1,560 matches
-
cuvântul decisiv nu l-a avut niciodată cel care le-a scris. Chiar dacă editologia ortodoxă spune altceva, problema rămâne deschisă, mai ales în fața evidenței că 1) nici unul dintre scriitorii interziși în perioada stalinistă nu a revenit în literatură cu o reeditare fără intervenții, tale quale, a operei sale interbelice, și 2) nici una dintre modificările operate la reeditările „recuperatoare” de la finalul anilor șaizeci și începutul anilor șaptezeci nu este în mod evident superioară estetic vesiunilor din edițiile princeps. Inventarul aparițiilor în revistă
Proza scurtă a lui Sașa Pană by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2876_a_4201]
-
altceva, problema rămâne deschisă, mai ales în fața evidenței că 1) nici unul dintre scriitorii interziși în perioada stalinistă nu a revenit în literatură cu o reeditare fără intervenții, tale quale, a operei sale interbelice, și 2) nici una dintre modificările operate la reeditările „recuperatoare” de la finalul anilor șaizeci și începutul anilor șaptezeci nu este în mod evident superioară estetic vesiunilor din edițiile princeps. Inventarul aparițiilor în revistă ale prozelor lui Sașa Pană este prețios pentru o eventuală istorie a avangardei românești (care, în ciuda
Proza scurtă a lui Sașa Pană by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2876_a_4201]
-
începutul istoriei moderne (Europa și America) se situează tema lui narativă dominantă. Există, probabil, în conflictul cultural dintre europenitate și americanitate, transferul biografic cel mai genuin de care Henry James a fost capabil pe parcursul îndelungatelor și complexelor sale experimente artistice. Reeditarea, la Polirom, a nuvelei menționate, în traducerea remarcabilă a doamnei Antoaneta Ralian, la o sută treizeci și cinci de ani de la aparția ei inițială (în 1878), mi se pare un eveniment literar. Textul în cauză reprezintă capul de afiș al problematicii legate
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
Simona-Grazia Dima Într-o epocă marcată de revelaț iile, încă neclarificate până la capăt, ale istoriei și politicii, meditația asupra eului autobiografic este plină de promisiuni. O dovedește actualitatea reeditării unei cărți de o remarcabilă rigoare a cercetării, ce posedă, totodată, și meritul de a lăsa deschis subiectul, tocmai prin faptul că îi revelează potențele expresive și semnificative - practic inepuizabile: Versiune și subversiune de Dan Cristea, Ed. Tracus Arte, 2013
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
III. Fantomiada, în 2005). Cu toate acestea, succesul de public al reluării scheciurilor de televiziune și a serialului Tanța și Costel , apărut pe DVD, ca și popularitatea unor piese în repertoriile unor grupuri de teatru alternativ și experimental, au impus reeditarea principalelor titluri din dramaturgia autorului. Chiar dacă atenția acordată teatrului pune, vrând-nevrând, în umbră proza lui Băieșu - în opinia mea, segmentul cel mai valoros al operei sale -, noua ediție ne oferă posibilitatea de a verifica viabilitatea în timp a unor piese
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
Simona Vasilache În colecția Biblioteca Memoria a Poliromului a apărut recent reeditarea, în două volume, a Jurnalului lui Alice Voinescu, îngrijit de Maria Ana Murnu, cu o prefață de Alexandru Paleologu. E, pe de-o parte, o recitire subiectivă, fiindcă amândoi cei implicați în ediție au cunoscut-o pe doamna unor vremuri
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
pag.) aduce revelația unui Ian McEwan fascinat de misterele copilăriei, într-o serie de șapte povești, formând un ciclu plin de poezie. N-a dansat decât o vară de Per Olof Ekström (trad. Maria și Petre Banuș, 336 pag.) este reeditarea unei istorii de iubire fără vârstă. Noutatea seriei vine cu Scenariu pentru happy-end de Matthew Quick (trad. Lavinia Braniște, 296 pag.), un debut spectaculos, deja ecranizat, cu aventuri pe muchie de cuțit între absurd și nebunie. Îi va urma alt
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
despre Eminescu, volumul îngrijit de Cătălin Cioabă (Humanitas), traducerea primului roman al lui Orhan Pamuk, Cevdet Bey și fiii săi, sau poemele lui John Berryman, traduse la Casa de Editură Max Blecher de Radu Vancu, sub titlul Cântece de vis, reeditări binevenite, cum e cea a romanului Viața începe vineri (Humanitas) al laureatei Premiului European pentru Literatură de anul acesta, Ioana Pârvulescu, volume neașteptate, cum e dactăr nicu &his skyzoid band de Alexandru Mușina (Tracus Arte), cu poeme familiare cititorilor României
Black Friday și cărți noi la Gaudeamus by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3002_a_4327]
-
