861 matches
-
în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar în 1968 a primit denumirea de "Livezi", în vreme ce satele Valea Rea-Sat și Valea Rea-Târg au primit respectiv denumirile de Livezi-Vale și Livezi-Deal. În 1968, comuna Livezi a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci satele Livezi-Vale și Livezi-Deal au fost comasate pentru a forma satul Livezi, iar satul Lunca a fost desființat și comasat cu satul Prăjoaia. Trei obiective din comuna Livezi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău (reînființat), dar a fost desființată, satele ei trecând la comuna Nicolae Bălcescu; tot atunci, au fost desființate satele Talpa și Dealu Nou (comasate cu satul Sărata). Comuna a fost reînființată în 2004, prin desprinderea satelor Sărata și Bălțata din comuna Nicolae Bălcescu.
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
de Jos și Bogdăneștii de Sus, având 2083 de locuitori. Comuna a fost desființată în 1931, satul Prăjești trecând la comuna Traian, în cadrul căreia a făcut parte între 1950 și 1968 din raionul Bacău al regiunii Bacău. Comuna a fost reînființată în anul 2005, prin desprinderea satului Prăjești din comuna Traian (prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005). În comună există un muzeu botanic înființat în anul 1971 de profesorul Paul Țarălungă. Singurul obiectiv din comuna Prăjești inclus în lista
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, arondându-i-se și satele comunei Odobești, desființată, precum și satul Glodișoarele (fost la comuna Izvoru Berheciului); tot atunci a fost desființat satul Câmpeni, comasat cu Secuieni. Comuna Odobești a fost reînființată în 2005, ea preluând satele Odobești, Bălușa, Ciuturești și Tisa-Silvestri. Trei obiective din comuna Berbinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea daco-romană de „sub Siliște” ( nord-est de
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
situații tragice este că sătenii din Livadia din actuala generație, adevărații proprietari, “nu le pasă, nu-i interesează” fie din ignoranță, fie din dezinteres sau comoditate, etc. Deși în anii 1996-1999 s-a reușit “cu chiu cu vai” să se reînființeze prin hotărâre judecătorească, la Tribunal, composesoratul (după noile legi apărute după 1989), sătenii nu se grăbesc să-și extragă de la oficiile de carte fundoală extrasele familiare. În lucrare sunt anexate cele două acte în acest sens: • extrasul de carte funciară
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Strugari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău, ea luând în timp numele satului "Strugari", devenit reședință. Satul Năsoești a fost rebotezat în 1968 "Strugarii de Sus", iar în 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci satul Strugarii de Sus (fost Năsoești) a fost desființat și comasat cu satul Strugari. Singurul obiectiv din comuna Strugari inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este fostul conac Veninoaia din satul
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
revenit la județul Bacău, reînființat; cu această ocazie, denumirea satului Hertioana-Mănăstire a fost schimbată în "Hertioana de Jos". În anul 2005, prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005, din comuna Traian a fost desprins satul Prăjești, pentru a se reînființa comuna Prăjești. Singurul obiectiv din comuna Traian inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de la Zăpodia, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni.
