1,248 matches
-
drept calitate fundamentală a sa adevărul. Totuși, discursul filosofic hegelian nu este unul propriu-zis non-judicativ, deși forțează deseori granițele dictaturii judicativului. În modernitatea târzie se petrece evenimentul reformalizării logos-ului ce va fi avut în vedere mai târziu, în contextul reducției judicative -, care constă în reluarea, pe baze noi, a analiticii elementelor logicului și mutarea accentului identitar al judicativului de la judecata propriu-zisă la "propoziție", altfel spus, de la unitatea aspectelor formal și alethic, la unitatea unei enunțări în care preeminență capătă cupluri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însă, ea este legată de rezultatul unei evaluări la nivelul aspectului alethic: care dintre cei doi "termeni", verbul sau timpul, este mai "prețios", adică mai eficient în a "simboliza" operații ale gândirii? Astfel de chestiuni țin mai degrabă de aplicarea reducției judicative asupra dictaturii judicativului, așa încât, discuția despre ele va deveni posibilă într-un moment mai târziu al acestui demers. 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății În enunțul S este P, datorită enunțării lui P despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dezvăluirea "condițiilor de constituire" atât ale semnificației ontice a ceea ce socotim că există evident și obiectiv (subiectul înainte de predicare, neobiectualizat), cât și ale resemnificării "logice" a acestui ceva (subiectul logic, împreună cu predicatele sale; S obiectualizat); de aici și rostul operării reducției judicative (apoi non-judicative) a judicativului însuși. Desigur, devenind indispensabilă, în contextul acesteia, și luarea în seamă a lingvisticului, care intră în "sinteza logică" alături de ontic. Subiectul și predicatul dobândesc o nouă semnificație, cea logică, numai împreună; tocmai astfel acești doi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puse într-o relație de identitate parțială. Jocul acesta al constituirii judicative are de-a face, însă, cu operații de constituire care nu sunt propriu-zis judicative, dar care sunt judicativizate. Pentru a ne lămuri în această privință, este necesară operarea reducției judicative a dictaturii judicativului, cu scopul de a dezvălui sensurile timporizării oricărei ființări, adică ale oricărei "obiectualizări" judicative. Oricum, poate fi vorba aici nu doar despre o legitimitate neștirbită a operării judicative constând în operarea întemeiată logic a judecății asupra
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de la bun început că dobândește sens ceva din afara cercului de înțelesuri care au fost constituite până acum: este vorba despre timp. Dar direcția de refacere a momentului în cauză nu este posibilă pe baza condițiilor formale discutate până aici. Doar reducția judicativă operată asupra dictaturii judicativului va putea conduce către acest sens de timp, pe care acum nu avem decât a-l bănui. În acest moment al cercetării, se poate spune doar atât, ca răspuns în registru metateoretic și pe linia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însele date strict formal, sau "exclusiv prin forma conexiunilor atribuite lor", în așa fel încât teoriile aplicative să urmeze "logic" din "formele acestui domeniu, prin specificare sau chiar singularizare".46 Ideea lui Husserl este cu atât mai importantă pentru proiectul reducției judicative, construit aici, cu cât ea vizează, pe de o parte, tocmai constituirea "legitimă" de noi "forme", care pot deveni fapte de cunoaștere, ceea ce se întâmplă și prin reluarea, în sens de multiplicare, a formei originare S P, iar pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vizează, pe de o parte, tocmai constituirea "legitimă" de noi "forme", care pot deveni fapte de cunoaștere, ceea ce se întâmplă și prin reluarea, în sens de multiplicare, a formei originare S P, iar pe de altă parte, tocmai sensul unei "reducții", reprezentând, în fapt, o "readucere" a bogăției de forme ("unități ideale", pentru Husserl) la unitatea lor formală originară, anume o "formă logică" simplă, asemenea celei tocmai amintite. Desigur, toate acestea, fiind legate de pregătirea condițiilor pentru operarea reducției judicative, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul unei "reducții", reprezentând, în fapt, o "readucere" a bogăției de forme ("unități ideale", pentru Husserl) la unitatea lor formală originară, anume o "formă logică" simplă, asemenea celei tocmai amintite. Desigur, toate acestea, fiind legate de pregătirea condițiilor pentru operarea reducției judicative, nu primesc, în discuția de față, decât justificarea posibilă pe calea unei analogii; o analogie cu unele idei ale lui Husserl, formulate deja, și cu acel concept al său, amintit mai sus. Luând în seamă sensul cel mai direct
