720 matches
-
noi înșine în Dumnezeu, în transcendența nemuririi? De la Dumnezeu venim și la Dumnezeu ne întoarcem, acesta e destinul omului, revelat prin Iisus Hristos. Iisus Hristos e modelul după care și puterea prin care lumea se creează din nou, se desăvârșește, reașezată pe linia destinului ei transcendent. Expresia de „egoism transcendent” pe care Berdiaev o aruncă ascetului e un non-sens. Căci egoismul nu există decât în ordinea păcatului. În ordinea lumii dezdumnezeite. În ordinea divină a făpturii sfințite, el nu există. Ideea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
distincția dintre înmulțirea numerică a omului originar și creșterea lui pînă la statura completă de om deificat, de om universal, creștere pe care eroarea de alegere din Paradis a stingherit-o și a deformat-o și pe care Christos o reașază în făgașul ei drept. Scriind în atmosfera culturală a Antichității tîrzii, la sfîrșitul secolului al II-lea, Sfîntul Teofil al Antiohiei considera că Dumnezeu pusese în omul originar un principiu de progres grație căruia el putea să se dezvolte și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în ceea ce reprezintă tendința lui principală, ca o convertire a eschatologiei verticale la o eschatologie orizontală 2, care, de astă dată, nu mai presupune nici măcar depășirea istoriei. Nu decurge oare de aici necesitatea unei noi convertiri, a unei eschatologii rectificate, reașezate pe verticala metafizică ce îi este proprie? Angajarea pe coordonata timpului și a istoriei este, desigur, proprie spiritului modern occidental. în termenii lui André Scrima, sămînța lui se ivește la cumpăna dintre primele două milenii creștine, cînd germinează o neliniște
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pseudo-spirituale care circulă în Occident astăzi: bioenergie, parapsihologie, paranormal, spiritism, hipnotism, satanism etc., etc., mișcări care n-au nici o apropiere cu creștinismul autentic, toate acceptate de noua eră. Trebuie să dezvoltăm cu toții un puternic curent de energie spirituală care să reașeze sufletul lumii pornind de la persoană, care nu poate trăi oscilând mereu între Dumnezeu și mamona, iar de Dumnezeu nu se poate rupe. De undeva trebuie să iasă și nu are de unde, decât din întunericul păcatelor și să intre în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
tot ceea ce începe să semnifice altfel, să-și arate adâncul, să-și deschidă ascunsul. Acum, în această stare de revelare nemărginită, totul se așază "în slujba luminii" prin care se poate vedea nelimitat ("până în cele din urmă margini privim"), se reașază în perspectiva deschisă a originarului ("mă-ntorc de acum spre/ vatra-n lumină 23"). Lumea lărgită care se arată, iluminată de steaua albă a imaginii revelatoare, e a cântecului fără cuvinte, a rostirii fără rostit care își slăvește noul chip
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imagini care se ridică din adânc, vine de departe. A fi desprins de lume - și de imaginea evidenței pe care aceasta o proiectează pe retină - înseamnă a fi pus în depărtarea cea bună a unei noi poziționări, dispus să te reașezi în locul incert al lumii dislocate 14. Loc al lumii poemului ridicat la un alt nivel al vederii: "Desprins, dorul simte inima aproape,/ Gândul înflorit, leagănă iubire sub pleoape,/ Cântă deasupra cuvintelor, suflet și ape". Distanță a desprinderii - care e chiar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un univers care dublează și minează universul înconjurător"14. În și prin imagine, realul își dă propria replică, răspunsul la chemarea pe care o resimte în adâncul său. Ceea ce îl cheamă nu e altceva decât posibilul unei semnificări care îl reașază în datele sale genuine, date care suferă o semnificativă mutație de orizont, o redimensionare datorită căreia noua lume nu numai se arată a fi altfel cu putință, dar se rostește în sensul noii perspective, în lumina transparenței. Reducerea realului la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
privind-o, să facem o vorbire înceată". Din clipa fugitivă nu rămâne decât lumina pe care o lasă în urmă, dâra scânteietoare a absenței 15. Privire și vorbire luminează împreună; clipa la care ne întoarcem ne întoarce în urmă, ne reașază în vederea ființei absente, despre care nu avem știre decât într-o lume numai a ei. Aurel Pantea. Poemul ca developare în negativ În textele lui Aurel Pantea din Negru pe negru 1 poetul nu are biografie; grafia consemnează alte date
