17,529 matches
-
a unui cenaclu literar, „Ion Agârbiceanu”; - elctrician la Întreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr din Arad, din anul 1982-1990); - director de cămin cultural în localitatea Sagu, jud Arad, (1990- 1992); - viceprimar și primar în aceeași localitate de domiciliu, (1992-1996); - referent cultural la Inspectoratul pentru Cultura al Jud. Arad-Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, (1996-2004); - bibliotecar metodist la Bibliotecă Județeană „A. D. Xenopol”Arad, din anul 2004. Până în anul 1989 am folosit, uneori, pseudonimul Silvania- Ardeleanu. În anul 1979
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
narativă amintește de sistemul filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]
-
filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și în piesele „Zilele de pe
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]
-
Acasa > Impact > Istorisire > STAFIILE DE TITINA NICA TENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Stafiile Tata, deși era referent agricol al Consiliului Popular din sat și avea salariu, nu a putut să facă niciodată casă din copacii pe care îi tăiase.Eram opt copii. Eram săraci, că abia avea ce să ne dea să mâncăm.după ce a venit colectivizarea
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
omul în integralitatea sa, să redea fragmentului demnitatea de detaliu semnificativ în scenariul fiecărui destin, să reafirme centralitatea sensului și substanțialitatea semnelor ce compun „textul“ mundan. O cultură neatinsă de „lupertrofia formalismului logic“, de obsesia schizoidă a semnelor fără nici un referent, de solipismul unei perpetue autoreferențialități este, consideră Andrei Pleșu, o soluție a trăirii în interval: cultura se constituie astfel ca drum către valorile de dincolo de ea (de la acelea ale cotidianului până la cele ale sacralității), mai degrabă decât ca scop în
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
bogat în ocne de sare, mine de aur, mânăstiri și tiparnițe vechi, Mihai Sporiș păstrează și duce cu demnitate povara moștenită de la bunii români ai acestei părți de țară ... ” Partea a II-a conține date biobibliografice despre cei 22 de referenți, aceasta fiind particularitatea cărții. Din motive care țin de preferințe personale, domnul Eugen Petrescu a inclus și în această nouă apariție editorială dedicată unei personalități, așa cum a făcut cu un an în urmă și cu lucrarea dedicată părintelui cercetător istoric
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
narativă amintește de sistemul filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și
PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356689_a_358018]
-
filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit autorul și în piesele „Zilele de pe
PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356689_a_358018]
-
laude, această teză, al cărei titlu inițial a fost: Ortodoxia și Apusul în tradiția spirituală a României. Disputele teo¬logice protestante din secolul al XVII-lea, vede acum lumina publicității și în limba română, cu titlul schimbat la sfaturile profesorilor referenți: Ortodoxia și Apu¬sul în tradiția spirituală a românilor.Unitatea Ortodoxiei și apărarea cre¬din¬ței ortodoxe în fața propagandei protestante din secolul al XVII-lea. Importanța studiului constă în abordarea istoriei spirituale a neamului românesc de la începuturile lui, arătându-se
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
de mulți ani și înțelegerea de care m-am bucurat, sprijinul și îndemnurile date, încrederea și răbdarea acordate, interesul și grija manifestate față de persoana mea, amândoi plecați, între timp, la veșnicele lăcașuri. Aceleași mulțumiri le aduc și profesorilor din comisia referenților științifici, domnilor Vasile Iannopulos și Nicolae Xexakis, care mi-au arătat multă înțelegere și răbdare, dându-mi și prețioase sfaturi. Pe lângă cei menționați mai sus, mulțumirile mele se îndreaptă și către dis¬tinșii profesori Preacucernicul Părinte Gheorghe Metallinos, Decanul Facultății
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
