5,656 matches
-
comentează și cîte un eveniment care a avut loc și în alte zone ale țării. Această situație deja cronicizată a dus la o anumită enclavizare a mișcărilor artistice din diferite regiuni ale țării, iar proasta comunicare face ca însăși sensibilitatea receptării să suporte nenumărate disfuncții. Dacă sudul României și Moldova, adică aproximativ spațiul vechiului Regat, se mai regăsesc în același tip de reprezentare și în același orizont de așteptare, Transilvania și Banatul, dar, în special, Transilvania, continuă să rămână un vast
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
Pullback, care a fost semnalată de o serie de cronici între oamenii exilului. Vă considerați un scriitor în exil? Nu, eu n-am venit aici ca exilat și nu am avut niciodată senzația că sînt exilat. Oricum, după ce am văzut receptarea favorabilă a acestei prime cărți, m-am gîndit că aș putea încerca să descriu experiența mea în termeni literari. Așa a apărut Cybernetic Conspiracy, o încercare de a prezenta începuturile mele într-un grup de cercetare, totul la persoana I
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
va împărți lumea în două: clasici și moderni. Nu e nimic rău în asta. Dinamica pe care o naște un spectacol, discuțiile serioase și argumentate pro și contra, vîlva sînt semnul că am fost dislocați din inerții, prejudecăți, formule de receptare. Este un Hamlet modern, neconvențional, valabil oricînd și oriunde, dincolo de frontiere geografice, culturale sau temporale, o montare în care parcă fiecare din echipă încearcă să se redescopere, să se vadă altfel, să se utilizeze în altă manieră, să se pună
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
patologic, cauza înnebunirii ei fiind în ceilalți. Pentru fiecare situație, relație, încrengătură de raporturi, regizorul găsește, parcă, soluția cea mai logică și firească, dacă ai trecut pragul prejudecăților. De fapt, Vlad Mugur pledează, încă o dată, pentru libertatea gîndirii și decorsetarea receptării. Soluția pentru monologul lui Hamlet este superbă, în cel mai profund spirit teatral. Prințul pare unul dintre actorii trupei sosite la castel. Ei repetă o piesă, dar cînd protagonistul trebuie să rostească celebra replică, amuțește, o uită (teama viscerală a
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
Nicolae Constantinescu realiza o excelentă sinteză asupra principalelor probleme și teorii ale rudeniei, așa cum fuseseră formulate în literatura de specialitate antropologică din Occident (inaccesibilă nu numai publicului larg, ci și specialiștilor), cu trimiteri constante la sistemul românesc de înrudire. Astăzi receptarea fenomenului s-a schimbat, deși cea mai mare parte a cărților citate de autor sunt, în continuare, netraduse în română. în ultima secțiune a cărții, intitulată Reflexe ale relațiilor de rudenie în folclorul românesc, Nicolae Constantinescu analizează, pornind de la textul
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
structurile ei de acum doi ani, a întemeiat o nouă colecție de ediții critice intitulată chiar "Clasicii români Minerva". Colecția aceasta e mai laxă în compartimentele aparatului critic. Lipsesc variantele, identificarea genezei fiecărei scrieri, tot aparatul critic rezumîndu-se la compartimentul receptarea critică a operei. Prin structură, această colecție, ireproșabilă sub raport filologic, aduce aminte de vestita colecție franceză Pleiade (minus înfățișarea ei grafică). De obicei, se reiau în această nouă colecție texte din ediții anterioare, apărute tot la Editura Minerva, care
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
publică VATRA din Tg. Mureș în numărul dublu 359-360 (aprilie-mai 2001) o anchetă ce putea deveni dramatică. Întrebările, două, se referă la rostul cronicii, dacă autorii de cronici și scriitorii mai cred în ea, și la o eventuală criză a receptării ei, care conduce inevitabil la confuzia valorilor. La prima întrebare, răspunsul e, în general, afirmativ. Criticii, mai ales ei, continuă a crede în rostul tipului cu pricina de critică. A doua întrebare îi obligă pe cei care răspund să lege
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
care conduce inevitabil la confuzia valorilor. La prima întrebare, răspunsul e, în general, afirmativ. Criticii, mai ales ei, continuă a crede în rostul tipului cu pricina de critică. A doua întrebare îi obligă pe cei care răspund să lege criza receptării de criza societății românești. Aproape 80 de critici, de la Al. George și G. Dimisianu la Luminița Marcu și Vasile Baghiu întorc pe toate fețele problema măreției și decăderii unei specii nobile. Despre moartea ei nu vorbește, dacă nu greșim, nimeni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
