55,719 matches
-
nu sînt capabile să, acopere aceste necesități". Observație dreaptă și care s-a remediat, tîrziu, în anii șaizeci. Constata, apoi, declinul ratei natalității de la 35/1000 locuitori în 1930 la 23,8/1000 locuitori în 1946. Să menționez că, făcîndu-se referiri la situația deficientă a alimentației în țară se precizează că "în ciuda dificultăților de comerț cu Vestul, SUA a trimis României cantități considerabile (în special grîne), fiind al doilea mare furnizor cu aproximativ o cincime din valoarea totală a importurilor în
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
cu pași de ascensiune, cu reveniri, cu repetări, cu reconsiderări. Și, din toate acestea, mă străduiesc azi să tai, pentru dvs., poteca de munte, proprie să te conducă sus, pe vîrful fericit, încununat cu slava Taborului)". Și urmează relatarea, cu referire la exegeți cunoscuți și cu aprecieri personale ca aceea că "diftonul Luca" scriindu-și amintirile proprii, devenite Evanghelie, nu avea cunoștință de epistolele lui Pavel, îi releva unele contradicții ale acestui text-mărturisire, notează, nu fără surprindere, că știința exegetică biblică
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
Austro-Ungar a stăpînit Ardealul după cel Habsburgic, Cadrilaterul n-a devenit parte a României după 1920, ci după 1913 ș.a.m.d. În schimb nici una din informațiile esențiale din eseu nu este însă infirmată. Surprinde (oare chiar surprinde?) absența oricărei referiri la capitolul foarte amplu consacrat de Judt problemei evreiești din România și atitudinii intelectualității românești față de ea. Uneori dl Iorgulescu traduce în mod tendențios pasajele pe care le contestă. Tony Judt vorbește de pildă despre C.V. Tudor ca despre unul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Imn Acatist la Rugul Aprins al Născătoarei de Dumnezeu, Icos VII, În vol. Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999, p. 43 footnote>, având la bază scrierile Părinților răsăriteni cuprinse În cele douăsprezece volume din Filocalia românească. Referirile explicite din Filocalie la Maica Domnului sunt puține la număr și destul de succinte. Cu toate acestea, Părinții filocalici au meditat adânc Încă de la Început asupra semnificațiilor ascunse referitoare la Maica Domnului. Cu toate că nu-și propun să dezvolte pe această temă
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
interesante mi se par cele din din sfera aprecierii pozitive. Evident, adevărat nu e prin nimic specific aplicării la mașini: în limbajul tineresc contemporan, e de câțiva ani termenul la modă pentru judecata pozitivă asupra muzicii, hainelor, persoanelor etc. Cu referire la mașini, adjectivul e cu siguranță folosit foarte frecvent, chiar în scris: Când o să-ți fluture unul cheile unui apartament și ale unei mașini adevărate, vei uita promisiunile" (arhiva on-line Cotidianul, 2000 - reportaj); "O mașină adevărată ar fi poate Toyota
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
semantică a adjectivului (de origine participială) supărat. Dicționarul de cuvinte recente (ed. a II-a) al Floricăi Dimitrescu înregistrează sintagma muzică supărată, din argoul tinerilor, ilustrând-o cu un enunț oral și cu un citat din revista 22, din 1994; referirea la o "muzică dură" poate sugera o explicație a evoluției semantice, plasabilă totuși în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic de bun"), ca și în cel al valorilor adolescentine (modelul "tînărului rebel"). În orice caz, sînt supărate
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei = EZ ediția de prînz, 240, 1993, 6), cu textele literare
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
lungul vieții. Îl putem considera, în cazul acesta, un Papillon român? Nici atât. Jean Celeste Dimitrescu nu este un scriitor naiv (chiar dacă îi lipsește o pregătire sistematică de literat). Sarcasmul său caustic, originalitatea stilistică agresivă, plăcerea sadică de a șoca prin referiri directe la viața sexuală și prin evocarea unor scene macabre îl înscriu în descendența unor profesioniști ai hărțuirii cititorilor, ca Louis Ferdinand Céline și Henry Miller. Și mai este ceva. Cărțile sale sunt pline de peripeții captivante, dar dacă le
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
