9,396 matches
-
devin emisari. Amestecarea efluentului cu apele receptorului nu se face uniform și instantaneu. În cazul râurilor și fluviilor ca receptori, deversarea efluenților este condiționată de adâncimea, viteza și orientarea curgerii acestora în raport cu adâncimea, viteza și orientarea curgerii receptorului. În cazul receptorilor lacuri și ape marine, deversarea și omogenizarea apelor uzate este condiționată de adâncimea și viteza de curgere a emisarului, precum și de curenții marini, temperatura apei și prezența vânturilor. Debitul efluentului depinde de caracterul activității industriale care-l generează. Cum activitatea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
a emisarului, precum și de curenții marini, temperatura apei și prezența vânturilor. Debitul efluentului depinde de caracterul activității industriale care-l generează. Cum activitatea industrială este relativ constantă în tot timpul anului, rezultă că și debitul efluentului este relativ constant. Debitul receptorului însă prezintă unele variații în funcție de prezența și cantitatea precipitațiilor din zonă. Astfel, în anii secetoși, vara, debitul apelor curgătoare scade, iar în perioadele cu precipitații abundente debitul acestora crește. Din această cauză, concentrația substanțelor poluante (gradul de poluare) a receptorilor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
de hârtie și celuloză, care folosesc și poluează volume foarte mari de apă, de ordinul 1.000 - 3.000 l/s, și ca urmare, chiar la o epurare în proporție de 95%, rezultă cantități mari de poluanți, astfel că râul receptor trebuie să aibă un debit mare, pentru ca apa, după preluarea efluenților, să poată realiza un grad de diluție corespunzător. Ca produși de descompunere a substanțelor organice rezultă fenoli, amine, uree, amoniac, hidrogen sulfurat, nitrați și nitriți etc. Descompunerea substanțelor organice
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
implicate acordă o atenție mai mare mesajelor persuasive manifestând în același timp tendința de eliminare din mesaj a elementelor discrepante. Experimental au fost identificate trei zone în care se pot plasa enunțurile unui mesaj persuasiv: - zona de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate de atitudinea receptorului, dar care nu sunt automat respinse; - zona de respingere în care se plasează enunțurile ce exprimă o atitudine
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
fost identificate trei zone în care se pot plasa enunțurile unui mesaj persuasiv: - zona de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate de atitudinea receptorului, dar care nu sunt automat respinse; - zona de respingere în care se plasează enunțurile ce exprimă o atitudine de neacceptat pentru persoană-țintă. Teoria judecații sociale, în special abordarea, asimilarea-contrast se înscrie în orientarea psihologiei cognitiviste, acceptul fiind pus pe judecata
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pentru Șklovski și formaliștii ruși, rezultă din tehnici (seturi de mijloace) care înstrăinează familiarul împiedicînd modurile automatizate de percepție, algebrizarea automatizează la maximum percepția și permite o economie maximă de forțe perceptive. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1983]. alocutor. Vezi RECEPTOR, DESTINATAR. alomotiv [allomotif]. Un MOTIV ce poate surveni într-un anume context motivemic; un motiv care manifestă un anume MOTIVEM. Dată fiind o situație în care ne este interzis să adunăm mere, de exemplu, un motiv ca " Fata împăratului a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din universul reprezentat este evocat cu fiecare prezență a unui anume PERSONAJ, devenindu-i astfel o marcă distinctivă. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]. emițător [addresser]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): TRIMIȚĂTORUL, ENUNȚĂTORUL. Emițătorul trimite un MESAJ RECEPTORULUI. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE EMOTIVĂ. enunț [enunciation]. 1. Urmele din discurs ale actului (și dimensiunile sale contextuale) care generează acel discurs. În "Am să spun acum o frumoasă poveste", DEICTICILE "eu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personaj (într-un basm), potrivit lui Propp. Răufăcătorul (analog OPOZANTULUI la Greimas și lui MARTE la Souriau) se opune EROULUI și, mai exact, îi aduce prejudicii, lui sau altui personaj. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. receptor [addressee]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): DESTINATARUL (programat), ENUNȚATUL. Receptorul primește un MESAJ de la EMIȚĂTOR. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FUNCȚIE CONATIVĂ, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. recompensă [sanction]. În descrierea pe care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