o nouă ediție, "tocmai în cercuri teologice". Era vorba de Religie și spirit. Dacă a avut Blaga talentul literar de a scrie pamflet, nu l-a pus în acțiune pentru cauze obiective, ci numai pentru a compensa nemulțumiri provocate de receptarea deformată a operei sale și de amestecul imposturii în domeniul filosofiei. Am rememorat atacul josnic comis de Beniuc în "romanul" său de un oportunism dezgustător. Paginile în care e schimonosită figura lui Blaga, alimentate de un resentiment ieșit din comun
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
cunoscute și îl determină pe cel captivat să piardă controlul asupra unor asemenea lucruri. Aduc în cercul de ascultători o mulțime de întîmplări incredibile și cu cît acestea sînt mai de necrezut cu atît mai mult este excitată capacitatea de receptare a lor. Miza este de a aduce dovezi despre un trecut ireproșabil, mai îndepărtat sau mai apropiat, dar și de a înzestra cuvintele cu o putere magică, putere care, dincolo de încărcătura semantică, să atragă și să "afecteze" inima ascultătorului/ privitorului
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
Cosmin Ciotloș Alt paradox, după cel pe care l-am semnalat săptă mâna trecută, privește receptarea noului volum al lui Dan Sociu, Vino cu mine știu exact unde mergem. Deși topurile de sfârșit de an o înregistrează (adeseori chiar pe prima poziție), comentariile continuă să se lase așteptate. Nu vreau să spun că în opțiunile bilanțiere
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
prin dublare, mesajul filmului este mai ușor receptat de către public. „Dacă un film este dublat, telespectatorul poate urmări mai atent scenele filmului și jocului actoricesc. Acestea conțin adesea mesaje subtile, astfel că procedeul dublării poate ajuta la o mai bună receptare a mesajului filmului. De asemenea, mesajul este mai ușor de receptat de toate categoriile de persoane, inclusiv copii sau bătrâni care nu pot citi sau oameni cu dificultăți de vedere. Astfel, se extinde aria de accesibilitate în ceea ce privește publicul filmului“, se
Proiect de lege pentru DUBLAREA FILMELOR străine în limba română. SONDAJ: Susţineţi o asemenea iniţiativă? () [Corola-journal/Journalistic/26539_a_27864]
-
numește „lentoare”. Lentoarea, în accepția sa, este o „mișcare ce durează mai mult decât o generație”, așadar un timp de observare asociat cu durata lungă a istoriei, în cazul nostru a criticii și istoriei literare pentru ca, în cazul particular al receptării critice, fenomenul apariției unui poet important să poată fi contextualizat și receptat adecvat. „Pentru a observa așa ceva, conchide Mühlmann, suntem dependenți de conlucrarea cu oameni care au trăit înaintea noastră, și de oameni care vor trăi după noi.” Teoria sa
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
exprimase T.S. Eliot în „Tradiția și talentul personal”: „Nici un poet... nu poate fi prețuit singur; trebuie plasat în contrast și spre comparație, printre cei dispăruți.”, pentru a conchide, în virtutea instituirii unei ordini prin apel la actul critic și estetic al receptării „noii opere”: „Oricine va admite această idee a unei ordini, a unei structuri a literaturii ș...ț, nu va socoti că e absurd ca prezentul să modifice trecutul în aceeași măsură în care el e călăuzit de trecut.” De aceea
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
idee a unei ordini, a unei structuri a literaturii ș...ț, nu va socoti că e absurd ca prezentul să modifice trecutul în aceeași măsură în care el e călăuzit de trecut.” De aceea, postfața lui Vancu este vitală pentru receptarea sa în spațiul românesc, chiar dacă poezia lui Berryman vorbește de la sine. Nu „vorbește”, însă, atât de clar pentru urechea românilor - et pour cause. Prin grila de lectură propusă de Vancu, acea care privilegiază metabolizarea Tradiției, Berryman poate fi receptat drept
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
laborios, când simplu, de o senzuală limpezime. A doua trăsătură ține de năduful în exces, de energia negativă purtată de scriitoare față cu... critica literară. E neproductiv să privești ca autor împlinit, de multe ori chiar de la firul ierbii, tensiunile receptării. Injustețea își are regulile ei îndrăznețe, dincolo de virtuțile fiecăruia. Se pot număra pe degetele de la o mână scriitorii români în activitate ce beneficiază deja de serii de autor. De unde, atunci, zădărnicia unor bătălii literare ori rechizitoriale? Dacă la mijloc e
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
cum se vede, o părere excelentă despre arta lui literară, dar simțul pudorii îi rămîne deficitar. El continuă să se considere un promotor al inovației retorice, superior mediului obtuz în care era constrîns să se manifeste. Și poate că o receptare inedită, generată de trecerea anilor, i-ar veni neașteptat în sprijin. Textul cuvîntării din 1974 ne apare astăzi ca o capodoperă a ironiei involuntare, care străpunge simultan două victime. Una este beneficiarul omagiului. Cealaltă - autorul lui. „Lasă-l să se