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cea a lumii în care aruncă germenii unei noi întemeieri. Cuvântul de aur al poetului e temeiul lumii, iar ceea ce pare ireal - dacă nu chiar in-utilul imaginar al unei pure închipuiri - este de fapt viziune a realului însuși, perspectiva care reașază lucrurile în adevărata lor lumină 22: "Pe câmp ai noștri demontau sperietorile/ pentru serbarea fecioarelor-păsări// Trecuse anotimpul spaimei/ și în gura lui ca într-un stup ospitalier/ zumzuiau toate albinele lumii". În cuvântul libertății poetice, spuneam, ceea ce se rostește se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atunci, ireperabil de departe în avalul ei. Din încolăcirea în care somnolează, zvâcnește fulgerător și drept, a trăsătură de unire, între două ființe, ca pentru a-și feri capul și coada de contopirea în nedistincția mijlocului și a și le reașeza la distanța cuvenită, dătătoare lucrurilor de măsura-i. Și mai învățase pe propria-i piele exalând delicate parfumuri egiptene de nemurire că, la dulcele venin cu care-și imobilizează prada, nu există alt remediu decât găzduirea și copleșirea turbulentului oaspete
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
păsări, mai ales pentru încrederea pe care a avut-o în mine ca prim vizitator al expoziției lui. Omul îmi mulțumește și el, puțin surprins de graba mea, mă conduce pînă în prag și revine în atelier pentru a-și reașeza pînzele la locul lor. Cobor scările sordide, canalele miros cumplit, afară se simte lipsa unei raze de soare printre zidurile prea apropiate, prea ude, prea șubrede și Ricardo Giorgio îmi face un semn cu mîna de la lucarna acoperișului. Mă uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
donatorii cu țesut potrivit sau transplantelor alogenice, testele folosesc de obicei celule spinale autologe care sunt colectate în timpul mobilizării. Această procedură se referă la transplantul de celule spinale hematopoetice autologe. Ideea este de elimina toate celulele T autoreactive și a reașeza sistemul imunitar. Presupunerea este că celulele stem autologe nu vor reconstitui un 308 sistem imun întrerupt și autoreactiv cum a fost cazul înainte de transplant. Rezultatele recente sunt promițătoare și sugerează că, și componenta inflamatorie este abrogată prin acest procedeu, așa cum
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
schimbarea globală a societății. Ele și-au impus parțial modelele, cultura, respingerea ierarhiilor fixate odată pentru totdeauna. Cu toate excesele sale, spiritul contestatar din 1968 al cărui caracter transnațional a fost subliniat, a fost în multe privințe cel ce a reașezat valorile: cele ale modernității reprezentate adesea de tineri cu stîngăcie și cele ale tradiției, care, uneori au degenerat în conformism. Mai important încă a fost rolul femeilor, ca o categorie care aspira să-și aducă contribuția în mod activ în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mersul pe bicicletă este o plăcere pentru noi, a răspuns George. Nu știu cât a fost de convins Poșoarcă de ăsta, dar nu mai conta. S-au mai târguit, la un moment dat era cât pe ce să plecăm, dar ne-am reașezat la masă de câteva ori, pentru că nu se lăsa nici unul, nici celălalt. Dacă tot eram și eu pe acolo, mi-am dat cu părerea: "Ca să nu fie nici pe a unuia, nici pe a celuilalt, opriți-vă la trei milioane
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Kimball își verifică notele, deși eram convins că n-avea de ce s-o facă. Nici o amprentă, nici un fir de păr, nici o fibră, nimic. Ca o stafie. A fost primul lucru la care m-am gândit. Ca o stafie. Kimball se reașeză pe sofa, apoi mă privi drept în ochi, întrebându-mă: - Ați primit vreun plic suspect, orice formă de corespondență, în ultima vreme? Orice încercare de a vă contacta din partea vreunui fan, că să vă facă să vă gândiți că ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
prea târziu. Era mai simplu să suferim alături de ei decât să nu ne ținem de cuvânt, așa că mi-am planificat ziua în funcție de asta, până la ora șapte seara, când trebuia să plecăm în vizită. Am petrecut mare parte din acea dimineață reașezând mobila din sufragerie în poziția originară, însă mi-am dat seama în timp ce făceam asta că îmi plăcea cum fusese rearanjată mobila - și am simțit un ciudat atac de nostalgie în timp ce împingeam canapelele și mesele. Iar mocheta - deși încă decolorată - arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
monștri în casa noastră, tati? A fost momentul în care Robby a plecat din fața computerului - peisajul lunar pulsa acum pe ecranul monitorului - și convingerea lui că voi fi implicat într-o conversație cu sora sa l-a făcut să se reașeze pe mochetă cu picioarele încrucișate pentru a continua jocul video. - Nu, nu... M-am înfiorat în timp ce în minte mi s-au perindat câteva clipe imaginile visate de la Halloween încoace. De ce întrebi una ca asta, iubito? - Cred că sunt monștri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