particularităților * canalului de transmitere a mesajului; * cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit * tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; * situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); * repertoriile active sau latente ale emițător receptorilor; * retroacțiunile practicate; * factorii de bruiaj (zgomotele). Este evident că pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară și de logica specifică a activității dominante - învățarea (ca modalitate esențială de instruire
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
diminuarea senzației de durare, diminuarea efectelor stresului fiziologic și psihic, stimularea stărilor euforice, reglarea hormonală, stimularea sistemului imunitar etc.). Ele ar avea o structură chimică foarte asemănătoare cu a substanțelor extrase din opiu și ar folosi, conform biochimiștilor, aproximativ aceiași receptori pentru a „se lega” de celule, stimulând relaxarea și calmarea durerilor. Datele evidențiate de studiile și cercetările asupra acestor substanțe indică faptul că ar exista diferite categorii de stimuli care ar determina secreția de endorfine, asociată cu stările euforice: expunerea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
din 1975, asupra creierului de porc, o substanță pe care au denumit-o encefalină; Rabi Simantov și Solomon H. Snyder 5 (SUA). Aceștia, prin cercetările asupra creierului de vițel, ar fi descoperit, o substanță pe care Eric Simon (a descoperit receptori opioizi la vertebrate) ar fi denumit o endorfină (abreviere de la „morfina endogenă” 6, însemnând morfină produsă de corp; Datorită publicării descoperirilor evidențiate de J.Hughes și H.Kosterlitz, cercetătorul Choh Hao Li și-ar fi dat seama că substanța, pe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
two related pentapeptides from the brain with potent opiate agonist activity, în „Nature” vol. 258 (5536), pp.577-580 4 Hughes, J., Smith T., Morgan, B, Fothergill L., (1975), Purification and properties of enkephalin the possible endogenous ligand for the morphine receptor, în „Life Science”, vol. 16 nr.12 / 15 iunie 1975, pp.1753-1758; 5 Simantov, R, Snyder S., (1976), Morphine-like peptides in a mammalian brain: isolation, structure elucidation, and interactions with an opiate receptor, în “Proceedings of the National Academy of
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
the possible endogenous ligand for the morphine receptor, în „Life Science”, vol. 16 nr.12 / 15 iunie 1975, pp.1753-1758; 5 Simantov, R, Snyder S., (1976), Morphine-like peptides in a mammalian brain: isolation, structure elucidation, and interactions with an opiate receptor, în “Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America”, vol.73, nr.7/ iulie 1976, pp. 2515-2519; 6 Goldstein A, Lowery PJ (1975), Effect of the opiate antagonist naloxone on body temperature in rats, în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pentru care oamenii practică regulat joggingul. „Euforia alergătorilor” (runner’s high), trăită subiectiv de toți cei care practică regulat activitățile sportive, dar în special joggingul, a fost pusă, de 40 de ani, pe seama efectelor generate de endorfine și sistemului de receptori opioizi. Cercetările științifice ale ultimilor ani au adus în centrul atenției descoperirea sistemului reglator endocanabionid 7 (grup de lipide neuromodulatoare și receptorii lor din creier, care sunt 7 http://en.wikipedia.org/wiki/Endocannabinoid sy stem (accesat 2011) Dan Iulian Alexe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
accesat 2011) Dan Iulian Alexe 34 implicate într-o varietate de procese fiziologice, printre care și senzația de durere, stările de spirit, memorie; aceste lipide mediază / mijlocește / facilitează efectele psihice active ale canabisului). Acest sistem endocanabionid include un complex de receptori specializați, care activează alți receptori receptivi la efectele canabionidelor, specializați pe activitatea cerebrală și a sistemului imunitar (denumiți CB1 și CB2). Dorind să explice științific fenomenul denumit „euforia alergătorului” (“runner”s high”), dorind să determine rolul endocanabionidelor induse pe baza
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
34 implicate într-o varietate de procese fiziologice, printre care și senzația de durere, stările de spirit, memorie; aceste lipide mediază / mijlocește / facilitează efectele psihice active ale canabisului). Acest sistem endocanabionid include un complex de receptori specializați, care activează alți receptori receptivi la efectele canabionidelor, specializați pe activitatea cerebrală și a sistemului imunitar (denumiți CB1 și CB2). Dorind să explice științific fenomenul denumit „euforia alergătorului” (“runner”s high”), dorind să determine rolul endocanabionidelor induse pe baza efortului fizic și de ce practicanții
