i-au alungat de la masă, tot mai curgeau în contul unui viitor radios. Cine a surpat acest impresionant castel de nisip? Aflați, după obicei, săptămâna viitoare... când voi mai avea răgazul să scriu în Jurnal. 21 ianuarie 2009 Povestea măririi și decăderii domnului Dan Cârlan, începută săptămâna trecută, tocmai pentru că este pilduitoare, a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mare este "sedentarismul": Are de gând să trăiască într-o casă de zăpadă și chiar acum face baie793 în râu! [...] - Trebuie să fie bine să-ți placă apa rece. - E cel mai bun lucru pe care îl știu, zise emulul radios. Îndepărtează toate gândurile inutile și impresiile personale. Crede-mă, nimic nu e atât de primejdios ca sedentarismul"794. Este o aluzie transparentă la avanto 795, cutumă finlandeză, care constă în a face baie în apa înghețată a mării, în special
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos e în mormânt, că mâine se va înălța din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicânduși fruntea sa radioasă la ceruri. Tristă și mângâietoare legendă! Iată două mii de ani aproape de când ea au ridicat popoare din întunerec, le-au constituit pe principiul iubirii aproapelui, două mii de ani de când biografia fiului lui Dumnezeu e cartea după care se crește omenirea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos e în mormânt, că mâine se va înălța din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicânduși fruntea sa radioasă la ceruri. Tristă și mângâietoare legendă! Iată două mii de ani aproape de când ea au ridicat popoare din întunerec, le-au constituit pe principiul iubirii aproapelui, două mii de ani de când biografia fiului lui Dumnezeu e cartea după care se crește omenirea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
urmând să ne echipăm în țara făgăduinței. În compartimentul nostru, mai e o persoană, un funcționar din Constantinopol, ce merge în delegație la Berlin. Pe un genunchi o are pe Sănduța, pe altul pe Ursulică, bunul ei prieten, care e radios că nu a fost dat uitării. Discutăm mult despre agricultură. În Turcia starea agriculturii e slabă, iar despre agricultura noastră în special despre solul nostru, toți turcii au o părere din cele mai bune. Încerc să-l aduc pe calea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a infiltrat în țesuturile copacilor, pietrificându-i. Vrem să luăm masa în pădurea arhaică dar constatăm că ne-am uitat tolba cu alimente în stațiunea de benzină, după ce am ieșit din grotă. Trecem pe acolo, și înainte de a coborî, flăcăul nostru, radios, se prezintă cu tolba. All right. Ne continuăm drumul spre sud de Rapid City, urcând o lungă serpentină care ne duce în Munții Negri. În fața noastră se ridică muntele pe care un ingenios sculptor s-a dedicat unei opere gigantice
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
iarbă sticla și biberonul și dispar. Sper că acei doi copii s-au bucurat, dar eu și mai mult pentru că am desfăcut târla. La Bismarck (Dakota de nord). Tragedia generalului Custer Statul Dakota de nord ne primește cu o zi radioasă. Regiunea prin care trecem acum e presărată cu ferme frumoase. Grâul a răsărit iar fermierii se ocupă acum cu pregătirea terenului pentru semănatul ovăzului. Terenul e lucrat cu polidiscul. Văd pentru prima oară un fermier care și-a construit pe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și se întoarce întristată că nu mai vin. Mergem apoi în oraș pentru a ne căuta apartament. Carolică tresaltă de bucurie când ne vede. De acu, o bucată de vreme, va păpa orez cu lapte românesc. Virginia, colega Sandei, e radioasă că i-a sosit colega de tăvăleală. Vechiul nostru apartament e liber. Îl reluăm și viața noastră adaptată acum la mediul american își reia cursul. La facultate e organizată o expoziție agricolă. Se expun soiuri de porumb și alte cereale
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
acest nume. Un al treilea se bate cu mâna pe frunte spunând: A! Mister Pen, da Pen, iar nu Pană. - Bine, fie, Pen, te rog anunță-l că e căutat de un român. Pătru Pană, care primise scrisoarea mea, apare radios, plin de viață. Îmi face deosebită plăcere, mai ales că seamănă așa bine cu tatăl său, atât la fizic cât și la pasiunea și îndemânarea pentru agricultură. Mă conduce la hotel. Luăm masa împreună și fixăm programul pentru a doua
