5,975 matches
-
pct. 1 lit. a): (1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei: a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice; ... ... ... – Art. 190: „Abaterea săvârșită, amenda și despăgubirea se stabilesc de către instanța în fața căreia s-a săvârșit fapta sau, după caz
DECIZIA nr. 507 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278868]
-
fața căreia s-a săvârșit fapta sau, după caz, de către președintele instanței de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credință, amenda și despăgubirea pot fi stabilite fie de instanța în fața căreia cererea a fost formulată, fie de către instanța care a soluționat-o, atunci când acestea sunt diferite. “ ... ... 11. În legătură cu obiectul excepției, Curtea observă că, ulterior sesizării
DECIZIA nr. 507 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278868]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 24 mai 2021, paragrafele 25-30, Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale criticate și a reținut, în esență, că acestea prevăd posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale. Pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanator, vexator pentru magistrați ori pentru instanță. În condițiile în care dispozițiile legale criticate se referă la introducerea cu
DECIZIA nr. 507 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278868]
-
a unor drepturi procesuale. Pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanator, vexator pentru magistrați ori pentru instanță. În condițiile în care dispozițiile legale criticate se referă la introducerea cu „rea-credință“ a unei cereri vădit netemeinice, sintagma „vădit netemeinice“ sugerează faptul că cererea nu are niciun fel de fundament, aspect pe care autorul acesteia îl cunoaște. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate
DECIZIA nr. 507 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278868]
-
îl cunoaște. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată, instanța își poate forma o convingere și poate aprecia dacă reclamantul introduce o cerere de chemare în judecată cu rea-credință; or, textul de lege nu face altceva decât să legitimeze judecătorul care constată o astfel de situație să o și sancționeze. ... 14. Curtea a mai reținut că executarea obligațiilor și exercițiul drepturilor civile se întemeiază pe buna-credință, Codul civil, prin
DECIZIA nr. 507 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278868]
-
17. Prin urmare, textele legale criticate nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane și nici nu aduc atingere principiului unicității, egalității și imparțialității justiției, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție. De asemenea, nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere principiului neretroactivității legii civile sau dreptului de acces la justiție și nu împiedică persoanele interesate să apeleze la
DECIZIA nr. 507 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278868]
-
de abținere. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că instituția abținerii reprezintă o manifestare unilaterală de voință care nu poate fi cenzurată de altă persoană, cu excepția cazului când a fost uzitată în mod abuziv, cu rea-credință. Astfel, în situația în care judecătorul a declarat că se abține de la judecarea unei pricini civile pentru existența unei cauze de incompatibilitate, instanța din care face parte trebuie doar să ia act de opțiunea sa, fără să mai poată
DECIZIA nr. 524 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280192]
-
decizie a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. (5) În cazul în care instanța respinge cererea de adaptare judiciară a contractului, creditorul financiar va putea pretinde dobânzi, comisioane, penalități și alte accesorii ale creanței numai dacă reclamantul a formulat cererea cu rea-credință. (6) Dispozițiile art. 200 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile cererii de adaptare judiciară a contractului, formulată conform prevederilor alin. (5) . (7) Dispozițiile alin. (1)-(6) se aplică
LEGE nr. 243 din 12 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286989]
-
prevăzute la art. 4-6 din prezenta lege; ... b) stipularea și utilizarea de dobânzi penalizatoare care depășesc totalul sumei acordate cu titlu de împrumut sau de credit; ... c) stipularea și utilizarea de dobânzi asupra sumelor care conțin dobânzi sau ascunderea cu rea-credință de dobânzi și anatocisme sub alte denumiri de costuri sau sub stipulații destinate reglementării altor aspecte ale raporturilor juridice cu consumatorii; ... d) utilizarea de comisioane, speze, prime sau alte accesorii ale creditului, cu intenția de ascundere a dobânzilor excesive. ... Articolul
LEGE nr. 243 din 12 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286989]
-
cu îndeplinirea obligațiilor prevăzute în acordurile de parteneriat. Acordurile de parteneriat trebuie să prevadă în mod expres limitele drepturilor și obligațiilor partenerilor. (7) Ministerul Energiei are dreptul la acțiune în regres împotriva partenerilor de implementare, ca urmare a îndeplinirii cu rea-credință sau gravă neglijență a obligațiilor prevăzute în acordurile de parteneriat. ... 9. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 7 (1) Ministerul Energiei poate încredința organismelor delegate gestionarea investițiilor aferente unor sectoare și subsectoare, prin încheierea unui acord
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 91 din 28 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284704]
-
nr. 874 din 18 decembrie 2018, paragrafele 48 și 49, respectiv 52 și 53, și anume că, în măsura în care legea supusă controlului de constituționalitate se aplică fără a face distincție între creditorii de bună-credință și cei de rea-credință, pot fi create unele premise ale încălcării prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 45. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. ... 46. Curtea, la termenul de judecată din 18 iunie 2024, a amânat
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
civilă referitor la îndatorirea judecătorilor de a primi și soluționa cererile. ... 6. De asemenea, se arată că textul legal criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, întrucât nu stabilește cererile a căror depunere este interzisă și nici nu definește sintagmele „rea-credință“ și „vădit netemeinice“, astfel încât aplicarea acestuia poate fi rezultatul unor interpretări sau aprecieri părtinitoare, arbitrare și subiective. ... 7. Prin urmare, dispoziția legală criticată are o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acțiunile sau omisiunile prin care se
DECIZIA nr. 229 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287583]
-
