1,005 matches
-
scăzut atașată la recesul pertioneal recto-vezical. Ligamentele laterale nu se identifică pe imaginile obținute prin RMN; poziția lor e indicată de vasele rectale mijlocii atunci când acestea sunt prezente. Plexurile hipogastrice inferioare pot fi identificate ușor pe secțiunile parasagitale ca structuri rectangulare de 2-4 cm lungime situate medial de peretele pelvin lateral și de vasele iliace. Dintre straturile peretelui rectal se identifică mucoasa (ca o linie fină de semnal scăzut), submucoasa (semnal de intensitate mare) și musculara proprie sub forma a două
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
acoperite cu un smalț verde. Suprafața reversului medaliei este granulată în relief și are margine. În mijlocul cercului se află inscripția pe o linie: "1991-2001". Înălțimea numerelor este de 4 mm. Medalia este prinsă printr-o ureche de un cadru metalic rectangular, având dimensiunile de 27 x 18 mm. Cadrul este acoperit de o bandă de mătase lucioasă cu lățimea de 24 mm, având culorile steagului național al Republicii Moldovenești Nistrene, astfel: benzile roșii au 9 mm, iar banda verde 9 mm
Insigna „10 ani de la mișcarea de eliberare a femeilor din RMN” () [Corola-website/Science/313406_a_314735]
-
este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele de Herczegfalwa. Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII; ea a preluat modelul unei biserici mai vechi, care s-a aflat pe același amplasament. Are o formă dreptunghiulară, cu absida răsăriteană decroșată, rectangulară. Spre sfârșitul sec .XIX edificiul a fost amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de vest
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
să fie cuprinsă în interiorul zidurilor era de două ori mai mare decât cea a orașului medieval. Fragmente mici din această fortificație pot fi încă văzute astăzi în Timișoara. Până și ordinea clădirilor din incintă, dispuse pe un plan de străzi rectangulare, reflectă o rațiune militară. În interiorul cetății existau doua piețe: Piața Domului și Piața Paradei. Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației, alături de câteva case private. A doua era rezervată celor cu caracter militar. În această perioadă sunt construite clădiri reprezentative în interiorul
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
de carieră nefasonați, cu mărimi de 40-50 cm. Bolovanii erau legați între ei cu mortar de var, nisip și cărămidă pisată, realizată în cuptoarele de ars piatră de var de la Șcheia. Cetatea avea la colțuri patru turnuri exterioare de formă rectangulară, care erau legate între ele prin niște curtine masive cu o grosime de 2,5-3 m. Zidul de pe latura de est era întărit de trei contraforturi foarte puternice. Dintre cele patru turnuri s-a mai păstrat astăzi la suprafață doar
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
în timp” (). Parade își iau numele de poziția de sosire: paradă de sixtă, parada de primă, ș.a.m.d. Acțiuni defensive pot să fie combinați cu acțiuni ofensivi: este vorba de acțiuni contraofensive. Terenul de scrimă este o suprafață plană rectangulară, care se numește "planșă" sau "pistă" (din ). Dimensiunile acesteia sunt de 14 m (lungimea) pe 1,5-2 m (lățimea). Planșa este marcată pe lungime cu cinci linii perpendiculare : Ultimii doi metri înainte de linia de fund (D) pe fiecare parte a
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
-lea, ""care preiau și prelucrează, aparent minimal, planul, arhitectura și decorația unor alte monumente premergătoare ca timp și aparținând în principal perioadei lui Ștefan cel Mare"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia este construită din piatră și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea zidurilor, iar absida altarului, de formă semicirculară, este decroșată față de restul construcției. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
clasice, este asemănător cu ionicul, dar are capitelul mai bogat decorat. Grecii au construit temple impresionante , precum și trezorerii , stadioane și teatre .Templele și teatrele grecești reprezentau clădiri mărețe ale Greciei antice. Templele erau construite pe piloni, fiind alcătuite din structuri rectangulare închise, cu acoperișuri joase, ce se sprijineau pe coloane. Teatrele erau prevăzute cu locuri pentru șezut (gradene), amplasate circular și pe niveluri diferite (trepte). Arhitectură grecească a moștenit numeroase elemente din culturi și timpuri diferite. Coloana dorică a apărut pentru
