2,014 matches
-
10% continuă să fie deprimați. Persistența episodului depresiv major este asociată gravității și vechimii depresiei constatată cu ocazia primei identificări, existenței tulburărilor co-morbide, în particular tulburări obsesiv-compulsive, evenimentelor de viață negative și disfuncțiilor neuroendocrine (Park și Goodyer, 2000). Procentul de recurență atinge 50% la un interval de 3-5 ani (Kovacs, 1996), iar indicatorii unei astfel de recurențe sunt: - precocitatea primului episod; - numărul de episoade și gravitatea lor; - evenimentele de viață negative; - tulburările distimice asociate (vezi capitolul 7). Studiile de urmărire arată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu ocazia primei identificări, existenței tulburărilor co-morbide, în particular tulburări obsesiv-compulsive, evenimentelor de viață negative și disfuncțiilor neuroendocrine (Park și Goodyer, 2000). Procentul de recurență atinge 50% la un interval de 3-5 ani (Kovacs, 1996), iar indicatorii unei astfel de recurențe sunt: - precocitatea primului episod; - numărul de episoade și gravitatea lor; - evenimentele de viață negative; - tulburările distimice asociate (vezi capitolul 7). Studiile de urmărire arată un risc crescut de mortalitate prin sinucidere, de comportamente suicidare, de consum de substanțe, de evenimente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresivă majoră la vârsta adultă și că un adolescent care a prezentat o tulburare depresivă majoră este supus, de asemenea, unui risc mai ridicat de a dezvolta o tulburare bipolară la vârsta adultă. La adolescenții care sunt deja bipolari, riscul recurenței unor episoade de acest gen este ridicat, deoarece doar un singur adolescent din populația studiată n-a prezentat o recidivă la vârsta de 24 de ani. Se pare că ciclurile rapide și formele mixte sunt mai frecvente la copil și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
răspunsul nu are cum să nu fie o problemă de acceptanță a comunității teoreticienilor, dar totodată este un răspuns obligatoriu de dat pentru a se salva consistența teoriei, capacitatea ei de a explica evoluțiile recente care se dovedesc relevante prin recurență și amploare. Tranșant, răspunsul vizează finalitatea socială a funcționării pieței care rezultă ca parte prevalentă a efectelor recurente. Cheia constă în umanizarea pieței pentru a se rupe de originile de concept bântuit de închipuiri platonice, adică să se reîncarce principiul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care aparent sunt imbatabile. Prima constă în acuza că Economia face prea des (mai ales prin crizele care se produc tot mai des) dovada că nu operează cu adevăruri în elaborarea enunțurilor. Pe fondul sensibilității datorate pierderilor de confort prin recurența crizelor, cea actuală fiind resimțită aproape de toată lumea, această observație critică intră în uz pe calea cu formalități instantanee de asimilare (omologare) a găsirii vinovatului, care, se știe, trebuie sacrificat pentru a se restabili situația. Desigur, identificarea vinei nu este o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care au conferit științei în general statutul de putere. Fizica operează cu metode care o asigură să-și întemeieze teoria pe adevăr, inclusiv în privința coincidenței cu faptele a tezelor ei ce stă la baza forței predictive: cauzalitatea lineară ce exprimă recurența. Fizica este prietenă cu adevărul demonstrat în maniera incontestabilă a experimentului. Dar, atât și nimic mai mult, care ar putea să-i confere drepturi de a pretinde filiații genetice în orice direcție a cunoașterii, uneori având ea însăși probleme cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acel context. Economia stăruie doar asupra faptelor contextuale și nu asupra faptelor în general pentru că substanța faptelor economice este de natură procesuală complexă (și cu conținutul complexității de natură matematică) conferite de intersubiectivitate. Originarea inefabilă a faptelor Economiei explică incertitudinea recurenței acestora, ele sunt consecința unor acte cu intenție (ce au tendința linearității cauzale), dar și consecințe care nu sunt o reflectare a actelor intenționate (Popper, 1998a), se constituie ca incertitudini, uneori (poate adeseori!) contextele fiind saturate de astfel de fapte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în consecință, valori de tip aleatoriu, se confruntă cu probleme din clasa celor de haos și au funcțiuni dedicate raționalizării surselor de haos localizate în logica intersubiectivității. SME sunt esențial diferite de sistemele și modelele fizice pentru că orice legitate, orice recurență și orice singularitate se originează în subiectivitate și intersubiectivitate. SME, cum spun epistemologii, conțin observatorul, iar acesta influențează evoluțiile ca parte indisolubilă. SME, deși pot fi analizate ca macroentități precum planetele, ele au comportamente de tip cuantic; incertitudinea și nelocalizarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