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pentru a ne potoli sufletele frământate, a alina nostalgiile și amărăciunile din noi, a adormi dorințele care ne bântuie și curiozitățile noastre morbide. Franța, țară a visului și-a idealului, țară a sentimentelor naive și cavalerești, a elanurilor nebunești și radioase, țară a Frumosului, Inteligenței și Grației pentru a fi bucuria și delectarea spiritului nostru, de vreme ce numai ea ne aprinde toate entuziasmele și ne poate face să-i împărtășim urile." Macedonski a publicat o culegere de poezii scrise în franceză, Bronzes
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
minunată. Mai notez acest frumos pasaj: "În copilărie, am mers odată la o doamnă bătrână. Era așezată, scăldată de razele răsăritului și citea dintr-o Biblie groasă; și-a scos ochelarii și s-a întors către mine cu un zâmbet radios. Zâmbetul acesta a strălucit peste toată existența mea ca singurul lucru demn de a fi dorit. Mă rog la Dumnezeu să-mi aducă un asemenea zâmbet în inimă pentru restul zilelor mele". Curajul acesta plin de speranță este al unui
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vetust al cartierului, construcțiile și livezile sunt bine întreținute, gardurile frumos vopsite. Una din case e mai mare decât celelalte, o casă galbenă, înaltă, cu pereți groși. De acolo s-a arătat bunicul. M-a întâmpinat cu o veselie adevărată, radioasă. Ultima dată mi-aduc bine aminte îl supărasem tare. Supărarea lui nu ținea mult. Bunica era însă mai aprigă: uita greu ceva ce nu i-a convenit. Când mă întâlnea pe stradă mă muștruluia bine. Nu știu dacă m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
până la hotel și, de acolo, la aeroport, gândindu-mă că ar fi cea mai bună soluție. Să aban donez totul. Acesta a fost exact momentul în care am întâl nit-o pe Viorica Cortez. Ușa se deschide larg și ea, radioasă, își face apariția. Mai mulți tehnicieni îi cărau numeroasele valize. Era udă de ploaie. Vizibil fugise mult timp. Se oprește brusc, se uită îngrijorată la noi și apoi izbucnește într-un râs enorm. Ne spune cât de tare ne iubește
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ani după, cu Viorica, la Théâtre du Capitole din Toulouse pentru Voievodul Țiganilor, de Johann Strauss. Interpreta rolul bătrânei vrăjitoare Czipra. A apărut la repetiție tot în lejer decalaj și tot acompaniată de mașiniștii care-i purtau mândri valizele. La fel de radioasă, la fel de în formă. Toți interpreții, ca de obicei, dar, de data asta, și cu mine, am fugit să preluăm bagajele, vizibil transformați în curtezani, sperând fiecare să devenim "preferatul". Era numită în acea perioadă L’imperatrice Cortez. Dacă mă gândesc
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
complicitate cu publicul cititor. O serie de istorisiri, de evocări livrești sau istorice, constituie resortul care declanșează discursul publicistic eminescian, oferind totodată arhitectura argumentativă a limbajului gazetarului: "Ca pasărea Phoenix din antichitate care, prefăcută în cenușă prin flăcări, reapărea mai radioasă pentru a duce o viață cu atât mai trainică cu cât era lămurită prin foc, cestiunea căilor noastre ferate reapare, precum au apărut odinioară sub forma cestiunii Stroussberg și în alte chipuri"353. O lecție usturătoare de limbă latină administrează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
citatul de autoritate); - să se arate obiectiv, serios. Să aruncăm o privire pe această publicitate pentru o asigurare de deces. Ea începe cu un citat (pus între ghilimele) inserat în discursul direct, plasat lîngă fotografia a doi pensionari cu fețe radioase, sub care o mînă de copil a scris "bunicul și bunica mea": "Cît despre noi, noi am prevăzut totul pentru înmormîntare!... Dar voi?" Secretul bucuriei lor de a trăi este prevederea... De exemplu, de ce să adauge o grijă financiară la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să vină din vorbirea reală a persoanelor în vîrstă. Acest "noi" plasat în poziție de dislocare spre stînga are un efect dublu: - dă un caracter oral și spontan frazei; - creează o opoziție între un "noi", pe care fotografia îl arată radios și un altcineva pe care sfîrșitul citatului îl va desemna ca un "voi", adică potențialii clienți. Este vorba aici de "citarea în discurs direct", cu toate că putem presupune că aceste cuvinte nu au fost pronunțate efectiv, ci au fost inventate de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]