708 matches
-
sever al mass-mediei, rolul acesteia în România, în căderea regimului comunist, a fost unul nesemnificativ, indirect, în sensul că mass-media a contribuit „pe dos” la formarea omului nou devotat socialismului și comunismului. Presa audiovizuală era condusă de Consiliul Național al Radioteleviziunii Române, al cărui președinte era numit prin decret al Consiliului de Stat. În perioada „ deceniului satanic ” , Radioteleviziunea Română a fost condusă de Petre Constantin (1981-1990). După datele oficiale, în luna decembrie 1989, în România se tipăreau 495 de publicații, fie
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
sensul că mass-media a contribuit „pe dos” la formarea omului nou devotat socialismului și comunismului. Presa audiovizuală era condusă de Consiliul Național al Radioteleviziunii Române, al cărui președinte era numit prin decret al Consiliului de Stat. În perioada „ deceniului satanic ” , Radioteleviziunea Română a fost condusă de Petre Constantin (1981-1990). După datele oficiale, în luna decembrie 1989, în România se tipăreau 495 de publicații, fie că era vorba de ziare naționale Scânteia, România liberă, Libertatea, fie de reviste de profil Flacăra, Femeia
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
fiecare oraș are cel puțin un mare ziar local. Diversitatea culturală se manifestă prin gama foarte variată de publicații. Guvernul exercită control mai strict asupra presei audio-vizuale decât asupra celei scrise, în special din cauza finanțării și licențierii. Corporația Elvețiană de Radioteleviziune, al cărei nume a fost recent schimbat în SRG SSR idée suisse, este însărcinată cu producerea și difuzarea programelor radio și de televiziune. Studiourile SRG SSR sunt distribuite în toate regiunile, în diversele limbi. Conținutul radio se produce în șase
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările au fost realizate în sistem Cinemascop, lungimea peliculei folosite fiind de 2864 de metri. Regizori secunzi au fost Edith Mandel și Iorgu Ghindidis. Muzica a fost compusă de Radu Șerban și interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Pe post de consultanți au fost folosiți col. Gheorghe Romanescu (consultant M.A.N.) și ing. Gheorghe Marinescu (C.F.R.). Scenele de masă au fost realizate cu sprijinul Ministerului de Interne. Cu prilejul vizionării filmului de către
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
din spațiul izolator și ocrotitor al camerei Nastei o lume în sine, izolată pe cât posibil de restul casei și cu un cadru-fereastră luminos spre înafară”. Muzica originală a fost compusă de Theodor Grigoriu (36 de minute) și interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Iosif Conta. Acesteia i s-a adăugat un aranjament muzical de 53 de minute realizat de compozitorul Mircea Istrate. Conducerile Casei de Filme și a Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (C.S.C.A.) au vizionat filmul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
festivalul fiind programat să aibă loc în luna octombrie. Richard Oschanitzky, Mihai Berindei, Marius Popp, Aura Urziceanu, Johnny Răducanu, Eugen Gondi, Mircea Tiberian, Liviu Butoi, Andrei Colompar, Virgil Popescu, Post Scriptum, Transfer, Titel Popovici Band, VJQ, Gramofon, Big Band-ul Radioteleviziunii Române, Big Band Gaio, Decebal Bădilă, Ovidiu Bădilă, Silex, Reflex, Sesiune Prelungită, Dan Ionescu, Toni Kuhn, Nicolae Simion, Garbis Dedeian, Puiu Pascu, Romeo Cosma, Prefix 924.
Festivalul de jazz Sibiu () [Corola-website/Science/332028_a_333357]
-
al lui Nikos Alivizatos, iar în 1996 și-a înființat propriul său cabinet. A fost consilier juridic al mai multor societăți comerciale și instituții, membru al consiliului de administrație al Fundației Culturale Grecești și vicepreședinte al consiliului de administrație al Radioteleviziunii Elene. În 2003, ca urmare a noilor reglementări referitoare la incompatibilitatea funcției de parlamentar cu exercitarea unor profesiuni liberale, s-a retras din activitatea de avocatură, dedicându-se exclusiv celei didactice și politice. E căsătorit cu Vlasia Pavlopoulou-Peltsemi și au
Prokopis Pavlopoulos () [Corola-website/Science/333910_a_335239]
-
de spectacole pe an. Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". În 1969, Stela părăsește Revista și se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în prezent. În paralel, susține și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puțin timp după divorțul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de
Stela Popescu () [Corola-website/Science/300124_a_301453]
-
ridicat la suma de 3.117.000 lei. Pe lângă actorii profesioniști în film apar și doi scenariști: Dumitru Radu Popescu și Petre Sălcudeanu, pe post de pescari la Mamaia. Muzica din film a fost interpretată de Orchestra de estradă a Radioteleviziunii Române, dirijată de Sile Dinicu. Versurile cântecelor au fost scrise de Flavia Buref și puse pe muzică de compozitorul Temistocle Popa. Coregrafia a fost coordonată de Cornel Patrichi. Filmul "Eu, tu, și... Ovidiu" a avut parte de un mare succes