p. 101). Căci prințul, aidoma strategilor moderni, recurge la o soluție înșelătoare: „să faci pe prostul”, ca să-ți păcălești adversarii deja atenți la orice mișcare de-a ta. Iar dacă în scena precedentă, cu Ofelia ca momeală, exista o veritabilă recurență a urechii ca organ de supraveghere, de data aceasta e privilegiat ochiul și sunt exploatate resursele privirii. Oare „scena înscenării” nu se încheie tocmai cu constatarea lui Hamlet: „Ai văzut?”. Astfel, punând la contribuție când ochiul, când urechea, Shakespeare pare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
încerce să supraviețuiască, să comunice sau să întreprindă anumite acțiuni. Aceste entități sunt caracterizate prin principii ale mișcării spațiale și temporale precum variația, alterarea, deformarea, transmutarea, deplasarea și prin ilustrări ale automișcării, precum automatizarea biologică (de tipul cellular automataă, autonomia, recurența, hibridizarea, algoritmizarea genetică (vezi Mitchell și Forrest, 1995Ă. Capacitatea autoorganizării constituie, pe lângă noțiunea însăși a vieții, una dintre cele mai importante noțiuni în domeniu, mixându-se cu noțiunile complexității, ordinii spontane și interacțiunii autonome cu mediul înconjurător. Numite „ființe simbolice” sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și în vecinătatea autonomiei vieții artificiale. Arta genetic-digitală este „vie” grație interacțiunii dintre privitor și mașină și capacității de evoluție și mutație a imaginii numerice: așa cum genele au potențialul de a se regenera, codul informatic al computerului se multiplică prin recurență, creând o infinitate principială de imagini. Acest tip de artă mizează pe mișcare și pe simulare, mai degrabă decât pe forme și pe reprezentări, încercând să intermedieze între viu și non-viu sau între prezență și absență. Arta pare a replica
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Pentru Deleuze și Guattari, analiza umanului în raport cu tehnologia capitalismului se prezintă sub forma unei schizoanalize din moment ce schizofrenia guvernează societatea mașinizantă. Teoreticienii încearcă să reliefeze modul în care delirul se manifestă ca o investigare a inconștientului în câmpul social-istoric, producând o recurență a comunicării în sistemul om-mașină, înscrisă într-o „deteritorializare” specific mașinistă a umanului. Problematica mașinilor sociale și tehnice pe care o analizează cei doi filosofi se suprapune peste problematica ontologic-psihologică a mașinilor dezirante (vezi capitolul întâiă, nu din perspectiva regimului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Această a treia experiență cinematografică... Năpasta... o adaptare după Caragiale, ultimul film al lui Alexa Visarion vine să rotunjească coerent un veritabil ciclu care, privit acum retrospectiv, din noua perspectivă deschisă de Năpasta, se luminează de noi semnificații, își descoperă recurența evidentă a unor motive și personaje reluate aproape tale quale și totuși în cheie diferită. Ca și în Înainte de tăcere și încă mai apăsat decât în Înghițitorul de săbii, scenariul progresează pe două planuri net delimitate existențial: de-o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nivel semantic (sensuri conota tive/figurate, jocuri de cuvinte, expresii și locuțiuni populare etc.) și stilistic (registre sti listice, figuri de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând valoarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
intertextualitatea. Mărci textuale: limbaj banal, prozaic, alături de cel retoric/emfatic, de exemplu; lexic eterogen, alăturând arhaisme și neologisme; mijloace expresive în contrast etc. Simetria constă în structurarea unui text sau a unui discurs pe principiul analogiei sau pe cel al recurenței. Se manifestă mai frecvent la nivel sintactic și la nivel stilistic. Mărci lingvistice: construcție simetrică a propozițiilor sau a frazelor; laitmotive sau refrenul în poezie (în rondel, de pildă) etc. Naturalețea se referă la exprimarea firească, simplă, spontană. Mărci textuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stilistică), prin omonimia valorificată în jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare a diminutivelor, abateri de tipul pleonasmului; - la nivel morfosintactic: prezența unor forme neliterare, a viitorului colocvial, a super lativului popular, frecvența mare a interjecției; modele sintactice bazate pe repetiții sau pe recurența lui „și“ narativ, anacolutul etc.; - la nivel stilistic: caracterul tradițional al figurilor de stil. Registrul stilistic cult implică situarea instanțelor comunicării artistice în orizontul culturii, fiind definitoriu pentru literatura cultă. Are ca semne distinctive informația culturală bogată și aplicarea consecventă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