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
Dintre toate artele, numai literatura îmbătrânește, pentru că recurge la un instrument de împrumut - limba - care îmbătrânește și prin el însuși, și prin conținuturile vehiculate. În toate celelalte, cu instrument specific, modul de a crea este părăsit periodic de artiști, dar receptarea lui nu are de suferit. Specificitatea instrumentului corespunde esenței artei, adică gratuității ei. Wallace Stevens: „Teoria poeziei este viața poeziei”. De asta nu se prea mai citește poezia modernistă, fiindcă așa se credea. În mișcările de pendul care caracterizează societatea
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
în 2012 este tot mai cunoscut și apreciat de cititorii noștri, care au pînă în prezent la îndemînă versiunile românești ale capodoperelor sale Sorgul roșu (Humanitas Fiction, 2008, 2012) și Obosit de viață, obosit de moarte (Humanitas Fiction, 2012). În legătură cu receptarea critică a acestui scriitor impresionant de ingenios și de prolific, se cunosc totuși puține lucruri care să depășească ceea ce s-a spus în laudatio de la decernarea premiului și în propriul răspuns în cadrul ceremoniei sau în interviurile care au urmat imediat
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
orice om palimpsest, are totdeauna ceva surprinzător și revelator de arătat. Criticii literari au de lucru Am primit, în ultima vreme, mai multe cărți valoroase pe care ținem să le semnalăm și aici. Unele dintre ele au avut deja meritata receptare în paginile revistei, altele, desigur, urmează să devină subiectul lecturilor critice. Așadar: Țeasta, volumul de versuri semnat de Eugen Suciu, Editura Tracus Arte, București, 2013; Înțelepciunea arabă. De la preislam la hispano-arabi , de Grete Tartler (ediția a III-a, revăzută și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2608_a_3933]
-
regăsitei sticle a căpitanului Grant, iar această regăsire o constituie codul, nicidecum mesajul operei. Criticul este provocat să stabilească o punte de legătură între pestrițul alfabet ideologic al epocii noastre (existențialist, psihanalitic, creștin etc.) și limbajul specific al operei literare. Receptarea unei astfel de „răsturnări” a priorităților critice va fi la fel de contradictorie, nu doar în Franța, unde străvechea la querelle des Anciens et des Modernes se reactivase cu această ocazie, dar și la noi: dacă Romul Munteanu ținea să ne asigure
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
mereu sub semnul fabuloasei formule a entuziasmului eminescian („mica Romă”). Ioan Chindriș și Niculina Iacob pun, astfel, la dispoziția cercetătorului și, de ce nu?, a lectorului curios un document prețios de istorie literară. „Detractorii”, nu-i un secret, fac parte din receptarea unui scriitor, iar receptarea lui Mihai Eminescu, mai mult, poate, decât a oricărui alt poet - după cum a demonstrat Iulian Costache în Eminescu. Negocierea unei imagini (2008) -, face parte din interpretarea lui. Cum arată, prin urmare, radiografia spiritului unui cărturar surd
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
formule a entuziasmului eminescian („mica Romă”). Ioan Chindriș și Niculina Iacob pun, astfel, la dispoziția cercetătorului și, de ce nu?, a lectorului curios un document prețios de istorie literară. „Detractorii”, nu-i un secret, fac parte din receptarea unui scriitor, iar receptarea lui Mihai Eminescu, mai mult, poate, decât a oricărui alt poet - după cum a demonstrat Iulian Costache în Eminescu. Negocierea unei imagini (2008) -, face parte din interpretarea lui. Cum arată, prin urmare, radiografia spiritului unui cărturar surd la sublim? O primă
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
Proza „literară” a lui Odobescu numără două nuvele istorice și două eseuri, toate patru intrate în orbita școlară foarte devreme și deci binecunoscute tuturor. Istoricului i se prezintă în chip firesc întrebarea dacă se poate vorbi de o evoluție în receptarea, de fapt în înțelegerea acestor texte, și cum anume a influențat-o trecerea timpului. Inițial, mărturisindu-și modelul în nuvela lui Negruzzi, Odobescu însuși revendică cu modestie pentru cele două nuvele (în scurta prefață la volumașul din 1860) doar osteneala
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
întrebare în două trepte lui Gheorghe Grigurcu: plecând de la tirajele cărților românești în abruptă diminuare, prozatorul e curios să afle dacă e vorba de o criză a lecturii, a cititorilor și dacă aceasta atrage după sine și o criză a receptării critice. Răspunsul criticului e liniștitor. „Acum tirajele cele mai generoase le au, așa cum știm cu toții, titlurile literaturii de consum. Adică ale acelui tip de marfă textuală, comparabilă cu produsele obținute pe bandă rulantă pe care le găsim în supermarketurile înțesate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]