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
runner's high?, în “Perceptual and motor skills” vol.62 nr.3, pp.789-790; 49. Horghidan, V., (2000), Problematica psihomotricității, Editura Globus, București; 50. Hughes, J., & al., (1975), Purification and properties of enkephalin the possible endogenous ligand for the morphine receptor, în „Life Science”, vol. 16 nr.12 / 15 iunie 1975, pp.1753-1758; 51. Hughes J, & al., (1975), Identification of two related pentapeptides from the brain with potent opiate agonist activity, în „Nature” vol. 258 (5536), pp.577-580; Dan Iulian Alexe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
for physical activity in obese patients, în revista „International Journal of Eating Disorders”, volum 42, nr. 2/2009 pp. 130-138; 79. Simantov, R, Snyder S., (1976), Morphine-like peptides in a mammalian brain: isolation, structure elucidation, and interactions with an opiate receptor, în “Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America”, vol.73, nr.7/ iulie 1976, pp. 2515-2519; 80. Small E., Bar-Or O., (1995), The Young Athlete with Chronic Disease, articol în „Clinics in Sports
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de faptele trăite. În acest caz, relatarea la persoana întâi îi oferă un plus de credibilitate și autenticitate. Pentru a fi subiect de reportaj, faptul trebuie să aibă calități jurnalistice: * proximitate temporală (actualitate); * proximitate spațială (fapt din realitatea apropiată a receptorului); * caracter neobișnuit care îl diferențiază de rutina cotidiană; * captează interesul; * include o problemă, un conflict; * are consecințe. După culegerea informațiilor, vor fi selectate însușirile ilustrative pentru evenimentul subiect al reportajului și se va stabili unghiul de abordare. Cunoașterea tipologiei reportajului
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
anumit context comunicativ. Emițătorul, receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această ultimă perspectivă asupra comunicării implică, de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această ultimă perspectivă asupra comunicării implică, de altfel, și actualizarea celorlalte două
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nuanțează ipostazele, statutul, tocmai prin prisma componentelor care-i conferă individualitate (preponderent, prin educatori și educați, prin relațiile dintre aceștia, prin coordonatele demersului instructiv-educativ în care se înscriu etc.). (a) Ca relație 25, comunicarea didactică presupune raportarea individului (emițător, respectiv receptor cu educatorul și educatul plasați în ambele ipostaze) la ,,lume", la realitatea referențială, inclusiv, sau mai ales, la componenta umană a acesteia, la anumite sisteme de valori etc., dar și (poate, mai ales) la sine, la ceea ce definește/formează/dezvoltă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
grafice" scheme (Osterrieth) sau ideograme (Lurçat77). Aceste elemente se constituie, de altfel, în alternative ale exprimării copiilor preșcolari ca emițători de mesaje (scriind/desenând scrisori adresate lui Moș Crăciun, felicitări pentru mama, invitații la serbările din grădiniță), dar și ca receptori ai acestora (feed-back-ul oferit, prin desen, la lectura educatoarei, la o activitate de convorbire, la una de observare etc.). Trimiteri bibliografice Baude, Jean-Michel, Pédagogie générale et relations humaines, Paris, Librairie Vuibert, 2002 Bócsa, Éva, Psihologia vârstelor, Petroșani, Editura Edyro Press
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de memorizare (realizate pe strofe/secvențe logice, prin repetarea primei structuri, a primei structuri cumulată cu cea de-a doua etc., până la întregirea textului). ( Particularizând, algoritmizarea poate fi valorificată în etapa preșcolarității în: fixarea coordonatelor comunicării, a rolurilor de emițător receptor în condițiile salutului (în contexte similare de exemplu, pe stradă, însă cu interlocutori de vârste diferite, aflați în relații diferite cu locutorii-copii de rudenie, de prietenie etc.; cu aceiași interlocutori, însă în situații diferite dimineața, seara etc.), ale formulării unei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai puternic/mai slab al unei înregistrări audio, a vorbirii în șoaptă cu cea normală, de pronunțare incompletă a unor cuvinte/propoziții, solicitându-li-se copiilor să reconstituie ce lipsește/ce nu s-a auzit, stimulându-i astfel să fie receptori și decodori atenți ai mesajului etc.; * facilitarea discriminării, de către copii, a elementelor componente ale mesajului (uneori este necesară pronunțarea mai rară a unor cuvinte/expresii, respectiv asocierea verbalului cu gesturi indicative eventual, chiar către elementele obiecte ființe etc. la care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]