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru că ele corespund standardelor fundamentale de valabilitate. Totodată, ele au șanse de a fi socotite cunoștințe, cunoașteri. Fără îndoială, faptul acesta nu este de la sine înțeles și tocmai de aceea trebuie scos la iveală printr-un demers potrivit: acela al reducției judicative. Prescripțiile logice pe care le cuprind analitica și dialectica, toate condiționate, așadar, de logica-organon, alcătuiesc un scenariu normativ o structură regulativă ce capătă funcții constitutive pentru aceste modele la care participă rostirea filosofică -, pe care l-am numit deja
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
elemente primare și a unora secundare ale dictaturii judicative. De altminteri, unul dintre scopurile mele principale, până aici, a fost să prezint o cât mai largă fenomenalitate a dictaturii judicativului, pentru ca, pe baza bogăției acesteia, să capete deschidere operarea unei reducții judicative asupra înseși dictaturii judicativului. Analitica și dialectica pun la lucru structura logică originară S P. Dar ele nu se substituie logicii, construcțiilor formale ale acesteia, ceea ce înseamnă că structura logică originară intră ea însăși în alcătuiri discursive mai complexe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ipostază a raționamentului, anume raționament dialectic). Mai întâi vor fi ilustrate constituirile discursive complexe pe temeiul structurii logice originare pornind de la câteva reconstrucții filosofice care în mod explicit au țintit către statutul de "analitică" sau "dialectică". Apoi, prin operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului, vor fi reconstruite sistematic înseși "condițiile de constituire" ale analiticii (și raționamentului) și ale dialecticii (și argumentării). Structurarea și restructurarea discursului (oricărui tip de discurs) prin generarea unor unități de rostire din structura logică originară S
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
S P vor fi ilustrate prin aplicațiile anunțate; interpretarea lor aceste două operații fiind răspunzătoare pentru intrarea în formă a raționamentului și argumentului și pentru dispunerea lor, datorită interpretării elementelor lor formale, în analitică și dialectică va fi posibilă prin reducția judicativă a dictaturii judicativului, ce va fi operată după aplicații. Acestea din urmă, încă o dată, au doar rolul de a ilustra intervenția constitutivă a dictaturii judicativului, prin analitică și dialectică, în orice discurs flosofic. Ele semnalează structurarea analitică și dialectică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a semnifica de fapt, de a timporiza -, de a-și impune sensul, aplicația își va restrânge ea însăși spațiul, așa cum se va întâmpla, de exemplu, în discuția despre dialectica transcendentală kantiană, în orizontul căreia timpul își pierde funcția constitutivă, iar reducția pe care o îngăduie o asemenea situație nu mai este cea propriu-zis judicativă, ci aceea non-judicativă. E drept, și aceasta din urmă poate avea ca "obiect" al său aceeași dictatură a judicativului; dar aplicațiile care urmează asemenea descrierilor și prezentărilor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
situație nu mai este cea propriu-zis judicativă, ci aceea non-judicativă. E drept, și aceasta din urmă poate avea ca "obiect" al său aceeași dictatură a judicativului; dar aplicațiile care urmează asemenea descrierilor și prezentărilor anterioare pregătesc terenul pentru operarea unei reducții judicative, nu a uneia non-judicative. Capitolul 3 Aplicații 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului 3.1.1.1. Introducere Cum trece structura logică originară, S P
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lor (ființările simplu prezente, ustensilele etc., așa cum ele apar în prelucrarea sensibilă, de exemplu, sau în cea "noetică" referitoare la sensurile acestor "lucruri"). Ideea din urmă este o simplă ipoteză, care va primi o anumită atenție atunci când va fi operată reducția judicativă a dictaturii judicativului. Sensul ei, în contextul de față, este de a accentua diferența dintre cunoașterea autentică și cea ilicită, considerând pe lângă criteriul firesc, acela al corectitudinii formale, și un criteriu suplimentar, care depășește condiționarea strict formală a logicii-organon
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectică la nivelul raționamentului, constatăm că nici nu mai putem înainta în sensul unui nou temei. Căutarea temeiului este ea însăși legitimată judicativ. Dar în orizontul judicativului, trebuie acceptat un temei ultim (rostul lui va ieși la iveală prin operarea reducției judicative); de fapt, a fost deja acceptat. De aceea am putea spune că diferența dintre cunoașterea veritabilă (episteme) și cunoașterea părelnică (doxa) constituie un veritabil element a priori al logicii organon și, de fapt, al oricărei logici (care nu poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutiv o transferă, odată cu sensul de legitimitate, analiticii și dialecticii: corespondența între un enunț (propoziție enunțiativă, judecată) și faptul ("real") la care el se referă este condiția de constituire a oricărui gând, rostire, făptuire "bine formate". Cum ne va arăta reducția judicativă a dictaturii judicativului, acest principiu cu sens de element originar