935 matches
-
cărui principale activități sunt agricultură și serviciile. Orașul se află în vestul județului, la aproximativ 60 km de București, Ploiești, Buzău și Slobozia. Este un nod rutier și feroviar important: este străbătut de șoseaua națională DN2, din care la se ramifică șoselele naționale DN1D (spre Ploiești) și DN2A spre Slobozia și Constantă. De asemenea, la Urziceni se intersectează calea ferata ce duce de la București la Făurei cu cea care duce spre Slobozia și Țăndărei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Urziceni
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
Aceeași distanță este între Mizil și municipiul Buzău. Cea mai importantă arteră rutieră care traversează Mizilul este șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, orașul aflându-se la jumătatea distanței între cele două municipii. Din DN1B, la Mizil se ramifică multiple șosele județene. DJ102H duce către sud-est spre comunele buzoiene Amaru, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Glodeanu-Siliștea și mai departe spre comunele din nordul județului Ialomița. DJ100C și DJ102D duc spre comuna Sălciile, primul terminându-se acolo în
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
situat în zona estică a județului, pe malurile Bahluiețului, fiind înconjurat de comuna Ion Neculce, a cărui reședință este în unica localitate a orașului. Este străbătut de șoseaua națională DN28, care leagă Iașul de Roman. La , din acest drum se ramifică șoselele naționale DN28A, care duce spre vest la Pașcani și Moțca (unde se termină în DN2); și DN28B, care duce spre nord la Hârlău și la Botoșani. Prin oraș trece și calea ferată Pașcani-Iași, pe care este deservit de stația
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
județului, la limita cu județul Harghita, la poalele Munților Nemira, pe malurile râului Trotuș si în bazinul hidrografic al aflluentului acestuia, râul Uz. Este traversat de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc. Din acest drum, la Dărmănești se ramifică șoseaua județeană DJ123 care duce spre vest în județul Harghita la Sânmartin (unde se intersectează cu DN12) și Sânsimion (deși porțiunea ce traversează munții nu este asfaltată). Prin oraș trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservit de halta
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
sud-vestul județului, pe malurile râului Trotuș, acolo unde acesta primește apele afluenților Slănic și Vâlcele, și unde intră în depresiunea Tazlău-Cașin. Este străbătut de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc. În localitatea Târgu Ocna, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN12B, care duce la Slănic-Moldova și tot DN12A se intersectează acolo cu șoseaua județeană DJ116, care o leagă spre sud de Pârgărești și Oituz (unde se termină în DN11) și spre nord de Bârsănești (unde se termină tot
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersectează la Vălenii de Munte cu șoseaua județeană DJ219, care duce spre Teișani la nord-vest și spre Predeal-Sărari și Ariceștii-Zeletin spre est. Tot aici, se ramifică din același drum național și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătina și Cislău. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Măneciu, pe care este deservit de gara Vălenii de
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
importanță al județului Ialomița după Slobozia, Fetești și Urziceni. Orașul se află în partea de nord-est a județului, pe malul stâng al râului Ialomița. Este străbătut de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Constanța; din acest drum, la se ramifică șoseaua națională DN21A, care duce spre Bărăganul (județul Brăila; unde se termină în DN21) și șoseaua județeană DJ201, care merge pe malul drept al Ialomiței la Slobozia și mai departe către Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Tot
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
nord-vestul județului. Localitatea sa principală se află pe malul stâng al Prahovei, în vreme ce pe malul drept există mai multe dintre localitățile rurale componente. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. La Comarnic, din acest drum se ramifică DJ101S, care duce spre Secăria și Valea Doftanei, precum și DJ101R, care duce spre Breaza, pentru a reveni apoi în același DN1. Prin oraș trece calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de gara Comarnic și de haltele Posada și Valea
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
se învecinează la nord-est cu județul Vrancea. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ220, care leagă Râmnicu Sărat de Măicănești (județul Vrancea, DN23), și care traversează râul Râmnicu Sărat între Puieștii de Jos și Nicolești. La Puieștii de Jos, se ramifică din acest drum DJ202C, care leagă comuna de comuna vecină Ciorăști din Vrancea, iar la Nicolești se ramifică DJ216, o șosea județeană ce deservește satele Măcrina și Plopi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Puiești se ridică la de
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
de Măicănești (județul Vrancea, DN23), și care traversează râul Râmnicu Sărat între Puieștii de Jos și Nicolești. La Puieștii de Jos, se ramifică din acest drum DJ202C, care leagă comuna de comuna vecină Ciorăști din Vrancea, iar la Nicolești se ramifică DJ216, o șosea județeană ce deservește satele Măcrina și Plopi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Puiești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
Țintești (reședința). Comuna se află la sud de orașul Buzău, în câmpia Buzăului și a Călmățuiului. Prin satul Maxenu, comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203D care, împreună cu DN2C, leagă Buzăul de Slobozia. Lângă Maxenu, din acest drum județeană se ramifică DJ204D, care trece prin satul Țintești și face legătura cu DN2B și comuna Gălbinași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țintești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
Buzău, Muntenia, România, formată din satele Albești, Bălaia, Călțuna, Moisica, Smeeni (reședința), Udați-Lucieni și Udați-Mânzu. Comuna se află în valea Călmațuiului, și este traversată de șoseaua națională DN2C, care o leagă spre vest de Costești. La Smeeni, din DN2C se ramifică șoseaua județeană DJ203D, a cărei ramură nordică, împreună cu șoseaua națională, constituie drumul de legătură al Buzăului cu Slobozia. Ramura sudică a DJ203D leagă comuna de Brădeanu și Scutelnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Smeeni se ridică la de
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