apărut în urma fugii șarpelui mitic vânat de eroul civilizator. Fie că are o „configurație «cratofanică»”, ori a fost însemnat de un eveniment, spațiul sacru se caracterizează prin magnetism magic, totul pleacă și se întoarce la el: „lumea fizică este astfel reașezată plecând de la și în jurul locului de manifestare a divinului”. Centrul sacru emergent este „punctul de unde a început Creația” și unde omul a apărut ca „replică a cosmogoniei” și, de aceea, novicele trebuie să ajungă tocmai aici. Aflarea lui în punctul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
față, precum cu un fluture dezmembrat în părțile sale componente total neatractive când nu sunt în zbor, nu are cum să nu încerce o reașezare a lucrurilor. Criticul se dovedește, aparent, un cititor impenitent. Dar criticul care nu știe să reașeze cuvintele la loc, până la poezie, până la țipătul care le-a generat, nu este convingător. Nici unul dintre criticii noștri nu poate tăgădui preocuparea pentru poezie "în intimitate", trebușoară ascunsă cu abilitate din complexul "maturității critice" în fața "copilăriei artei, a ingenuității creației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a semnala această eroare. Nu mă voi întoarce acasă însă fără cecul premiului, grație căruia, în sfârșit voi reuși să ajung la zi cu plata datoriilor, a taxelor și impozitelor, a ratelor și contribuțiilor etc. etc., spre a mă putea reașeza liniștit în fața paginii albe ș.a.m.d., dar scurt, scurt, stimabile, dacă mă iubești! Nu veți găsi totul aici, dar decât nimic mai bine mai nimic, asta în cazul în care n-aveți de lucru ci de ființă... Rareș și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe scaunul-monument. A sărit ca electrocutată de actul de impietate comis, amintindu-și că după Revoluția din ianuarie 1959, barul a fost naționalizat și personalul nu permitea nimănui să se așeze pe scaunul lui Papa, măsura ulterior "abrogată". S-a reașezat la insistența barmanului "por favor señora, sientase" vă rog doamnă, luați loc! Trecut cu bine momentul protocolar, am comandat ce altceva decât două "Daiquiri salvajes" și am ciocnit în cinstea lui Papa, a Floriditei și Havanei! După "Finca" și barul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
europene au creat premise pentru dezvoltarea învățămîntului pe baze autentic democratice, pentru o reală cooperare între state, în condițiile în care a dispărut împărțirea lumii în două tabere dușmane: țări capitaliste și țări socialiste. În prezent, fostele țări socialiste își reașază învățămîntul potrivit unor noi legi care valorifică atît experiența celor mai dezvoltate țări occidentale, cît și propriile lor tradiții. 13 INTERESULUI CONTEMPORAN PENTRU ȘCOALĂ I SE OPUNE "DEȘCOLARIZAREA" Într-un moment în care efortul tuturor țărilor este îndreptat spre perfecționarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
coroană a creației divine, a decăzut atât de mult, încât nu-și mai merită tronul de rege pe care a fost așezat de către Dumnezeu. Tocmai acest om îl preocupă pe Cehov și luptă cu toate puterile sale pentru a-l reașeza pe treapta care i se cuvine. Dar, într-o societate cu temelii șubrede și viciate, oamenii suferă de o oribilă boală, al cărui virus pătrunde în orice inimă și lupta se dovedește a fi extrem de grea. în schițele sale, Cehov
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
textele cu diacritice, nu mă voi atinge de manuscris pentru tehnoredactare, cu toate că primul ciclu l-am citit ieri seară. Probleme voi avea În mod sigur și cu textul doamnei Nechita, Întrucât l-a revizuit și completat, astfel că va trebui reașezat pe format, dându-mi peste cap și imaginile aferente. Nu mai vorbesc de corectură, la o primă privire găsind deja destule greșeli de culegere. Azi am dat la tipar antologia Cenaclului „Mugurii“ și volumul Ioanei Cristiana Cernea, propuse de poetul
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
internaționali ai liceului, de până azi, își găsesc motivația extrinsecă și în eforturile didactice ale acelor vremuri, când spirtul a trebuit să reziste în fața materialismului grobian al epocii. Căderea zidului Berlinului și evenimentele din decembrie 1989, din România, păreau să reașeze școala românească pe drumul spre revenirea la normalitate, la tradiție și spre valorile de civilizație europeană. O nouă vârstă culturală își avea începutul, iar școala a fost proclamată „prioritate națională”. În cei 16 ani care s-au scurs până acum
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]