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
Franța. Șansa de a reveni în Occident în repetate rânduri l-a înstrăinat de subiectele cu tentă politică, fabule subversive practicate de regizorii de animație polonezi rămași în țară. În Franța, Kamler intră în serviciul de cercetare al Oficiului de Radioteleviziune Franceză (O.R.T.F.), condus de inginerul Pierre Schaeffer (pionier al muzicii concrete). Aici, el are la dispoziție cele mai noi tehnici de tratare a imaginii și sunetului și lucrează alături de compozitorii Bernard Parmegiani, Iannis Xenakis, François Bayle pentru filmele sale
Piotr Kamler () [Corola-website/Science/317684_a_319013]
-
Tudor Gheorghe, Iosif Sava, Aurelian Octav Popa, pianista Mihaela Ursuleasa. În perioada 1988-1991 a fost directorul Clubului Cultural al Uzinei de Autocamioane. În februarie 1990 a inițiat și a condus timp de șase luni primul post de televiziune din Brașov (Radioteleviziunea Transilvania) și unul dintre primele din țară de după 1989. Din 1991 până în 2013 a fost redactor la Societatea Română de Radiodifuziune, corespondent pentru județul Brașov al Studioului de Radio Târgu Mureș. A deținut o rubrică săptămânală pe Radio România Cultural
Adrian Munteanu () [Corola-website/Science/317929_a_319258]
-
populară «Veselia» (dirijor — Petre Neamțu), totodată fiind și profesor de muzică la școala din Ruseștii Noi, Ialoveni. Între 1979-1986 cântă acompaniat de orchestra Ansamblului Folcloric «Miorița» (dirijor — Vasile Goia). Timp de un an, 1986-1987, fost redactor la Departamentul muzică al Radioteleviziunii de Stat. Între anii 1987 — 1989 a fost solist al orchestrei de muzică populară «Mugurel» a Filarmonicii din Chișinău (dirijor — Ion Dascălu). Din anul 1989 până în 2012a fost solist al orchestrei «Folclor» (dirijor — Petre Neamțu) a Companiei de Stat «TeleRadio
Mihai Ciobanu () [Corola-website/Science/333053_a_334382]
-
Teatrul „Ion Vasilescu”. În 1958 cântă la hotelul-restaurant Minerva din Craiova. Activează apoi în cadrul Ansamblului de cântece și dansuri al D.G.S.M. (Direcția Generală a Serviciului Muncii) și Ansamblului Aviației, iar din anul 1964 la Ansamblul „Ciocârlia”. A fost colaboratoare a Radioteleviziunii Române. Face prima imprimare în 1964, la Radio București, iar în 1966 lansează primul disc la casa de discuri Electrecord. Cântă la restaurantele bucureștene Cina (din 1964), Athénée Palace și Balada (al Hotelului Intercontinental). Face numeroase turnee în țară și
Ileana Sărăroiu () [Corola-website/Science/306501_a_307830]
-
lansează primul disc la casa de discuri Electrecord. Cântă la restaurantele bucureștene Cina (din 1964), Athénée Palace și Balada (al Hotelului Intercontinental). Face numeroase turnee în țară și în străinătate, mai ales în Israel. Este prezentă la numeroase emisiuni ale Radioteleviziunii Române și își imprimă cântecele la casa de discuri Electrecord și la Radio. Pe parcursul întregii sale cariere, își îmbogățește repertoriul cu cântece populare de la poalele munților Bucegi și Făgăraș. Le-a numit interpretele sale preferate pe Maria Tănase, Ioana Radu
Ileana Sărăroiu () [Corola-website/Science/306501_a_307830]
-
cele din urmă, conducerea C.C.E.S. a aprobat la 2 iunie 1977 începerea lucrărilor de laborator pentru efectuarea copiei standard. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.969.000 lei. Muzica din film a fost interpretată de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Ludovic Bács (creditat pe generic ca Ludovic Baci). Picturile din film au fost realizate de Rodica Popescu. Pe genericul filmului, numele lui Toma Caragiu apare încadrat de un chenar negru, filmul fiind finalizat la 26 septembrie 1977
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
Cluj a luat ființă ca primul studio teritorial al Televiziunii Române. Istoria TVR Cluj începe în 1972, când la Studioul Teritorial de Radio Cluj este repartizat un car de transmisii de televiziune, moment în care ia ființă Studioul Teritorial Cluj al Radioteleviziunii Române. La 14 aprilie 1985, din ordinul direct al cuplului prezidențial, Studioul de Radioteleviziune din Cluj este închis fără nici o explicație. În zilele Revoluției din decembrie 1989, foștii angajați ai RTV Cluj au refăcut echipa și au reînființat Studioul din
TVR Cluj () [Corola-website/Science/306847_a_308176]
-
în 1972, când la Studioul Teritorial de Radio Cluj este repartizat un car de transmisii de televiziune, moment în care ia ființă Studioul Teritorial Cluj al Radioteleviziunii Române. La 14 aprilie 1985, din ordinul direct al cuplului prezidențial, Studioul de Radioteleviziune din Cluj este închis fără nici o explicație. În zilele Revoluției din decembrie 1989, foștii angajați ai RTV Cluj au refăcut echipa și au reînființat Studioul din Cluj al radioteleviziunii Române. Echipa care a transmis de aici încă din decembrie 1989