săvârșește abaterea sancționată. ... 8. Tribunalul Olt - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Textul legal criticat nu instituie inegalități sau discriminări ori abuzuri ale magistraților, ci prevede doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, iar nu în spirit abuziv pentru magistrați ori pentru instanță, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție. Dispozițiile legale criticate au un înțeles precis și neechivoc, întrunind exigențele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii
DECIZIA nr. 229 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287583]
-
pct. 1 lit. a): (1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei: a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;. ... ... ... ... 13. În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 15 - Universalitatea, art. 20 - Tratatele
DECIZIA nr. 229 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287583]
-
Curtea observă că textul legal criticat nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane și nici nu aduce atingere principiului unicității, egalității și imparțialității justiției, ci prevede doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție, care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți (a se vedea, în acest sens, Decizia
DECIZIA nr. 229 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287583]
-
Evident că, având în vedere modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată, instanța își poate forma o convingere și poate aprecia dacă reclamantul introduce o cerere de chemare în judecată cu rea-credință. Or, textul de lege criticat nu face altceva decât să legitimeze judecătorul care constată o astfel de situație să o și sancționeze (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 469 din 27 iunie 2017, precitată, paragraful 18). ... 16. Curtea
DECIZIA nr. 229 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287583]
-
pagubei. (2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care șiau exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. (4) Răspunderea magistraților pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență se stabilește prin lege organică, care trebuie să includă răspunderea civilă, disciplinară și penală a magistratului care a produs vătămarea dreptului sau interesului legitim al judecătorului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
lege organică. (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care șiau exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. (4) Răspunderea magistraților pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență se stabilește prin lege organică, care trebuie să includă răspunderea civilă, disciplinară și penală a magistratului care a produs vătămarea dreptului sau interesului legitim al judecătorului sau procurorului. (5) Drepturile și răspunderea judecătorilor și procurorilor la data
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
familiei și căsătoriei în România, dar și de a ridica întrebări legate de drepturile minorităților sexuale. Articolul 52, în noua sa redactare, subliniază răspunderea statului și a magistraților pentru erorile judiciare și introduce posibilitatea sancționării magistraților care au acționat cu rea-credință sau gravă neglijență. Această modificare are un impact direct asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar, oferind un mecanism de răspundere clar și consolidând principiul responsabilității în exercitarea funcției publice. Acest lucru poate conduce la o mai mare profesionalizare a magistraturii
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pagubei. (2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care șiau exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. (4) Răspunderea magistraților pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență se stabilește prin lege organică, care trebuie să includă răspunderea civilă, disciplinară și penală a magistratului care a produs vătămarea dreptului sau interesului legitim al judecătorului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
lege organică. (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care șiau exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. (4) Răspunderea magistraților pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență se stabilește prin lege organică, care trebuie să includă răspunderea civilă, disciplinară și penală a magistratului care a produs vătămarea dreptului sau interesului legitim al judecătorului sau procurorului. (5) Drepturile și răspunderea judecătorilor și procurorilor la data
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
3) Hotărârile curții de apel pot fi atacate cu recurs de către părți, procuror și Ministerul Finanțelor Publice la Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de 15 zile de la comunicare. Capitolul VI Sancțiuni Articolul 22 Formularea cu rea-credință a unei sesizări cu privire la modul dobândirii averii de către o persoană se pedepsește cu închisoarea de la 3 ani la 5 ani. Capitolul VII Dispoziții finale Articolul 23 Dispozitivul hotărârii judecătorești, rămasă irevocabilă, prin care se constată proveniența
PROIECT DE LEGE nr. 881 din 26 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287943]
-
urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului, fraza a doua instituie dreptul organelor de urmărire penală de a respinge sau de a nu consemna cu rea-credință probele propuse în favoarea suspectului sau inculpatului, sub sancțiunea eventuală a nulității relative, potrivit prevederilor art. 282 din Codul de procedură penală. Totodată, arată că legea procesual penală instituie obligația procurorului de a-și exercita cu bună-credință atribuțiile funcționale
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
îi situează pe procurori - în speță, pe cei militari - deasupra legii penale, printr-un „privilegiu inabil mascat“ de norma de procedură penală criticată, contrar prevederilor art. 16 din Constituție. Consideră că textul de lege referitor la respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului legiferează reaua-credință a organelor de urmărire penală și lasă o faptă deosebit de gravă nu numai în afara legii penale, ci și în afara răspunderii de orice altă natură, cum ar fi
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
cele privind drepturile fundamentale ale omului, drepturi în absența cărora nu poate să existe stat de drept, în accepțiunea dispozițiilor art. 1 din Constituție. Susține că trimiterea la eventualele sancțiuni prevăzute în Codul de procedură penală, în ipoteza conduitei de rea-credință a organelor de urmărire penală, realizează o formă de răspundere mascată, neclară, imprecisă, imprevizibilă și fără consecințe juridice pentru încălcarea drepturilor suspectului/inculpatului, lăsând în sarcina acestuia din urmă să dovedească vătămarea cauzată prin reaua-credință a procurorului la administrarea probelor solicitate
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]