mâhniți de această plecare a domnului Șeicaru, pentru că din ea trag concluzia că vin vremuri grele". Cine era și ce făcuse până atunci Pamfil Șeicaru? Obiectul cercetării lui Victor Frunză nu constă în această parte a biografiei șeicariene. Intenția de reeditare printr-o variantă revăzută și adăugită e pronunțată ici-colo în carte, dar autorul trebuie să-și impună mai ales acolada de timp de dincolo de august 1944. Pentru că, oricât ar fi fost falsificate informațiile în comunism, în prima parte a vieții
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
de Simona, acea dimineață, zic, rămâne una din cele mai triste dintr-ale unei vieți. M-ai certat, atunci, că nu-ți urmam exemplul, o dată ce, cum spuneai, plecai nu atâta din sufocare - la Uniunea Scriitorilor președintele acesteia îți propusese tocmai reeditarea Blocadei -, ci ca să-i poți oferi fiului tău climatul unei dezvoltări în libertate. Era vorba de un sacrificiu pe care eu unul nu aș fi fost în stare să-l fac. Faptul că astăzi, oameni maturi, fiii noștri au îmbrățișat
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
în manuscris. Moare, fără să-și vadă opera tipărită. "Recesivitatea" va fi publicată, în două volume, abia în 1983 și 1987, la Editura Eminescu, probabil cu binecunoscutele "extracții" din text. Putem spera, oare, în integralitatea variantei originale, la o posibilă reeditare? " Această pasiune a lucrului de zi cu zi" Mircea Florian a trăit o viață întreagă cu un program extrem de riguros. Biroul său era închis aproape toată ziua. Mondenitățile îi erau absolut indiferente. Această pasiune a lucrului de zi cu zi
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
Marius Chivu Din 2002, cînd a apărut Rămășițele mic-burgheze, ritmul reeditării seriei Supraviețuirilor a fost de un volum pe an. Astfel, generația mea are șansa unei experiențe inedite, aceea de a-l citi pe Radu Cosașu cronologic, în fiecare an, cu bucăți din această vastă autobiografie ca și cum timpul trecut al istoriei
Cum am devenit nuvelist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11089_a_12414]
-
cu filozofia practică a unei utopii. Aruncă-i pe oameni, adică viața, dar amintirile lor pune-le bine. Nu s-au întîlnit, firește, niciodată, dar imposibila lor însoțire e jucată, să zic așa, de două personaje, Comisionarul și Arhivarul, din reeditarea recentă, la Cartea Românească, a romanului Cutia cu bătrîni, de Andrei Oișteanu. Augurii unui timp ciudat (e, în seria de proză de la întinerita Carte Românească, și ceva de ranforsare a unor pariuri vechi care - chestie de vremuri... - prima dată n-
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
Mihail Sadoveanu, Gib I. Mihăescu și Anton Holban. Gestul e deopotrivă riscant și provocator. Merita făcut, pentru a fi validat sau dezamorsat. Nu aș zice că H. Bonciu e un scriitor ignorat sau uitat, de vreme ce se află la a treia reeditare în timp de două decenii. Pentru valoarea lui medie, e bine. Prima reeditare a celor două romane datează din 1984 și e meritul Mioarei Apolzan, care îngrijește și prefațează ediția în colecția ,Restituiri", coordonată de Mircea Zaciu, la Editura Dacia
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
provocator. Merita făcut, pentru a fi validat sau dezamorsat. Nu aș zice că H. Bonciu e un scriitor ignorat sau uitat, de vreme ce se află la a treia reeditare în timp de două decenii. Pentru valoarea lui medie, e bine. Prima reeditare a celor două romane datează din 1984 și e meritul Mioarei Apolzan, care îngrijește și prefațează ediția în colecția ,Restituiri", coordonată de Mircea Zaciu, la Editura Dacia. Nenorocirea ediției a fost cenzura, care a tăiat pasajele erotice mai îndrăznețe și
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
e meritul Mioarei Apolzan, care îngrijește și prefațează ediția în colecția ,Restituiri", coordonată de Mircea Zaciu, la Editura Dacia. Nenorocirea ediției a fost cenzura, care a tăiat pasajele erotice mai îndrăznețe și pe cele cu trimitere la bolșevism. A doua reeditare, de astă dată cu adevărat integrală, reproducând și ilustrațiile inițiale, a venit în 2000 la Editura Aius din Craiova, inclusă - atenție! - în colecția ,Noul canon". Valorizarea scriitorului e, în acest fel, foarte generoasă. Adriana Babeți scrie, în prefața sa la
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
dată cu adevărat integrală, reproducând și ilustrațiile inițiale, a venit în 2000 la Editura Aius din Craiova, inclusă - atenție! - în colecția ,Noul canon". Valorizarea scriitorului e, în acest fel, foarte generoasă. Adriana Babeți scrie, în prefața sa la a treia reeditare a romanelor, despre acest gest de precedență: , Slaba difuzare a cărții, ecourile modeste nu au transformat însă reeditarea într-un eveniment cultural" (p. 24). E o formă de optimism axiologic care nu se confirmă nici în 2005, când difuzarea la
