1,648 matches
-
comentariu de politică externă. În același timp, se implicau la partea neoficială a gazetei încă doi redactori care își iscăleau contribuțiile cu inițiale: L.C.G., răspunzând mai mult de informațiile teatrale, și P.V.G. (Petru V. Grigoriu). Data la care încetează responsabilitatea redacțională a lui Eminescu nu se poate stabili cu precizie, deși se cunoaște conținutul scrisorii de demisie, urmare unui conflict cu directorul tipografiei; oricum, la mijlocul anului 1877, adică după un an de muncă neîntreruptă la C. de I., el abandonează munca
CURIERUL DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
de onoare Al. Zub. Comitetul de redacție îl are la început ca redactor-șef pe Val Condurache și, după mai multe schimbări, la conducerea revistei vine Ștefan Oprea. Ca redactori semnează Carmelia Leonte, Olga Rusu, Liviu Apetroaie, iar din colegiul redacțional fac parte Leo Butnaru (Chișinău), Florin Cântec, Paul Miron (Germania), Corneliu Ștefanache, Matei Vișniec (Franța). Profilul revistei, declarat literar, cuprinde și materiale de istorie, filosofie, arte. D. l. își propune o „întoarcere la sursele spiritului critic”, pentru a deosebi „valorile
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
ca „Biblioteci junimiste” sau „Documentar junimist” îi prilejuiesc lui Liviu Papuc aducerea la lumină a numeroase scrisori și documente cu valoare culturală certă. Prezența lui Paul Miron și a lui Matei Vișniec, la început în calitate de corespondenți, apoi integrați în colectivul redacțional, facilitează legăturile cu literaturile străine, remarcabile fiind în acest sens și numerele dedicate interferențelor culturale. Cu această ocazie se vor publica traduceri din scrieri contemporane, aparținând literaturilor belgiană, italiană, spaniolă și maghiară. Poezia originală e bine ilustrată, de la Mircea Cărtărescu
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
de la cea umanist-feministă a Claudiei Millian până la radicalismul lui Alexandru Sahia. Tudor Teodorescu-Braniște însuși era membru al Partidului Național Țărănesc. C.l. nu a formulat un program, dar orientarea publicației, antirăzboinică și antifascistă, este evidentă chiar de la primul număr. Un articol redacțional era intitulat 11 noiembrie, pentru a sublinia că se împliniseră 15 ani de la încheierea armistițiului ce pusese capăt primului război mondial, prilej de meditație la destinul păcii într-un moment în care, în Germania, Hitler venise la putere: „Sunt convins
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
DACIA TRAIANĂ, cotidian apărut la Sibiu între 22 februarie 1920 și 20 septembrie 1921, cu subtitlul „Ziar național independent”, sub direcția lui Ion Gorun și avându-l ca redactor pe Ion Băilă. În articolul redacțional Dacia Traiană, din primul număr, se arată (evidențiindu-se astfel în mare parte și profilul) că „în chestiuni sociale, economice, literare, religioase”, publicația „va da loc părerilor obiective, căutând să înlăture orice discuții de personalități și certuri, care ar contribui
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
17 aprilie 1938 și de la 14 octombrie 1940 până la 24 ianuarie 1941. Fondatorul publicației este Titus Enacovici, iar directori - C. Gongopol (noiembrie 1924 - iunie 1929), Nae Ionescu (iunie 1929 - aprilie 1938), P. P. Panaitescu (noiembrie 1940 - ianuarie 1941). Din colectivul redacțional au mai făcut parte Pamfil Șeicaru (1924-1928), Cezar Petrescu, Nichifor Crainic (până în 1932), I. Dragu, G.M. Ivanov, Adrian Maniu, Lucian Blaga, Vladimir Ionescu, Isaia Tolan (în 1926). Din octombrie 1940, apare cu subtitlul „Ziar al mișcării legionare”. În articolul-program din
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
, revistă bilunară ilustrată care apare la Sibiu din 1990. Din colectivul redacțional fac parte Dan Popescu (redactor-șef), Ștefan Tancou, Ion Dur, Vasile Avram. În programul său, C. își propune „să ofere o cât mai largă și diversă informație pe planurile și în domeniile atâta vreme închise curiozității”, să reafirme „valențele continentale
CONTINENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
jumătate a funcționat ca profesor la Școala industrială de ucenici „Obedeanu” și la o școală industrială de pielari. A mai fost - experiență neplăcută pentru C. - secretar-contabil la Teatrul Național din capitala Băniei. Președinte al Sindicatelor Unitare Muncitorești, membru al colegiului redacțional al foii „Apărarea ceferiștilor” (Craiova, 1934), condeierul oltean își nutrește din învrăjbirea de clasă spiritul de frondă. A debutat cu un sonet în „Acțiunea română” (Iași, 1917). A mai colaborat la „Ramuri”, „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Datina”, „Actualitatea