TVR Cluj () [Corola-website/Science/306847_a_308176]
-
14 aprilie 1985, din ordinul direct al cuplului prezidențial, Studioul de Radioteleviziune din Cluj este închis fără nici o explicație. În zilele Revoluției din decembrie 1989, foștii angajați ai RTV Cluj au refăcut echipa și au reînființat Studioul din Cluj al radioteleviziunii Române. Echipa care a transmis de aici încă din decembrie 1989 corespondențe pentru TVR, a reușit să emită primele programe proprii din 3 ianuarie 1990. În decembrie 1994 Societățile de Radio și Televiziune se separă, moment din care apar Radio
TVR Cluj () [Corola-website/Science/306847_a_308176]
-
a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde s-a și stabilit. Debutează în literatura la revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția „Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna" (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editură Tineretului, redactor-șef la "Renașterea Română" (1994-1995) și redactor-șef adjunct la "Cetatea culturală". Colaborează la numeroase reviste, iar opera îi este tradusă în limbile franceză, germană, engleză, rusă, maghiară, sârbo-croată. Manuscris - versuri, București 1962
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
anii 1980 - 1990 - a fost profesor titular în învățământul de cultură generală, București. În paralel cu activitatea didactică, între anii 1980 - 1982, a fost membru colaborator al Corului Madrigal, condus de Marin Constantin și în perioada 1976 -1992 - colaborator al RadioTeleviziunii Române, în concerte și înregistrări, ca membru al grupului vocal Studio B. Începând cu anul 1992, a fost membru al Ansamblului de Operă și Operetă Münchener Opernbühne, cu care a efectuat turnee artistice în Germania, Austria, Franța, Luxemburg, Elveția, Danemarca
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
filmului au colaborat pe post de consilieri col. Antone Marinescu, ing. Radu Teodorescu și Șerban Andreescu. Regizori secunzi au fost Anastasia Anghel, Mariana Calotescu și Ion P. Ion. Muzica filmului a fost compusă de Temistocle Popa și interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Filmul a avut o premieră excepțională la 21 august 1972, fiind lansat pentru difuzare în cinematografe la 4 septembrie 1972. Filmul "" a fost vizionat de 2.381.241 de spectatori la cinematografele din România, după cum
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
Învățământului: șef serviciu, director adjunct, inspector etc. Înclinațiile muzicale și le-a pus în valoare în calitate de solist de muzică populară. A debutat la 29 iulie 1945, la Radio România. S-a bucurat de o largă popularitate, devenind colaborator activ al Radioteleviziunii Române. Se numără printre cei dintâi soliști care au valorificat cântecul specific ținuturilor septentrionale ale Transilvaniei, începând cu cântecele localității natale, așezată pe valea Someșului, nu departe de extremitatea de miazăzi a județului Maramureș. Și-a completat fără preget repertoriul
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
(n. 13 iulie 1934, Sibiu - d. 2 august 2010, Nürnberg, Germania) a fost scriitor de limba germană, originar din România. a fost director pentru emisiunile radio și TV în limba germană ale Radioteleviziunii române din București. În 1984 Ernst Kulcsar a fost obligat să părăsească România, din motive politice. S-a stabilit în Germania, la Nürnberg, unde a profesat ca publicist. A scris la publicații ca "Junge Freiheit", săptămânal care apare la Berlin
Ernst Kulcsar () [Corola-website/Science/318042_a_319371]
-
Ștefan Pintilie , Matilda Pascal Cojocărita ,Nelu Bălășoiu, Ion Dolănescu, Irina Loghin, Benone Sinulescu și alți mari artiști. Pentru Electrecord înregistrează următoarele albume : În anul 1982 înregistrază primul album care conține 3 melodii populare din zona folclorica a Iașului, cu Orchestră "RadioTeleviziunii Române" În anul 1984 înregistrează al doilea album care are 12 melodii ,album intitulat " Cînd eram copil în sat " , cu Orchestră "Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile: Într-o zi de sărbătoare / Vine noaptea ,lumea doarme
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
1989 la programul Actualități din TVR. În 1947 Brateș era ajutor de mecanic. În 1948 a fost scos din producție și încadrat ca activist UTC la București. După un an de activitate ca activist a fost transfertat ca redactor la Radioteleviziunea Română, de unde, în 1953, a fost trimis la « Școala de științe sociale „A.A. Jdanov” » (devenită ulterior Academia Ștefan Gheorghiu). În 1955, în timpul studiilor, a devenit membru al PCR. În 1956 a absolvit « Școala de științe sociale „A.A. Jdanov
Teodor Brateș () [Corola-website/Science/322861_a_324190]