11,500 matches
-
venit la Tulcea, la reuniunea PSD, cu un autoturism Jaguar decapotabil. În momentul în care edilul de la malul mării a încercat să închidă capota mașinii, acesta s-a lovit la cap, iar fața i s-a umplut de sânge din cauza rănii. Din cauza faptului că începuse ploaia, Radu Mazăre a încercat să închidă capota mașinii, după care a mers la portbagaj, unde s-a lovit la frunte de prelată, scrie digi24.ro. Primarul nu a observat inițial că rana provocată de prelată
Radu Mazăre, cu fața plină de sânge - FOTO by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/22174_a_23499]
-
de sânge din cauza rănii. Din cauza faptului că începuse ploaia, Radu Mazăre a încercat să închidă capota mașinii, după care a mers la portbagaj, unde s-a lovit la frunte de prelată, scrie digi24.ro. Primarul nu a observat inițial că rana provocată de prelată sângerează, iar un jurnalist i-a atenția cu privire la această problemă. O tânără blondă care îl însoțea pe Radu Mazăre a încercat să îl ajute și i-a dat mai multe șervețele cu care să își șteargă sângele
Radu Mazăre, cu fața plină de sânge - FOTO by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/22174_a_23499]
-
tânără blondă care îl însoțea pe Radu Mazăre a încercat să îl ajute și i-a dat mai multe șervețele cu care să își șteargă sângele de pe frunte. Ulterior, edilul Constanței s-a dus în hotel, unde și-a curățat rana, și a revenit. El le-a transmis jurnaliștilor că se simte bine.
Radu Mazăre, cu fața plină de sânge - FOTO by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/22174_a_23499]
-
care poetul își definește lucrarea: "Poezia e rece/ Poezia e caldă/ Poezia este o rece-caldă singurătate/ O degustare cinică a morții,/ Un joc fără de sine - îți repet Poetule/ Acest joc nu are nevoie de tine." Numai că " Ci doar de rana existenței tale." Cu imediata interogație: "Iar îngerii?" Simptomatic, titlul este Poemul dansat - dedicat lui T.S. Eliot, "poetul bancher", iar cel ce-i urmează se numește Un poem ca o răzbunare unde, înainte de a fi pomenită cea de a XV-a
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
Legenda spune că poetul, făptură fragilă și delicată, a descoperit prima oară semnele maladiei în dimineața în care, pregătindu-se pentru întîlnirea cu o mare frumusețe a epocii, egipteanca Nimet Eloui, s-a înțepat în spinii cuvenitului buchet de trandafiri. Rana, în loc să se vindece, s-a transformat rapid în ulcerații întinse pe întreaga suprafață a brațului, iar apoi chiar a întregului corp. Ucis de spinul unui trandafir, floarea-simbol a atîtor dintre poeziile sale, Rilke a murit lăsînd în urmă o operă
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
la pămînt. - Nu făcea nici un fel de politică, decît politica neamului lui. Atît și nimic mai mult. O apartenență la Christos și la neamul lui. Ei, o astfel de făptură, cu totul, cu totul specială, ar trebui multiplicată pentru vindecarea rănilor noastre. Dar nădăjduim, nădăjduim. Neamul nostru, vă spuneam și adineaori, are totuși o misiune. Sînt convinsă de asta. Am mai spus-o și altădată, o repet. Era o vorbă, între călugării noștri, între credincioșii noștri, că România e grădina Maicii
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
cristalizează sub forma unei rugăciuni într-o continuare a lui, tipărită cu litere cursive: " Vino și spune sufletului meu: Eu sunt mântuirea ta!/ N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea;/ nu mai este nici o vlagă în oasele mele./ Rănile-mi miroasă greu și sunt pline de coptură!/ Sunt gârbovit, peste măsură de istovit;/ toată ziua umblu plin de întristare!/ Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele/ și n-a mai rămas nimic sănătos în mine!" Procedeul este folosit sistematic
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
nu se zărește/ în oglindă." Simbolistica este una inadecvată realității de la care pornește, la fel cum inadecvate sînt și titlurile poemelor în care găsim o prețiozitate artificioasă: sex coral în paralipomenă, mieunat de vulturi în templu, invitație la orgasmul din rană, dardanelele reculegerii, psalm fără napalm. Meditațiile filozofice sunt cele ale unui inadaptat și astfel apar definiții de genul: "genul crăciunurilor: a contempla un imbecil e un lucru exemplar", "a merge pînă la capăt nu are sfîrșit." Fragmentele reușite ale acestui
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
europenism, ce bune vor fi în parlament voturile sale - dl Iliescu va putea atunci guverna chiar minoritar. Când alianța tuturor împotriva sa l-ar lăsa departe de îndrăgitele săli ale Palatului Cotroceni, cine altul decât dl Vadim îi va alina rănile? Făcut hoț pentru un fleac de două milioane de dolari, de către un vechi, dar trădător amic, dl Iliescu poate nădăjdui într-un aflux de voturi ale unei mereu nemulțumite, pe cât de numeroase categorii sociale: hoții. Se vor recunoaște întrânsul cei de