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
menționează: această sfântă și dumnezeiască mănăstire..., rezultă în consecință că inițial a fost o mănăstire și abia ulterior a devenit biserică de mir a cartierului Arioneștii Noi. De plan triconc, cu trei abside (poligonale la exterior, circulare în interior), pronaos rectangular, pridvor deschis și acoperiș originar din șindrilă. Primordial monumentul a fost pictat în frescă. În 1888 fresca inițială a fost acoperită de pictura în ulei executată de Gheorghe Tattarescu ; tâmpla fiind pictată cam în același timp de C. Lecca (1810-1887
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Marea Marmara și Dardanele (care împreună formează o verigă de ape între Marea Neagră și Marea Mediteraneană). Turcia Europeană cuprinde 3% din țară. Teritoriul Turciei este mai mult de 1,600 km lungime și 800 km lățime, cu o formă aproximativ rectangulară. Arealul Turciei, inclusiv lacuri, ocupă 783,562 km pătrați, din care 755,688 km pătrați sunt în Asia SV și 263,764 km pătrați în Europa. Turcia este a 37 țară dintre cele mai mari din lume. Țara este încercuită
Geografia Turciei () [Corola-website/Science/312133_a_313462]
-
locală, folosită în Valahia și Moldova până la reforma alfabetului de la mijlocul sec. 19. Aceasta menționează în inițiale la colțuri numele și titlul fondatorului Palatului Potlogi: “Io [Eu/ salutare, etc.], K [Constantin], B [Brâncoveanu], V [Voievod]“. Curtea palatului este de formă rectangulară, fiind străjuita la nord de albia fostului heleșteu, iar pe celelalte trei laturi de un zid de incintă. Această curte a fost împărțită după obiceiul vremii în trei segmente, separate între ele prin ziduri și clădiri anexe: curtea de primire
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
a fost descoperit un mormânt care conținea, între altele, o fibulă de aur cu greutatea de 21 g, având capetele în formă de bulb de ceapă, ușor proeminente. Suprafața exterioară a fibulei este gravată cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte. Pe cantul arcului portagrafei se află incizată o inscripție cu litere latine "INNOCENS". Într-un mormânt gepid de la Apahida a fost descoperită o fibulă de aur de tip "„bulb de
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
elaborat în capitala Imperiului Rus, la Sankt-Petersburg. La elaborare lui a participat și Iosif I. Charlemagne, considerat a fi autorul catedralei. Arhitectura catedralei romano-catolică a fost realizată în spiritul neoclasicismului tardiv, influențat de arhitectura Renașterii italiene. Clădirea are un plan rectangular, alcătuit din trei nave, despărțite între ele de două șiruri din câte șase coloane ale ordinului corintic. Nava centrală este mai înaltă decât colateralele, fiind acoperită cu o boltă cilindrică pe arcuri dublouri, care se sprijină pe arhitravele șirurilor despărțitoare
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
care sunt făcute arcurile bolților. Structura cuprinde un altar, un naos, un pronaos și două șanțuri puțin pronunțate. Pe latura sudică a fost ridicat un turn - clopotniță, cu rol de apărare a intrării. Construcția a fost de forma unei nave rectangulare, cu două ieșiri rectangulare aflate în dreptul sânurilor și vizibile numai la exterior. Absida principală de formă circulară și mai îngustă ca naosul (acoperit de către o cupolă și prevăzut cu două ferestre), la răsărit a format altarul (unde s-a aflat
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
bolților. Structura cuprinde un altar, un naos, un pronaos și două șanțuri puțin pronunțate. Pe latura sudică a fost ridicat un turn - clopotniță, cu rol de apărare a intrării. Construcția a fost de forma unei nave rectangulare, cu două ieșiri rectangulare aflate în dreptul sânurilor și vizibile numai la exterior. Absida principală de formă circulară și mai îngustă ca naosul (acoperit de către o cupolă și prevăzut cu două ferestre), la răsărit a format altarul (unde s-a aflat o singură fereastră situată
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
steme ale județelor și municipiilor din Republica Socialistă România. În 25 iulie 1972 (Decretul 302) Consiliul aprobă noile steme pentru toate județele României și pentru orașele reședință de județ. Stema județului Mureș era formată dintr-un scut despicat de formă rectangulară cu un vârf în ogivă, utilizat în secolul XV, forma fiind des folosită în arta heraldică românească. În dextra sus, pe un fond albastru figurează o clădire în stil neogotic ieșită din flancul scutului. Clădirea heraldizată este reprezentarea Palatului Prefecturii