carac ter deschis semnificațiilor; rețele lexicale tematice, câmpuri semantice, termeni cu ocurență rară; - nivelul sintactic: structurarea riguroasă a textului, astfel încât fiecare secvență textuală participă la relevanța estetică a creației; procedeele și figurile de construcție au rol definitoriu în producerea semnificației (recurența, simetria, dislocarea, elipsa, opoziția); - la nivel stilistic, „sub acțiunea principiului metaforic, raporturile sintactice se dezvoltă în structuri imagistice, în spațiul cărora se confruntă un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
urmărește curba imprevizibilă a vieții interioare; compoziția ia o formă circulară sau sinusoidală, în spirală sau atectonică; relativizarea tuturor convențiilor scenice - tehnici compoziționale în creația lirică: secvențe poetice în relație de opoziție, de simetrie (simetrie conceptuală/simetrie formală) sau de recurență (repetiția cu rol compozițional: refrenul, laitmotivul, anafora, epifora etc.), tehnica paralelismului, a contrapunc tului etc. Structura (fr. composition, lat. structura - „construcție, ordine“) unei opere literare vizează modul de configurare a universului ficțional, a viziunii artistice, după o logică internă. Aceasta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
coeziune/de „corespundere“ între planul exterior și cel interior. - Exploatarea valorii muzicale a cuvintelor, a sunetelor fără un conținut semantic, a pauzelor, a ritmurilor, a rimelor se realizează prin armonii imitative, prin figuri de sunet, prin laitmotive, prin tehnici ale recurenței - de la tehnica refrenului, la cea a simetriei sintactice. Verlaine năzuia să recupereze starea originară a poezieicântec, Bacovia conferă instrumentelor muzicale rolul de a sugera stări sufletești fluide sau dizarmoniile existenței. - Cultivarea imaginilor vagi, în care culorile sunt difuze, estompate printro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semnalată prin schimbarea tipului de discurs sau printro schimbare a planului de referință (exterior/interior, al eului/al noneului, trecut/prezent, concret/abstract etc.), a temei, a motivului dominant etc. Fiecare secvență se integrează ansamblului textual, fiind în relații de recurență, de simetrie sau de opoziție cu celelalte secvențe poetice. 3.4.3. Instanțele comunicării lirice Pornind de la premisa că poezia lirică este comunicare a unor experiențe spirituale ale eului creator, apare evident faptul că liricul este, prin excelență, un domeniu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semnificare multiplă, echivocă, de exprimare aluzivă prin care ideea nu se oferă direct cunoașterii raționale, ci intuiției, imaginației și sensibilității. „A poetiza înseamnă a învălui, a ascunde“, deci a sugera o „idee emoțională“ (T. Maiorescu). Modalități lingvistice de realizare: conotația, recurența (laitmotivul, refrenul sau titlul pot sugera tema, dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale (subtitlul, mottoul, dedicația) sau metatextuale (punctele de suspensie) etc. Modalități stilistice: prezența simbolurilor multisemnificative, a unor imagini artistice neconvenționale, a metaforelor absolute
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat, aparținând simbolismului Supratema eșecului existențial generează astfel două linii tematice: Logos și Thanatos, respectiv Eros și Thanatos. Acestea se dezvoltă prin analogie între universul obiectual și cel lăuntric, prin recurența cuvântuluicheie, plumb. Cenușiul sumbru al plumbului se revarsă în lume, devenind dominanta cromatică a „decorului“ bacovian. Imaginea cavou lui în care Dormeau adânc sicriele de plumb // Dormea întors amorul meu de plumb figurează un spațiu poetic ce pune în evidență
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Prin modificarea ver sului al doilea din catrenul inițial se realizează o suprapunere a celor două planuri, o suprimare a graniței dintre realitatea exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Polul Sud // Când dintre munții solitari) și a unor enunțuri ( Și dorm adânc, și dorm mereu) are drept consecință simetria sintactică și reliefarea unor motive poetice. La nivel compozițional, prin reluarea aceleiași structuri la începutul și la sfârșitul strofei, procedeul recurenței conferă circularitate fiecărui catren și, implicit, întregii poezii. 7. Metafora somnului din enunțurile ce deschid și închid strofa finală - și dorm adânc, și dorm mereu - se construiește pe laitmotivul adormirii, sugerat în textul poetic printrun bogat câmp lexical. La nivel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]