segmentul care leagă orașele Buzău și Râmnicu Sărat; la Poșta Câlnău, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ220, care leagă comuna spre est de Boldu și Bălăceanu, iar spre nord-vest de Zărnești și Murgești. La Zilișteanca, din DJ220 se ramifică șoseaua județeană DJ215A, care leagă comuna de Blăjani și de valea Slănicului. Comuna se află la confluența dintre Subcarpații de Curbură și Câmpia Română. Localitățile Poșta Câlnău și Potârnichești se află în câmpie, pe drumul național, iar comuna se învecinează
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
pe malul stâng al râului Buzău, la confluența cu Câlnăul, imediat la nord de orașul Buzău. Este străbătută prin satul Gura Câlnăului de șoseaua națională DN2, care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat și Focșani. La Gura Câlnăului, din DN2 se ramifică brațul estic al șoselei județene DJ203K, de-a lungul căreia sunt înșiruite toate satele comunei, și care merge aici de-a lungul râului Buzău, pe malul său stâng. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești (printre satele Băjani și Vadu
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
Buzău, pe malul drept al râului Buzău, în zona confluenței Nișcovului, pârâu pe ale cărui maluri se află și câteva din satele comunei. Este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Din această șosea, la Vernești se ramifică șoselele județene DJ100H, care duce în susul Nișcovului spre Tisău și mai departe spre Mizil (județul Prahova), și DJ205, care duce de-a lungul versantului sudic al Dealului Istrița către Merei, Pietroasele și Năeni. Comuna este traversată și de calea ferată
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
Râmnicu Sărat. Ea este străbătută prin partea sa sudică, de șoseaua națională DN22, care leagă Râmnicu Sărat de Brăila, iar prin cea nordică de șoseaua județeană DJ202, care leagă Râmnicu Sărat de comuna Măicănești (; DN23). Din DN22, la Râmnicelu se ramifică DN203P, o scurtă șosea județeană care o leagă de comuna vecină Valea Râmnicului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râmnicelu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
estică a județului, la limita cu județele și , pe malul stâng al Dunării, fiind străbătută și de Brațul Borcea al acesteia. Este traversată de șoseaua națională DN3B, care leagă Călărașiul de Fetești și Giurgeni. La Borcea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ308A, care duce spre nord la Fetești (unde se termină în DN3A. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
pe malul stâng al Dunării și pe cel drept al Argeșului, la confluența celor două râuri, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria. Este traversată de șoseaua națională DN41, care leagă Oltenița de Giurgiu. La Chirnogi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ411, care duce spre nord-vest la Radovanu, Crivăț și mai departe în județul Giurgiu la Hotarele (unde se termină în DN5A. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chirnogi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
a județului, pe râul Luica. Este traversată de șoseaua județeană DJ403, care o leagă spre sud-vest de Șoldanu (unde se intersectează cu DN4) și Radovanu, și spre est de Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din DJ403, la Luica se ramifică șoseaua județeană DJ402, care duce spre nord la Nana, Sărulești și Fundulea (unde are acces la autostrada A2 și se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luica se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Luica, Călărași () [Corola-website/Science/301118_a_302447]
-
de șoseaua județeană DJ303, care o leagă spre nord de Sărulești și Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre sud de Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Lângă satul Coțofanca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ305, care duce spre nord-est la Nicolae Bălcescu și Lehliu (unde se termină tot în DN3). Sub aspectul morfologic zona aparține părții de nord-vest a Bărăganului sudic, iar din punct de vedere climatic zona prezintă o climă continentală
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
Fundeni și mai departe în județul Ilfov de Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se termină în DN3), și spre sud-est de Gălbinași, Vasilați și Budești (unde se termină în DN4). Lângă Cucuieți, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401C, care duce spre est și apoi sud la Sohatu și Budești. Prin comună trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservită de halta de călători Plătărești și stația Cucuieți Sudiți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
malurile Mostiștei. Autostrada București-Constanța trece prin comună, dar nu o deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Comuna este în schimb traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Din această șosea, la Călăreți se ramifică șoseaua județeană DJ303, care duce spre sud la Sărulești, Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Tot din DN3, la Tămădău Mare se ramifică șoseaua județeană DJ402, caer duce spre nord la Fundulea și Belciugatele. Prin
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
DN3, care leagă Călărașiul de București. Din această șosea, la Călăreți se ramifică șoseaua județeană DJ303, care duce spre sud la Sărulești, Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Tot din DN3, la Tămădău Mare se ramifică șoseaua județeană DJ402, caer duce spre nord la Fundulea și Belciugatele. Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de punctul de oprire Mostiștea. Zona geografică în care se află este nord-estul Câmpiei Române, într-un areal
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
unde se termină în DN3) și spre nord de Dragoș Vodă (unde se intersectează cu DN3A) și mai departe în județul Ialomița de Albești, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A), Gheorghe Doja și Reviga. Din acest drum, lângă Floroaica se ramifică șoseaua județeană DJ307A, care deservește satul Vâlcelele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vâlcelele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,56%). Pentru 3
Comuna Vâlcelele, Călărași () [Corola-website/Science/301132_a_302461]
-
Este traversată de șoseaua județeană DJ303, care duce spre nord-vest la Gurbănești, Sărulești și Tămădău Mare (unde se termină în DN3), și spre sud la Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din acest drum, la Valea Argovei se ramifică șoseaua județeană DJ201B care duce spre nord la Lehliu Gară (unde se intersectează cu DN3 și DN3A) și mai departe în județul Ialomița la Sălcioara și Ciochina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Argovei se ridică la de
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]