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
fost arondate și câteva din satele comunei Huruiești (Gălești, Nedelcu, Perchiu și Prădaiș). În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău și între timp comuna Huruiești s-a reînființat iar comuna Corni a primit numele de "Tătărăști". În 1968, comuna a trecut la județul Bacău și a preluat și satele Drăgești și Gherdana ale fostei comune Florești. Trei obiective din comuna Tătărăști sunt incluse în lista monumentelor istorice din
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
Onești). În 1950, comuna Cașin a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău și între timp satele Buciumi și Răcăuți s-au separat, formând o comună de sine stătătoare. În 1968, comuna Cașin a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Pochița, Vlașca și Suseni (ultimul apărut recent), toate trei fiind incluse în satul Cașin. În zilele noastre, Comuna Cașin este o comună liberă, condusă de către un primar. Ea însă se aseamănă cu cea
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și învățarea rugăciunilor. Deoarece se dădea deosebită însemnătate cântului, școala purta numele de „Școala de cântăreți”. Ea a funcționat regulat timp de partu ani, până în 1862, când cursurile au fost suspendate, din motive necunoscute. La 2 ianuarie 1865, școala se reînființează, de data aceasta pe seama statului și cu o nouă organizare. Localul de școală a fost construit în 1898 și avea 4 săli de clasă, cancelaria și locuință pentru drector. Școala este astăzi modernă, deținând multe facilități standarde timpului în care
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
după vreo cinci ani. În urma reformei administrativ-teritoriale din 1950, făcută după model sovietic, au fost desființate județele și înființate regiunile și raioanele. În 17 februarie 1968 s-a revenit la împărțirea administrativ-teritorială pe județe, însă județul Făgăraș nu a fost reînființat. Teritoriul Țării Făgărașului a fost împărțit între județele Brașov și Sibiu. Teritoriul județului era împărțit în trei plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 86.039 de locuitori, dintre care 78,3% români, 12,5% germani, 5
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
de Milcovia, a cumanilor, înființată la 13 septembrie 1229 din inițiativa regelui Ungariei Albert al II-lea (1205-1235) și a papei Grigore al IX-lea (1228-1241), distrusă din temelie de invazia din 1241 a mongolilor. Încercările ulterioare de a o reînființa au eșuat. Regele Ungariei și-a luat din 1233 și titlu de rege al Cumaniei. După cum s-a precizat anterior, invazia tătarilor a distrus puterea cumanilor si i-a silit să se retragă, o parte peste Dunăre, iar o alta
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
a desprins pentru prima oară și a format o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Buzău, din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte din județul Buzău, reînființat; tot atunci, comuna Unguriu a fost desființată și din nou inclusă în comuna Măgura. În 2004, satul Unguriu s-a separat împreună cu noul sat Ojasca și a format comuna Unguriu. În comuna Măgura se află o tabără școlară, tabăra Poiana
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
și având astfel 2846 de locuitori. Comuna Glodeanu-Cârlig se afla în aceeași plasă; pe teritoriul ei apăruse satul Văcărești (actualmente, Văcăreasca), iar satul Smârdan fusese trecut la comuna Brădeanu; în Glodeanu-Cârlig trăiau 3200 de locuitori. Comuna Cotorca a fost temporar reînființată în 1931, dar a fost la scurt timp reinclusă în comuna Glodeanu-Siliștea. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, au fost unificate și arondate județului Buzău
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
Pardoși. În 1950, comuna a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată la județul Buzău. Tot atunci, satele Mocani și Motohani au fost desființate și incluse în satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
au fost naționalizate toate micile întreprinderi existente în sat. Între realizările acestor ani, pe primul loc se situează înființarea Liceului teoretic, unul din primele în mediu rural (1953), dotat pe urmă cu o clădire modernă dar desființată în 1973 și reînființat în 1990, care a avut și are cadre didactice de mare valoare și care a dat generații de absolvenți ce s-au afirmat pe plan național. Din anul 1955, peștera Vadu Crișului și cascada cu întreg defileul au fost declarate
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
formând comuna Baldovinești. În 1950, comuna Cazasu a intrat în componența raionului Brăila din regiunea Galați. În 1968, ea a fost desființată și inclusă în comuna Tudor Vladimirescu, care a fost tot atunci arondată județului Brăila, reînființat. Comuna a fost reînființată în 2003, având în componență doar satul Cazasu.