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
atenție! - în colecția ,Noul canon". Valorizarea scriitorului e, în acest fel, foarte generoasă. Adriana Babeți scrie, în prefața sa la a treia reeditare a romanelor, despre acest gest de precedență: , Slaba difuzare a cărții, ecourile modeste nu au transformat însă reeditarea într-un eveniment cultural" (p. 24). E o formă de optimism axiologic care nu se confirmă nici în 2005, când difuzarea la Editura Polirom e foarte bună. Nu e oare o dovadă de supraevaluare sau de suprainvestire a autorului cu
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
scrise până astăzi prin concepția și metoda științifică ce-i stă la baza"3 (concepția materialista și metodă dialectica ce își făceau astfel intrarea în educație). După proclamarea Republicii Populare Române, acest manual, devenit unic autorizat, a cunoscut mai multe reeditări până în 1952. Intitulat Istoria RPR, rescria întreaga istorie a României sub forma luptei de clasă. În locul personalităților istorice, erau prezente marile "bătălii" de clasă (conflicte sociale, multe dintre ele inventate) care jalonau istoria țării din Antichitate până la instaurarea regimului "popular
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de autorul însuși, a eșuat înainte de 1989, o proiectată serie de Opere Ury Benador, rămânând în 1968 la primul volum. După 1990, Editura Hasefer s-a simțit pe bună dreptate datoare față de memoria scriitorului și a inițiat o serie de reeditări, începută în 1998 cu Subiect banal, roman prefațat de G. Dimisianu, și continuată în 2005 cu Hilda, într-o ediție îngrijită, prefață și note finale de Henri Zalis. Prin aceste eforturi lăudabile, Ury Benador, deși scriitor minor, nu rămâne deocamdată
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
unei refulări nocive, ce nu mai putea fi cenzurată. Un freudism schematic a fost de ajuns pentru ca o critică îngăduitoare să considere romanele Subiect banal și Hilda foarte moderne (de o ,supremă modernitate", consideră exagerat Henri Zalis în postfața la reeditarea romanului Hilda, p. 255). Moderne sunt fără îndoială, dar e vorba, astăzi, de o modernitate perimată. Într-o societate postmodernă mult mai relaxată, eliberată de conservatorisme (ca indestructibilitatea familiei, autoritatea incontestabilă a bărbatului, imobilitatea femeii în relația sentimentală și confiscarea
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
bibliografia lui Dan C. Mihăilescu. Mai ales că el vine după o altă carte a aceluiași autor intitulată Stângăcii de dreapta. O reacție distrată, de înțeles, la apariția noului titlu, ar fi să se creadă că este vorba despre o reeditare a cărții publicate (și difuzate cvasi-clandestin, adevărată specialitate a casei) de Editura Dacia în urmă cu câțiva ani. Impresie augmentată de faptul că realmente unele dintre texte au mai fost publicate în volumul din 1999. Titlurile celor două volume vor
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
sau de corectură sunt o pacoste, dar cele strecurate în edițiile de referință sau în edițiile critice ale scriitorilor clasici sunt o calamitate. Un cuvânt greșit, o sintagmă sau uneori chiar o frază stâlcită riscă să se perpetueze de la o reeditare la alta, pe baza argumentului firesc că așa scrie într-una din edițiile de autoritate. Aș vrea să semnalez câteva astfel de situații în cazul poeziei argheziene. În primul caz e vorba chiar de o greșeală recentă de corectură, în
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
autoritate. Durerea mea este însă că în acest poem, în ediția din 2000, s-a strecurat o greșeală: în loc de ,negul cartofilor" s-a tipărit ,negrul cartofilor" (v. Tudor Arghezi, Opere. I. Versuri, ediția menționată, p. 213). Necazul este că o reeditare ulterioară, având aceiași îngrijitori, repetă greșeala cu imbatabilul argument că transcrie textul dintr-o ediție de referință: astfel că în ediția Tudor Arghezi, Versuri, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004, p. 154, avem aceeași versiune: ,negrul cartofilor" - ceea ce constituie o
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
eseu monografic, intitulat simplu Arghezi, desfășurat pe 434 de pagini, deci de proporții similare. E o performanță inegalabilă: două lecturi integrale ale operei argheziene, soldate cu două cărți de sinteză, foarte diferite. Cea de-a doua nu e o simplă reeditare a celei dintâi. Ar fi fost prea la îndemână și complet neinteresant. Arghezi din 2004 al lui Dumitru Micu e o rescriere a cărții din 1965, cu o reorganizare a ideilor și o reformulare a interpretărilor, sensibil diferite. Nici o frază
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]