pentru orice tip de discurs este, în primul rând, un aspect al judecății, alături de structura judicativă originară S P; el este, în fapt, aspectul alethic al judecății, adică al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în întreg Organon-ul, subordonând însuși conceptul adevărului-corespondență, ține, în esența sa, de miezul dictaturii judicativului. De aceea adevărul (corespondență) este proprietate (exclusivă) a judecății și aduce în locul strâmt al acesteia întreaga bogăție a logicului (descins direct din logos, prin "reducția" sa formală). Într-un fel, Aristotel trebuia să gândească adevărul în felul acesta, dat fiind proiectul logicii-organon și al celor două modele de discurs desprinse din chiar structura formală originară S P, anume analitica și dialectica. Și tot de aceea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sus, ar putea conduce chiar către ivirea unor forme ale rostirii filosofice care să nu mai aibă, originar, o predeterminare judicativ-constitutivă; dar acest fapt aproape nici nu este de bănuit în acest moment; el ar deveni posibil numai prin operarea reducției judicative, pentru a scoate la iveală ceea-ce-este dictatura judicativului (și am anticipat, este timp) și a înainta astfel către o "reducție" a timpului la elementul originar pe care îl reprezintă însuși timpul în orizont judicativ (l-am anticipat și pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar acest fapt aproape nici nu este de bănuit în acest moment; el ar deveni posibil numai prin operarea reducției judicative, pentru a scoate la iveală ceea-ce-este dictatura judicativului (și am anticipat, este timp) și a înainta astfel către o "reducție" a timpului la elementul originar pe care îl reprezintă însuși timpul în orizont judicativ (l-am anticipat și pe acesta: este logos-ul). Și poate că în acest fel, prin toate aceste medieri reducția fiind prin excelență o operație a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și a înainta astfel către o "reducție" a timpului la elementul originar pe care îl reprezintă însuși timpul în orizont judicativ (l-am anticipat și pe acesta: este logos-ul). Și poate că în acest fel, prin toate aceste medieri reducția fiind prin excelență o operație a medierii, așa cum sunt și deducția, inducția sau reconstrucția -, conștiința repoziționată pentru a recupera nimicul din ființă și-ar deschide o cale către fenomenul revenirii logos-ului la sine, fenomen în structura căruia ea însăși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
părelnică, precum și a diferenței cu semnificație originar non-judicativă, dintre ceea-ce-este și ceea-ce-nu-este, ne-a arătat și altceva, în afara faptului că raționamentul este o multiplicare a structurii judicative originare S P. Operarea acestor diferențe a constituit o încercare de refacere a reducției logos-ului la logică, adică a de-naturării acestuia, conferind semnificație următoarelor elemente structurale din "sistemul" logicii-organon: a) structura originară judicativă este S P; aceasta presupune poziționarea unor termeni scoși dintr-o "unitate sintetică", pe care gândirea, depășindu-și momentul analitic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acest fapt implică diferența dintre formă și obiectul acesteia și decizia privind preeminența formei și transcendența originară a obiectului (drept "conținut" al formei); diferența în cauză se anunță prin cele două aspecte ale judecății, formal și alethic, pe care doar reducția judicativului ce va fi operată într-o altă secțiune a acestei lucrări le va putea scoate la iveală, în sensul lor originar; 2) ipostaza adevărului proprie judicativului (pentru care judecata este "forma" preeminentă a gândirii), reglată de însăși diferența dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului constituie un blocaj formal, acutizat de formalism (oarecum firesc în logica actuală); pentru deblocarea non-judicativă dobândește sens reconstrucția logos-ului, care trebuie anticipată de o de-constituire (o destrucție, poate o deconstrucție) a înseși dictaturii judicativului; metoda acesteia este reducția judicativă, apoi cea non-judicativă, ambele ale dictaturii judicativului, cea dintâi la timp, cea de-a doua, la logos-ul însuși. Structura formală originară judicativă (S P) se află în aceeași măsură în judecată, în raționament și argumentare (ca specie "dialectică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictatura judicativului ierarhii. Tocmai acestea ne îngăduie să vorbim despre reconstrucții-model ale celor două "discipline" judicative (la Aristotel, Augustin, Descartes, Locke, Hume, Kant, Hegel, Husserl, Wittgenstein, Heidegger, Noica ș. a.). Orice încercare de tematizare a problemelor logice conduce către operarea unei reducții, în sensul precizat mai sus. Dar cum este operată aceasta de către Aristotel? Interpretarea sub care au fost aduse câteva dintre elementele logicii sale, până acum, pot constitui un temei suficient pentru a deschide această nouă problemă privind statutul reducției (judicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]