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
cărei admninistrare s-a aflat timp de 62 ani; abia pe 4 iulie 2010, un sobor condus de Valer Părău a oficiat prima liturghie greco-catolică in biserică după 62 de ani. După 1950, face parte din Regiunea Cluj până când se reînființează județul Sălaj în 1968. Satul a fost electrificat la începutul anilor 1960 iar colectivizarea a fost încheiată în 1962. Școala nouă cu opt săli de clasă și dependințe a fost construită în perioada 1974-1979. Începând cu anul 1983, această instituție
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
pe vatra fostului sat Băcălești se înființează satul Rata cu locuitori împroprietăriți din satul Măldăieni, participanți la război. Denumirea satului vine de la ratele sălbatice ce se aflau în număr mare pe bălțile satului. În anul 1892, lângă satul Rata se reînființează satul Băcălești prin împroprietărirea unor locuitori din satele învecinate. Cele două sate, Băcălești și Rata se unesc și formează un singur sat cu numele de Băcălești începând cu anul 1968, când are loc nouă împărțire administrativ-teritorială a țarii. Satul Ionașcu
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
Ianciu și Radu. Vechea biserică a funcționat până când a început construirea actualei biserici, cu hramul „Sf. Paraschiva”, pe care au ridicat-o în doi ani.Înființată prin Legea 335 din 8 iulie 2003, fiind prima comună din județ care se reînființează, comuna Nenciulești este așezată în câmpia Burdea, pe malul stâng al râului Vedea. Are o populație de pește 2800 de locuitori și o suprafață de 4105 ha,cu un numar de locuințe de 925. Construită în 1904, biserica Sf. Cuv.
Comuna Nenciulești, Teleorman () [Corola-website/Science/301816_a_303145]
-
1985-2002), Ardelean Petru (2002-prezent). Biserica Ortodoxă din Marin a fost restaurată, iar infrastructura îmbunătățită. În curtea bisericii a fost construită o capelă în care se țin sfintele liturghii cu diverse ocazii, atunci când vremea permite. Biserica română unită (greco-catolică) a fost reînființată și reorganizată imediat după Revoluția din Decembrie 1989. Liturghiile s-au celebrat în condiții improprii, în casa profesorului Petru Maxim și a soției Onița, timp de aproape nouă ani. În 1996 a fost sfințit locul pentru construcția unei noi biserici
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la județul Vrancea, dar a fost desființată și inclusă în comuna Bârsești; tot atunci, satele Grumăzești și Vrâncioara au fost desființate și incluse în satul Negrilești. Comuna Negrilești a fost reînființată în forma actuală în 2003. Singurul obiectiv din comuna Negrilești inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este situl arheologic aflat în punctul „pe creastă”, la 1 km sud de sat. El cuprinde urmele
Comuna Negrilești, Vrancea () [Corola-website/Science/301885_a_303214]
-
cea a raionului Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, dar a fost imediat desființată, iar satele ei, incluse în comuna Tulnici, Vrancea. Comuna Păulești a fost reînființată în alcătuirea actuală în 2003. Trei obiective din comuna Păulești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Păulești, construcție
Comuna Păulești, Vrancea () [Corola-website/Science/301888_a_303217]
-
economic, social și politic, Biserica Ortodoxă Română, împreună cu membrii Sfântului Sinod, aprobă cererea de reînființare a Episcopiei Hușilor, numindu-l în fruntea ei pe Prea Sfințitul Ioachim Mareș. Prin grija părintească a Prea Sfințitului Ioachim, Episcop al Hușilor, de a reînființa vechile centre monahale, de o atenție deosebită s-a bucurat și se bucură Mănăstirea Dimitrie Cantemir, care prin binecuvântarea sa, și-a început lucrările de reconstrucție. La 24 iunie 1997, Prea Sfințitul Ioachim a sfințit locul unei noi biserici cu
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
comunităților catolice în ce privește natalitatea, potrivit schematismelor (recensămintelor) din Episcopia catolică de Iași. S-a aflat pentru multă vreme în administrația parohiei din Focșani. Anuarul Socec din 1925 consemnează dispariția comunei, satul Ploscuțeni fiind inclus în comuna Homocea. Comuna a fost reînființată după al Doilea Război Mondial și după 1950 a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad. În 1952 a fost rearondată raionului Adjud din aceeași regiune și apoi (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, comuna a trecut la județul
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]