lumii. Tot ce pot cunoaște individul și comunitatea, ca preț al efortului lor meliorist, este eșecul (vezi emblematicele Instalarea șefului de punct și Comorile din stadionul părăsit). La limită, se ajunge la dezarticularea logică a limbajului însuși (nu doar a referentului), la ipostazierea și etalarea discursivă a demenței, potrivit unei poetici pseudo-parodice, postmoderne, susținute de aserțiuni precum: “Oamenii sunt bolovani ruinați dar în singură sprânceană ademenesc, ostașii cerți ai furtunilor și idioților. Te foarte mulțumesc cu o remușcare” (Singurătatea vede acoperiș
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
expoziția de pictură a artistului Marcel Naște, intitulată „Icoana - imagine și dogmă”, vor fi prezentate un recital de versuri în viziunea actorului-regizor Liviu Pancu, sceneta „Bună Vestire”, susținută de trupă de teatru „Din culise” (interpreți: Simina Cota și Remus Cociș, referent cultural Ana Maria German, muzica Gecsi Jancsi) și recitalul muzical al grupului „Anotimpuri”, alcătuit din cantautorii Enea și Smaranda German. Participa: prof. dr H.C. Victor Crăciun - președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, gen. (r) prof.dr. Mircea Chelaru - vicepreședinte
PUNŢI DE LUMINĂ , EDIŢIE SPECIALĂ: LAZĂR LĂDARIU -75 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353867_a_355196]
-
lucra cânepă și teșea în război și coșea cămăși cu arnici roșu și albastru pentru băieți și cu mărgele pentru fete... Și era deșteaptă și a trăit 90 de ani. Și tatăl Titinei, deși avea doar șase clase și era referent agricol la Sfatul Popular, mereu zicea: „învăța carte, ca să nu muncești! Din carte vine lumină și înveți pentru tine, pentru că de sapă nu ești bună că ești „de nevoie”. Dar Titina a terminat clasa a VII-a și tatăl a
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
scăzuse cu peste cinci zeci la sută... *** Robert Terciu era absolvent de agronomie însă datorită mamei sale, o doamnă care nu concepea că agricultura se face la țară, ajunsese în minister, iar acum se dădea cu capul de pereți. Fiind referent trei, pe el picase măgăreața să întocmească raportul referitor la starea zootehniei, raport care mergea sus, suuus de tot. Adică acolo de unde putea veni un trăsnet care să te ejecteze exact la vaci. Plângea și-și dădea pumni în cap
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
Ing. Todirel Călugărița ( poet, epigramist din Fălticeni ). Ofițer Jandarmi Ovidiu Donisă ( poet din Bunești ) . Felicia Niculina Lămășanu ( poetă din Horodniceni / Suceava ). Violeta Sabina Lazăr ( poetă din Pașcani ). Ing. Simina Silvia Scladan ( poetă din Iași ). Ing. Carmen Simion ( poetă din Pașcani). Referent cultural Ștefan Ioan . Jurist Veronica Ștefan ( poetă din Fălticeni ). Dumitru Viziteu ( poet din Bunești ). Invitat special la acest eveniment a fost doamna Ec. Rodica Rodean - Președinta Asociaței ,, Universul Prieteniei ,, din Iași, care a contribuit la acest eveniment prin bogata și
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
madam Lefter Popescu”. Logica firească a enunțului și predicatul „are” folosit la singular ar impune ca „madam Popescu” să fie elementul regent al pronumelui „care”, ceea ce nu permite topica greșită și de-a dreptul ilogică și ilară, care trimite la referentul „case”. Privită în ansamblul ei relația d-lui Lefter cu chivuțele evidențiază și alte încercări de adaptare la situația de comunicare. Când merge la casa chivuțelor este insinuant: „Lipsește ceva dintr-o casă ... știe ea ce lipsește.” Ideea de insinuare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui fiindu-i proprie numai folosirea lor în anumite contexte, în anumite asocieri de cuvinte și cu privire la anumiți referenți. Prima parte a schiței „Un pedagog de școală nouă” este o conferință concepută sub forma unui dialog imaginar între profesor și elev. Profesorul întrebuințează un singur cuvânt depreciativ căruia îi atribuie o funcție de îndreptare și încurajare, ci nu de admonestare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este o dovadă a intensității furiei de care este cuprins profesorul, cât și a intensității obrăzniciei de care dă dovadă elevul. Subiectivismul profesorului atinge cote maxime, nu numai că nu-l sancționează
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