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
dreapta și în coadă de rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
de refacere. La parterul Casei Brück funcționează din 1910 o farmacie, care păstrează în parte mobilierul și vitrinele originale. Palatul Baroc a fost de la construirea lui sediu administrativ. În prezent găzduiește Muzeul de Artă din Timișoara. Palatul are o formă rectangulară. Are subsol, parter, două etaje și o mansardă. Structura s-a dezvoltat înglobând unele clădiri mai vechi, printre ele clădirea Oficiului minier din 1733. Palatul a găzduit de-a lungul istoriei sale personalități istorice importante, precum împăratul Iosif al II
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
La Iclod, în Cluj, a fost descoperită o așezare fortificată din Neoliticul mijlociu, prevăzută cu u șanț, valuri de pământ și palisade, alături de o necropola de inhumație și un bogat inventar funerar. La Parta au fost descoperite case cu formă rectangulară, realizate din bârne și lipitură din lut. Cele mai mari se întindeau pe 80 de metri pătrați. În centrul așezării de la Parta a fost găsită și o piață centrală, având un sanctuar, cu altar monumental și o statuie a Zeiței-Mame
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
cercuri concentrice, că cele de la Cucuteni. În Ucraina a fost găsită o rețea radială de ulițe, locuințele fiind dispuse aleatoriu, fără un plan prestabilit. Locuințele aveau o suprafață de 1-2 camere sau erau compuse dintr-o camera și un pridvor, rectangulare, având acoperiș în două ape. S-au făcut reconstituri pe baza descoperirilor arheologice și pe baza unor piese miniaturale din lut ce reproduc locuințe. Erau locuințe îngropate în sol, că bordeie, semibordeie, circulare, cu acoperișuri conice. Erau locuințe cu podea
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
unor produse la distanțe mari. În procesul de ardere al ceramicii au fost acumulate și cunoștințele tehnice pentru dezvoltarea metalurgiei. În cadrul practicilor funerare, predomină inhumația, existând o singură necropola de incinerație la Supaclu de Barcău de la Crișana. Formă gropilor era rectangulară sau ovală. Defunctul era instins pe spate sau chircit lateral. Femeile erau depuse pe stânga, bărbații pe dreapta. S-au găsit morminte ale unor copii sau doar cranii sub podeaua locuitelor. De asemenea, au fost găsite schelete decapitate la Cucuteni
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
Ea este parcursă de tramvaie în circa 15 de minute. Începând din 18 aprilie 2015, pe această linie circulă tramvaie PCC și HermeLijn. Simbolul acestei linii, prezent pe afișajul tramvaielor, este cifra „8” scrisă cu culoare neagră pe un cartuș rectangular de culoare portocalie.
Linia 8 de tramvai din Antwerpen () [Corola-website/Science/335621_a_336950]
-
evenimente cu public numeros la Sportpaleis. Linia 3 este a doua după linia 15 pe care De Lijn a introdus și tramvaie Albatros. Simbolul acestei linii, prezent pe afișajul tramvaielor, este cifra „3” scrisă cu culoare neagră pe un cartuș rectangular de culoare galbenă. Pe perioada lucrărilor de modernizare, niciun tramvai al liniei 3 nu va mai circula pe podul Gabriël Theunisbrug, care face legătura între Merksem și Sportpaleis. Totuși, începutul lucrărilor, programat pentru anul 2014, a fost amânat. Extensii ale
Linia 3 de tramvai din Antwerpen () [Corola-website/Science/335444_a_336773]
-
a protestat deoarece au fost copiate soluțiile tehnice si tramvaiul in sine, scandalul s-a stins repede, deoarece tramvaiul rezultat ( V3A) avea multiple diferențe si adaptări necesare pentru București față de modelul original atât de ordin estetic (design mai pătratos ,faruri rectangulare față se faruri rotunde, deși unele V3A aveau faruri rotunde) cât si de ordin mecanic (lungime, număr de uși, putere motor, alta prindere la boghiuri, uși reproiectate deoarece din cauza supraaglomerarilor specifice itb ușile se defectau mai repede si a fost
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
Terenul de fotbal este o suprafață plană rectangulară pe care se desfășoară jocul de fotbal. Dimensiunile suprafeței de joc sunt reglementate de Federația Internațională de Fotbal Asociație. În general, terenul de fotbal este o suprafață înierbată natural, dar poate fi și o suprafață finisată cu iarbă artificială. Culoarea
Teren de fotbal () [Corola-website/Science/326959_a_328288]