Nu mai vrem armeni în Anatolia - nicăieri". Iar oficialitățile germane la Constantinopol au sprijinit acest genocid. Astăzi ceea ce cer armenii este recunoașterea de către turci a acestui genocid făptuit și asumarea lui. Aceștia refuză încăpățînat, socotind un ultragiu la adresa Turciei orice referire la acest abominabil genocid al armenilor din 1915. Să adaug că acest genocid din 1915 a fost reluat, pe scară industrială, de Germania nazistă din 1942, de cînd, la Conferința din 1942 de la Wansee a găsit mijlocul pentru "soluția finală
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
Irina Coroiu Cum au trecut de acum și febra pronosticurilor, și frisonul deschiderii plicurilor, ne putem permite cîteva reflecții la OSCAR 2001. Sînt referiri la filmele vizitate împreună cu cinefilii români și trebuie salutată din nou politica importatorilor autohtoni cărora le datorăm faptul de a cunoaște aproximativ 75% din peliculele nominalizate, începînd cu vedeta acestei ediții. Pentru Ridley Scott totul a început cu un tablou
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
depistează sensul unor prea lapidare însemnări, lămurite fiind în aparatul de note, deodată totul se limpezește și se clarifică. Și munca aceasta e atît de mare și complicată (trebuie depistate și lămurite la ce cărți, articole, personaje azi uitate face referire autorul) încît editoarea, d-na Gabriela Omăt, și l-a asociat, la început, pe dl Alexandru George, bun cunoscător al operei lui Lovinescu și al epocii) pentru ca, de la volumul al treilea, să solicite și colaborarea d-nei Margareta Feraru, editor cu
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
sau a fiorului religios ce răzbat din atmosferă sumbră. Pornind de la influențele unor poeți romantici germani (mergând uneori până la prelucrări) mai mult sau mai putin simțite în opera poetica a lui Eminescu, tânăra eseista găsește pe filiera destul de fragedă a referirilor poetului la pictură germană o interesantă și credibilă sursă de inspirație pentru Cugetările sârmanului Dionis. Este vorba despre tabloul Poetul singuratic (1839) al lui Karl Spitzweg (1808-1885), unul dintre cei mai cunoscuți exponenți ai Biedermeierului german, ale cărui picturi, în
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei = EZ ediția de prînz, 240, 1993, 6), cu textele literare
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
Kermode încearcă să scape (spre a consola o conștiință vinovată) fixîndu-și în schimb atenția asupra zilei în care s-a produs accidentul, o superbă dimineață de noiembrie, calmă și perfect senină. Strategia aceasta nu e întîmplătoare, căci autorul face dese referiri la acele episoade din viață pe care e prudent să nu și le amintească. Memoria o cutie a Pandorei în care Kermode ezită declarat să scotocească. Să fi fost oare prea multă traumă în viața lui? Capitolul despre război, cel
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
expun învățături de credință, formulează canoane, norme de conduită, reguli tipiconale etc., Sfinții Părinți, acești oameni divini, cu minți agere și pătrunzătoare, au tratat și probleme morale dintre cele mai variate, despre care vorbesc și Sfintele Evanghelii și care fac referire la viața creștină în general și îndeosebi la: prietenie, relațiile dintre creștini și necreștini, relațiile dintre Biserică și Stat, muncă și bunuri materiale, război și pace, inegalitate socială și economică, sclavie, căsătorie, familie, atitudinea în fața vieții, a morții, a naturii
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
noi, românii, cu Eminescu. Trecînd peste aceste diferențe de opinie, care nu m-ar fi putut opri să public articolul, nu-mi pot ierta că i-am îngăduit d-lui Rusu să-și amestece părerile literare cu tot soiul de referiri la funcțiile publice ale celor cu care d-sa nu e de acord. Ce legătură are critica literară a d-lui Zamfir cu faptul că e ambasadorul României în Portugalia? Ce relevață are faptul că dl Simion a fost răsplătit
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
despărțiseră, diferitele componente ale fizionomiei sale păreau a executa, ca într-o dementă pictură de Picasso, un dans războinic cuțovlah". Romanul lui Ion D. Sîrbu, antimimetic și deconstructiv, exaltă o viziune carnavalescă asupra lumii, o "lume pe dos", deformată, bolnavă (referirile intertextuale la Candide sau Laus stultitiae sunt frecvente), iar scopul, oricărei scrieri carnavalești rezidă în încercarea, în testarea ideii, a adevărului (discursurile lui Candid, ale Olimpiei, ale lui Sommer, Winter, Bura, Tutilă I. etc. au tocmai un asemenea rol, datorită
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