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
Căldura trupurilor e concentrată în genunchi și coate. Iată de ce locuitorii acestor ținuturi se plimbă goi, ascunzîndu-și sub bucăți colorate de pînză de iută părțile dogorîtoare. Cînd ora tainică se apropie, își descopăr genunchii sau coatele, dar niciodată concomitent căci rănile sînt uneori incandescente, amenințînd să incendieze piramidele din apropiere clădite din pantofi albi" (Pantofii albi). Uneori eliberarea are loc printr-un sarcasm ce, utilizînd exuberanța expresivă, denunță înrobirea existențială, "proza", monotonia și, nu în ultimul rînd, absurdul viețuirii noastre: " Am
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
livrești răzbate un fior existențial. De fapt, Nora Iuga se joacă de-a jucatul. în timp ce râde și-i antrenează pe cititori la o beție de literatură, sufletul ei se sfâșie de nostalgii niciodată stinse: "Șapte stoluri de comete/ îmi fac rană în perete/ Și mă-ntorc ca roata florii/ Să-mi asmut colindătorii/ Poate unul să-mi găsească/ Scoica inimii cerească." (întâia vestire de cocon) " Foaie verde trei cosași/ Peste munte duce-m-aș/ Peste codru cu răcori/ Să-mi dea
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
fenomenului politico-socio-cultural denumit generic "Piața Universității". Posturile de televiziune, cele de radio și presa scrisă au comentat, analizat și mai ales au evocat acele zile și evenimente. Cu puține excepții nu s-a prea vrut să se pună "degetul pe rană". Motivele acestei fereli sînt diverse și multe. Cele mai întemeiate țin de poltronitatea comentatorilor, analiștilor sau mărturisitorilor. Toamna care vine ar putea aduce la putere în România exact pe aceia care au fost dușmanii declarați ai "fenomenului" cît și autorii
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
că ajunsese la capătul puterilor/ acel bărbat/ atunci cînd se arunca de pe terasa/ ultimului etaj/ plăsmuindu-și pe drum aripile" (placa de patefon). Și din nou obsedanta supraviețuire: poate că a supraviețui este o meserie/ ca oricare alta/ presari peste rană pînză de păianjen/ și cenușă/ ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic/ aproape un soldat de plumb/ fără craniu/ între găletușa cu apă/ și creioanele înfipte în zidul de plastilină" (a supraviețui). Timid, uimit de mersul fenomenal al lumii, însetat
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
unei demonstrații pașnice, al unui protest civilizat, democratic, intoleranța venind din partea celor ce l-au numit pe dl. Theodorescu într-o funcție înaltă și l-au folosit în consecință. După cum se vede, îl folosesc în continuare. Mai pune sare pe rană ex-președintele Radioteleviziunii: "Piața Universității, prin sămînța de intoleranță pe care a semănat-o, la un moment dat, față de tot ce nu era Piața Universității. Această intoleranță s-a răsfrînt după aceea în alte intoleranțe. Piața este rădăcina intoleranței românești de
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
bicicletă"...). Inutilitatea unor eforturi pozitive e rezumată printr-o altă serie de expresii: un anumit lucru ajută ca la mort compresa sau folosește ca o frecție la un picior de lemn. Ultima comparație, mai ales, apare foarte frecvent în texte: "Rana de la cap a încetat să-i sîngereze, da... asta nu mai are nici o importanță pentru el, așa cum n-ajută o frecție cu Diana la un picior de lemn" (George Arion, Atac în bibliotecă, București, Eminescu, 1983, 56); "Premiile oferite au
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
varianta recompunerii, a reconstituirii și reformării sale: "Sîngele tău/ se scurge/ prin mîna mea/ Mirosul lui/ dulce-acrișor/ se pierde în mine/ Sîngele tău/ se prelinge/ printre degetele mele/ Culoarea lui/ stridentă/ mi-a colorat unghiile/ Am adormit cu mîna/ pe rana ta/ Cînd m-am trezit/ și te-am întrebat/ "te doare?"/ deja muriseși" (Sîngele tău). În prelingerea sîngelui tău din acest admirabil text e "curgerea" poemului însuși, facerea lui, rostogolirea literelor, sintagmelor, versurilor, pînă la forma - și culoarea! - finale; odată
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
de serviciu, în diferite momente ale istoriei noastre, unele foarte apropiate. Nu intru în amănunte deoarece ne-am întoarce la perioada încordată de la începutul deceniului trecut, aceea a democrației originale, a mineriadelor devastatoare și a "vinderii țării". Cu prețul unor răni care s-au cicatrizat cu greu, politicianul român aflat la putere a înțeles din 1990 încoace cît poate întinde coarda în propriul său beneficiu. Cînd scriu despre politicianul român, mă grăbesc să precizez că nu mă refer și la politicienii