vârsta maturității, care are o condiție socială bună și care se află într-o relație de amiciție cu emițătorul. Formula „stimate domnule director”, specifică stilului administrativ exprimă un grad maxim de respect, datorat atât vârstei cât și statutului social al referentului, creând totodată o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Substantivul „nene” urmat de prenumele personajului exprimă respectul față de vârsta personajului și o anumită notă de familiaritate glumeață între emițător și receptor. Concluzii Personajele lui I.L. Caragiale dovedesc o mare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
moment. Conștiința artistică se pretinde dominată, chiar eliminată, de impuls, deși, în realitate, ea este aceea care inițiază și dirijează (cu sau fără știință) totul. De aici, aerul ușor parodic, polemic chiar, de aici stratul meta-artistic (inocent, desigur) al mesajului. Referentul, în fiecare caz în parte, este, simultan, pretextul, faptul concret, obiectul vizat, și pictura însăși. O tensiune foarte productivă sub raport estetic. Tema ultimă (arhi-tema, cum o numesc adesea) este Paradisul pierdut, ori, mai exact, pierderea iremediabilă a Paradisului, cu
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
dragoste și Partea a doua: Invocații pentru templu - , epicul intens elaborat și, totuși, accesibil, fluent, al cărții, apelând la subtile identificări și separări între vocea auctorială și cea a personajului, între realitate și vis, între trăire imediată și amintire, între referent și semn, acest epic de natură reflexivă, ce are, drept spațiu de geneză și de manifestare, camera cu iluzii (“Și aceasta însemna să constat stupefiat că însăși viața, în realitatea ei, îmi cotrobăiește prin camere, mai precis prin camera cu
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
scăzuse cu peste cinci zeci la sută... *** Robert Terciu era absolvent de agronomie însă datorită mamei sale, o doamnă care nu concepea că agricultura se face la țară, ajunsese în minister, iar acum se dădea cu capul de pereți. Fiind referent trei, pe el picase măgăreața să întocmească raportul referitor la starea zootehniei, raport care mergea sus, suuus de tot. Adică acolo de unde putea veni un trăsnet care să te ejecteze exact la vaci. Plângea și-și dădea pumni în cap
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
dat în mod constant răspunsurile armonice la Sfânta Liturghie, și a înființat un comitet cultural, împreună cu care a organizat serbări populare și șezători sătești. S-a remarcat și prin predicile duminicale, fiind apreciat ca un bun cuvântător bisericesc. Încât, consilierul referent eparhial care i-a făcut inspecția la parohie în anul 1933, pe bună dreptate scria în raportul său: "Plin de energie și cu spirit organizatoric, bun slujitor și predicator, Preotul Ioan Marina este animat de cele mai alese sentimente față de
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
de noi jocuri și exerciții variate, adaptate nivelului de vârstă. Moto-ul Colecției Magic: Nu există lucruri mari, făcute în educarea copiilor noștri, ci doar lucruri mici, făcute cu o dragoste măreață" Autoare: Ed. Maricica Stroia (licențiată în științele educației); Referenți științifici: prof. dr. Monica Grosu - Colegiul Național "Lucian Blaga" din Sebeș, Alba; prof. drd. Adina Voica Sorohan - Colegiul Național "Lucian Blaga" din Sebeș, Alba; Referenți de specialitate: prof. institutor gr. I Narcisa Bucureștean - Grădinița Gârbova de Sebeș, Alba; prof. institutor
CAIETE SPECIALE PENTRU GRĂDINIŢĂ: FIFI FURNICUŢA DESCOPERĂ ... LITERELE (CIFRELE, NATURA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358092_a_359421]
-
lucruri mici, făcute cu o dragoste măreață" Autoare: Ed. Maricica Stroia (licențiată în științele educației); Referenți științifici: prof. dr. Monica Grosu - Colegiul Național "Lucian Blaga" din Sebeș, Alba; prof. drd. Adina Voica Sorohan - Colegiul Național "Lucian Blaga" din Sebeș, Alba; Referenți de specialitate: prof. institutor gr. I Narcisa Bucureștean - Grădinița Gârbova de Sebeș, Alba; prof. institutor gr. I Felicia Muntean - Grădinița Gârbova de Sebeș, Alba; ed. gr. I Sibișan Dorina - Grădinița Șugag, Alba; prof. gr. II Dănilă Andreea Maria - Șugag, Alba
CAIETE SPECIALE PENTRU GRĂDINIŢĂ: FIFI FURNICUŢA DESCOPERĂ ... LITERELE (CIFRELE, NATURA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358092_a_359421]