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
în urma unei reorganizări interne a grupării politice junimiste, jurnalul înlocuia alte două cunoscute organe politice conservatoare: „Epoca” și „România liberă”. Director a fost D. Aug. Laurian, cel care înființase și condusese și „România liberă”. Noul ziar avea un mare aparat redacțional și redactori calificați, unul dintre ei fiind I. L. Caragiale, care tocmai demisionase de la direcția Teatrului Național. C. a avut o apariție neîntreruptă până la sfârșitul anului 1900, când, victimă de data aceasta a unei noi restructurări a organizației din București a
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
editată de Uniunea Scriitorilor din România. Comitetul de conducere inițial e format din Mircea Cărtărescu, Ioan Groșan, Ion Bogdan Lefter, Cristian Moraru, Mircea Nedelciu; redactorul-șef al publicației va fi Liviu Ioan Stoiciu. O particularitate a publicației este modificarea structurii redacționale, astfel că de la numărul 18 din 1991 comitetul director va fi compus din Ion Bogdan Lefter, Hanibal Stănciulescu, Ioan Stratan; începând cu numărul 2 din 1996, director va fi Ioan Vieru. De la numărul 24 din 1992 va purta subtitlul „Magazin
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
Iacoban, Florin Mugur, Mircea Muthu, Radu Negru, Aurel Sasu, George Alboiu, Ana Blandiana, Gabriel Mardare, Petre Stoica, Stelian Dumistrăcel. Ediția specială din decembrie 1989 - ianuarie 1990 marchează încheierea și, concomitent, începutul unei etape După o firească perioadă de tranziție, asigurată redacțional de un comitet provizoriu de coordonare, revista inaugurează la 15 februarie 1990 o serie nouă, editată într-un format mai mic, cu frontispiciul schimbat și cu apariție săptămânală. Colectivul de redacție va suferi în decursul anilor ’90 modificări: Radu Andriescu
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
aceasta pentru că cea mai mare parte a spațiului tipografic din cele 16 (sau 32) pagini ale revistei este ocupată de anchete, interviuri, eseuri, traduceri, rubrici, corespondențe externe pe teme inspirate din realitățile social-politice. Nu întâmplător, la un moment dat, colegiul redacțional a simțit nevoia unei coagulări a textelor la ordinea zilei și a introdus în corpul publicației un așa-numit supliment intitulat „Convorbiri sociale și politice”. Preocupările strict literare s-au rezumat o bună bucată de timp la câte o cronică
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
fi cazul, a spune „în lături” (!) imposturii. Deschisă întregii țări și întregului spectru literar, vom evita sectarismul și înfeudarea revistei unei grupări sau alteia, singura noastră politică fiind literatura și promovarea unei critici temeinice și la obiect asupra operelor”. Colegiul redacțional este asigurat acum de Sergiu Adam, Ion Beldeanu, Gellu Dorian, Adrian Alui Gheorghe, Ioan Holban, Grigore Ilisei, Liviu Leonte, Cristian Livescu, Aurel Ștefanachi, Lucian Vasiliu, Emil Brumaru, Nichita Danilov, Nicolae Ionel, Emil Iordache (secretar general de redacție), Nicolae Panaite. Treptat
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
și parțial „mica istorie literară” a deceniilor cinci, șase și șapte. La mai bine de jumătate de secol, C. se distanțează fără a se înstrăina de o epocă pe care a trăit-o cu un anume entuziasm. Secvențe din viața redacțională și cea universitară la cumpăna dintre două lumi, portrete de scriitori și tablouri de grup, în care se detașează figuri devenite remarcabile, între care Nicolae Labiș, cuplul Marin Preda și Aurora Cornu, Dan Deșliu, Zaharia Stancu, Ion Caraion, Nicolae Breban
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
BASARABIA, cotidian care a apărut la Chișinău și București (duplex) între 23 iulie 1941 și 6 mai 1944. Ziarul nu conține o casetă redacțională. Pe lângă materialul informativ specific unui cotidian, B. supune atenției cititorilor și rubricile „Duh și slovă” și „Pagina literară”. În numărul 218, este anunțată lansarea suplimentului literar „Basarabia literară”. După acest număr, „Pagina literară” din cotidian a fost suspendată, menținându-se
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
girată de Emilian Bucov, care îi impune o direcție oficială pronunțată). Din martie 1988 revista este total restructurată și orientată național, cu accentul pus pe valorificarea culturii române din Basarabia și pe cercetarea „petelor albe” din istorie. La început, colegiul redacțional era format din Valeriu Babanski (secretar responsabil), Vladimir Beșleagă, Nicolae Costenco, Ion Druță, Bogdan Istru, Vasile Levițchi, Victor Prohin, Serafim Saka, Vasile Vasilache; din 1990, redactor-șef este Dumitru Matcovschi, din 1995 în echipa redacțională intrând și N. Popa, E.
BASARABIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
din istorie. La început, colegiul redacțional era format din Valeriu Babanski (secretar responsabil), Vladimir Beșleagă, Nicolae Costenco, Ion Druță, Bogdan Istru, Vasile Levițchi, Victor Prohin, Serafim Saka, Vasile Vasilache; din 1990, redactor-șef este Dumitru Matcovschi, din 1995 în echipa redacțională intrând și N. Popa, E. Lungu, Iulian Nicuță, Em. Galaicu-Păun. B. este, în această perioadă, una dintre revistele literare românești cele mai importante, în unii ani tirajele ei ajungând până la 20 000 sau chiar 30 000 de exemplare. Publicația se
BASARABIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
voia o replică locală la publicațiile dominate de clericalism și politicianism („Unirea” și „Unirea poporului”) și totodată încerca să răspundă cerințelor culturale ale zonei, lipsită de reviste literare și de cultură. Secretar de redacție este Nicolae Comșa, iar din colectivul redacțional fac parte scriitorul Pavel Dan, istoricii Ștefan Manciulea și Nicolae Albu, istoricul literar Dionisie Popa, sculptorul Virgil Fulicea. Seria a doua apare fără dată, probabil în 1991, ca „revistă lunară de cultură și istorie”, într-un singur număr. Director coordonator
BLAJUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]
-
contribuțiilor sale interesând literatura. Colaborează cu articole de artă plastică și culturale la „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Săptămâna literară”, „Adevărul”, „Viața literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Era nouă”, „Democrația”, „Lumină și culoare”, „Libertatea”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor” ș.a. Datorită experienței sale redacționale, a fost asociat și la editarea periodicelor „Cărvunarii” (1927), „Hanul Samariteanului” (1929), „Progresul social” (1932-1933). Dintre ipostazele publicisticii lui B. mai ferm conturată este aceea de cronicar plastic. Albumele intitulate Plastica anului (panoramând anii 1930, 1931, 1932) erau exerciții pregătitoare
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
opiniei, scurtcircuitînd lentele (dar invizibilele) rotițe ale administrației și documentele subtile (dar invizibile) ale legislației scrise. Stat, serviciu public, bun comun sînt universalii incomode în grafosferă și nonsensuri improbabile în "regim mediatic". Justiția, cîte minute de antenă? Armata, ce suprafață redacțională? Educația națională, cîte camere? Handicapații nu pot ieși cu ușurință în stradă ca să spargă vitrinele, și e cu atît mai rău pentru ei. În curînd, bugetul statului va fi repartizat proporțional cu cotele de audiență. A crede în Stat ca
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
, revistă a elevilor de la liceul din Brănești (județul Ilfov) apărută în 1968-1969 (trei numere), sub îndrumarea profesorilor Dumitru Ciovlica, Maria Nina Stănescu și Nicolae Dumitrescu. Colectivul redacțional este alcătuit din elevi ai claselor terminale. Redactor-șef: Mircea Nedelciu. Secretar de redacție: Vasile Mihai. Publicația își propune să încurajeze avântul creator al „albatroșilor, acestor temerari tineri scriitori”. Rubrici: „Impresii de călătorie”, „Traduceri”, „Cronica cinematografică”, „Culegere de folclor”, „Pagină
ALBATROSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285220_a_286549]
-
O participare consistentă este aceea a lui D. Anghel, cu poezii proprii și traduceri. Jean Bart publică schițe și nuvele, S. Sanielevici, articole și cronici literare. Din ianuarie 1899, conducerea suplimentului este luată de C. Mille, care schimbă și echipa redacțională. Se retrag A. Stavri și S. Sanielevici, încep să scrie Emil D. Fagure, Th. Cornel, C. Al. Ionescu-Caion și A. Steuerman. Și profilul revistei se modifică, apar mai des articole politice, se continuă campaniile antidinastice ale „Adevărului”. Caion este autorul
ADEVARUL DE JOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285185_a_286514]
-
Fugarul și Sângele neamului (scrise în colaborare cu Ștefan Tătărescu și tipărite, după ce prima se reprezentase pe front, în 1919). După război, conduce revistele populare „Apărătorii patriei” și „Eroii”. Reia colaborarea la „Flacăra” și „Convorbiri literare”, aici îndeplinind și sarcini redacționale. Semnează, de asemenea, în „Gândirea”, „Propilee literare”, „Munca literară”, „Muzică și poezie”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „România literară” ș.a. E vorba însă de texte mai vechi, reluate, unele sub alt titlu. Dintr-o seamă de proiecte, între care și
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
MÂNTUIREA, periodic apărut la București, zilnic între 24 ianuarie 1919 și 4 decembrie 1922 și bisăptămânal, apoi săptămânal între 2 septembrie 1944 și 24 octombrie 1948. Director: A.L. Zissu. Comitetul redacțional e alcătuit din I. Sternberg, F. Focșeneanu, Ion Călugăru, Filip Finkelstein, iar secretar de redacție este I. Ludo. Organ al Federației Sioniste din România, M. se axează asupra principalelor probleme socio-politice, religioase, culturale ale evreilor din țară și de peste hotare
MANTUIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287995_a_289324]
-
studii, articole, cronici și recenzii în „Convorbiri literare” (unde din 2001 este redactor-șef adjunct), „România literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Anuar de lingvistică și istorie literară” (este membru în colegiul redacțional), „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Revista română”, „Collegium”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (face parte din colegiul de redacție), „Limba română” (Chișinău, este membru în colegiul redacțional), „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Beiträge
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]