Urgențe mai noi și mai vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15822_a_17147]
-
un insectar: "Vițeii, vin vițeii să pască-n Paradis/ Substanța cultă-și strînge petalele bizare/ Ia-ți numărul de ordine proscris/ Și nu uita să-l treci în inventare// Nu ne mai vin condurii. Un inutil Orfeu/ E gurii mele rană și rana vrea să cînte/ Și undeva în lume se naște cîte-un zeu/ Ci-l urgisește-ndată o lepră de cuvinte,// Deschideți iute poarta să intre cîte-o vită/ Pan bea și-n turme urcă hipnoticul alean/ De cerul nu vă
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
Vițeii, vin vițeii să pască-n Paradis/ Substanța cultă-și strînge petalele bizare/ Ia-ți numărul de ordine proscris/ Și nu uita să-l treci în inventare// Nu ne mai vin condurii. Un inutil Orfeu/ E gurii mele rană și rana vrea să cînte/ Și undeva în lume se naște cîte-un zeu/ Ci-l urgisește-ndată o lepră de cuvinte,// Deschideți iute poarta să intre cîte-o vită/ Pan bea și-n turme urcă hipnoticul alean/ De cerul nu vă place, priviți
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
nepervertit, made in Brăila, adică în "lumea atemporală a cîmpiei, oceanul ei nestatornic în veșnicie, melancolia toamnelor, fosforescența primăverilor, catedralele zădufului din iulie și august, iernile scăpărînd ochi de lupi flămînzi și bîntuite de vînturi năpraznice, dar și visul și rănile Dunării, precum și vinul roșu de buturugă..." După acest apogeu întors cu susul în jos, nu-mi pot închipui cum cineva mai poate aștepta literatură adevărată de la acest autor. Sau poate că deja în aceste romane incredibile avem de-a face
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
România, relații care ar fi putut împiedica cooptarea României în NATO. Din așa-numita listă a lui Severin, o listă fără nume, nu s-a ales nimic. Totuși, e greu de înțeles de ce, acum, dl Severin nu pune degetul pe rana PSD, de a scoate în față foști membri marcanți ai Securității, plantați în funcții decidabile. În această privință, scandalul Priboi nu reprezintă, se pare, decît un aspect, nu unul singular. Astfel că reproșurile opoziției față de partidul de guvernămînt s-ar
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]
-
aruncat în ochii idioților. A doua cauză a fost excelent diagnosticată de către Sorin Roșca-Stănescu, în editorialul său din 30 august din Ziua, intitulat în atenția premierului: Nu intrăm în NATO cu agenți anti-NATO! Simțind c-a pus degetul pe-o rană gravă, Roșca-Stănescu și-a republicat articolul în ziarul de-a doua zi - și bine a făcut. Ar fi trebuit să-l reediteze zilnic până la întrunirea de la Praga, ca să nu mai avem vorbe că ne persecută Occidentul, bieți îngerași patrioți și
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
apă", imagine extraordinară ca putere de sugestie. Însă temele mari de meditație sunt camuflate în poemele Ioanei Diaconescu sub haina preocupării pentru lucruri, în materialitatea lor sau semnificația lor ascunsă sub coajă: "Pe masa mea,/ Un semn cât o mică rană,/ O tăietură cât unghia." Materia este prezentă ori la nivelul lucrurilor mărunte, ori e vorba de vârtejul amețitor al frunzelor: "Cenușa furtunoaselor// imperii de frunze!", al lavei: "Pieptul fierbinte al pământului". Obsesia scrisului apoi, "poemul desfigurat" având "urme de masacru
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
lavei împietrite ești doar un hohot de plîns nesfîrșit amînat;/ Îți vine să fugi, să dezertezi dinaintea privilegiului cu care te-au momit/ Departe de poemul pustiitor ce te lasă fără strop de aer în plămîni;/ Trupul în întregime o rană să ți-l adăpostești într-o ocnă de sare;/ În dreptul vizuinii șacalului să-ți așterni spovedania, ți-ai socoti sufletul la fel despovărat" (ibidem). Omul n-ar fi decît o eternă victimă a unei pedepse fără cauză, manifestată din vremuri
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
dragoste trimise feților Frumoși ai ierbii... Eu, împovărat cu viață ascult și rămân încătușat dincolo de cuvintele ce curg roi, roind pe drumul spre moarte... Și trec înserările, și ne plouă diminețile, și ne ard amiezile înfierbântate, întroienindu-ne cu amintiri, răni deschise ce ne țipă prin vise... Murmurăm împreună litaniile de seară, prinși în mirificul clipelor efemere... Dintr-o dată, la umbra unui mesteacăn, tăcerea ierbii se destramă, galopând spre câmpie, trădată fiind de pământul cleios al pădurii..., tăcerea ierbii se sufocă
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]