cărții se numește, alternativ, Mircea Nedelciu și Diogene Sava (acesta fiind prezentat ca un absolvent al Facultății de Istorie, originar dintr-un sat din Bărăgan, Boroana, și angajat al Marelui Institut de Istorie, gigantică instituție științifico-propagandistică, specifică unei dictaturi comuniste). Referirile la Mircea Nedelciu se fac la persoana întâi și persoana a doua, iar cele la Diogene Sava - la persoana a treia. Secvențele despre Mircea Nedelciu iau frecvent aspectul unor însemnări de jurnal intim: "februarie '88 Zi destul de anostă. Scurtă convorbire
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
ca termen politic. Asemănarea superficială, caracterul repetitiv al formulării 'adevărurilor'doctrinare, al lozincilor mobilizatoare în discursul ideologic totalitar, de tipul celui care a dominat și comunicarea socială românească a ultimei jumătăți de secol, explică extinderea sintagmei limbă de lemn în referirea la forma de expresie a textelor, a discursului totalitar, ale cărui particularități de organizare au fost puse în evidență de profunda analiză efectuată de autoarea franceză. În această etapă a evoluției sale, sintagma își păstrează caracterul metaforic, utilizarea ei referindu
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
Zafiu Primele reviste umoristice românești ar putea constitui o sursă importantă pentru cunoașterea limbajului vorbit acum un secol și jumătate, a stilului colocvial din perioada modernizării Romanei. Istoriile limbii literare le neglijează totuși, sau le iau în considerare doar prin referiri la colaboratorii lor celebri, la autorii care au fost validați estetic: astfel, stilul umoristic al presei de la sfîrșitul secolului al XIX-lea ne este cunoscut mai ales prin Caragiale. Al. Andriescu, într-un studiu asupra evoluției limbajului publicistic (Limba presei
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
incitantă încât relectura devine un sine qua non. O relectură care nu urmărește șiretlicuri de tehnică ci se insinuează în sensibilitatea labirintică a autorului. Cât din ființa dvs. puneți în aceste personaje? Există undeva în cărțile pe care le scrieți referiri autobiografice? Unde? J.B.: Ei da, fiindcă la urma urmei viața noastră a tuturor e un câmp de bătaie, nu-i așa? Ar fi tare plicticos un roman despre personaje fără izbânzi și înfrângeri, momente bune și rele. Datoria romancierului e
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
franceză, italiană și română. De exemplu, articolul DICTIONARIUM cuprinde următorii temeni: port. dicionário, sp. diccionario, cat. diccionari, fr. dictionnaire, it. dizionario, rom. dicționar. Fiecare cuvînt romanic apare cu data (aproximativă) a primei atestări, cu indicații morfologice și semantice și cu referiri la statutul său în limbă (învechit, rar, curent). Desigur, nu toate etimoanele au o listă completă de reprezentanți în limbile romanice: termeni ca indago, indebitus, indecorosus au mai puține reflexe decît indecetia, indestructibilis, index. Un sistem simplu și flexibil semnalează
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 266. 38 Ibidem, Omilia a XII-a, p. 276-277, apud Chișcari Ilie, op. cit., p. 20. 39 N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa, în „Studii Teologice”, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 27-28. Norme de redactare (ἐνδεδῦσθαι τόν χριστόν)40. Acum i-a apărut propria-i frumusețe (τό ἴδιον αὐτῆσ ἀνεφάνη χάλλος)41 și de aceea este
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
prin cuvintele „Scoală-te și vino”, de atâtea ori îi dă și puterea de a urca spre mai bine (In Canticum Canticorum, Omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 876B); cf. N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa..., p. 28. Norme de redactare Pentru Sfântul Grigorie, în opera In Canticum canticorum, cuvântul „miresme” - „mirodenii” ține locul excelențelor - sau, am putea spune, al „virtuților” - ființelor umane. Lucrurile care conferă picanterie tocăniței serbede a
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
animă De vita Moysis, care prezintă urcușul profetului pe muntele Sinai ca simbol al urcușului spiritual 68. Se mai întâlnește în scrierile Sfântului Grigorie o imagine cunoscută sub numele de homo bulla 69. În In Canticum canticorum, această imagine face referire la proprietățile ascensionale ale bulei de aer, fiind redată astfel: „În același fel cum un suflu de aer, care 65 Paul Plass, Transcendent time and eternity in Gregory of Nyssa, în „Vigiliae Christianae”, Nr. 34, 1980, p. 182. 66 Sf.
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]