35,507 matches
-
uscat sau searbăd. Plajele lui de culoare, cănd fluide când agitate, când de o minerală, calmă consistentă, grădinile lui înverzite, sau și numai întinderile cosite, asemenea unui gazon englezesc din iarbă căruia răzbate înviorător smaragdul, ori alburile unor pereți care reflectă cu tărie lumină, servind totodată drept așternut unor grafitti-uri negre, scuturate de nerv, trezesc privitorului o stare de satisfacție greu traductibila în cuvinte, pentru că specificul plastic, limbajul sau vizual, nu se lasă conceptualizat. Bucurie lirica? N-aș spune, desi suntem
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
prematur, mărturisesc tendința de stabilizare într-o constantă - de atitudine și de discurs - a eului poetic din Percheziționarea îngerilor. Adolescență cîndva reconfortant negatoare pălește în imaginea din oglinda-poem, care arată cu o cruzime sporită ridurile și căruntețea. La fel cum reflectă și reprezentația triviala a cotidianului, si scurgerea rutinata a timpului, si cotloanele meschine ce l-au așteptat la colțul de stradă al maturității pe inocentul care visase cu puritate la palatele gloriei și la focurile bengale ale existenței. A început
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
sînt interesante pentru că manifestă o formă de conștiință lingvistică elementară, o dovadă de sensibilitate față de latura formală a limbii; în plus, alegerea dificultăților ar putea fi pusă în legătură cu specificul fonetic al fiecărei limbi. Inventarul încurcăturilor de limbă ar putea astfel reflectă spontan o ierarhie a dificultăților fonetice majore pe care vorbitorii nativi le percep în folosirea propriei limbi. Interpretarea conform căreia aceste încurcături sînt în primul rînd un exercițiu de pronunție e însă ușor idealizata: în foarte multe cazuri, jocul e
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
pentru efortul de a citi cel putin o carte pe săptămînă, de a alerga la biblioteci după referințe, de a respecta - ai, n-ai chef - termene fixe și de a-ți pierde zile prețioase ale tinereții la masa de scris, reflectînd la textele, nu totdeauna valoroase, ale altora - e simbolică, nu acoperă nici un sfert din prețul cărții la care scrii. Iar faptul că recenziile lor par mai rele, nu are nici el nimic de a face cu feminismul. Criticii foarte tineri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
multe cotidiane care ies în București, titluri consacrate incidentului diplomatico-militar dintre România și Rusia provocat de survolarea spațiului aerian al României a unui avion rusesc militar de transport înainte de oră convenită, spun multe despre capacitatea ziarelor de la noi de a reflecta un asemenea eveniment. Pentru ZIUA - Rușii au fost puși cu botul pe labe, ceea ce nu e nici adevărat și nici tocmai responsabil mediatic. Pentru CRONICĂ ROMÂNĂ, adevărul e contrazis chiar din titlu - Respectînd regulă celor patru ore, rușii au trecut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
și farmec de studenți de la Universitatea de Muzică. Și în fine, o reîntoarcere la surse cu lăutari din Gherla și o fanfara moldoveneasca. Ei au cântat cu o însuflețire contagioasă muzică autentic țărăneasca. După o săptămână de discursuri supersofisticate, unele reflectând întreaga angoasa a lumii contemporane, contactul cu aceste valori în care candoarea arhaicului se întâlnește cu un extrem rafinament (dar altfel) a fost binevenită. În concluzie, un festival viu, înnoit în spirit, cu idei atractive. (Director fondator Ștefan Niculescu, director
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
ale lui Gracian, care prescriu norme de comportament interior și exterior, în Ascuțimea și arta ingeniozității Gracian nu își dădăcește direct cititorul cum să vorbească ales, ci îi oferă exemple celebre, pilde ale unor mari scriitori și oratori din trecut. Reflectînd la aceste vîrtuți retorice, spaniolul încearcă totodată să descopere anumite tipare teoretice, mecanisme de construire a discursului persuasiv ce ar putea fi preluate de cineva dornic să devină, la rîndu-i, un maestru al ascuțimii și ingeniozității. Gîndire și vorbire sau
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
ei de către autor este una a nobleței, luxului, si astfel a îndelungatelor răgazuri, în care bărbații își omoară plictiseală construind discursuri ornate așa cum femeile construiesc broderii sofisticate. Oamenii acestei lumi vorbesc în calambururi și jocuri de cuvinte, vorbirea lor le reflectă firea de enigmatici, echivoci, dubitativi, contemplativi. A evita formularea directă este un semn de distincție pentru Gracian, căci numai un ins simplu, rudimentar, isi comunica fără ocoliș gîndurile. Vorbirea presupune, în concepția lui, un adevărat ceremonial, și implicit o inițiere
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult cu cît anchetă respectivă reflectă mituri, clișee și destule curiozități în mentalitatea oamenilor de cultură de la noi. Au fost solicitate 100 de personalități din toată țara (40 de scriitori, 8 politologi și ziariști, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și muzicieni, un
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
bine. Dar în iunie 1947 mărturisea: "Începe să-mi slăbească tragerea de inimă pentru continuarea acestor însemnări zilnice. Nu le mai văd rostul...Ce mă face atunci să le continui? Nu știu singur ce sa raspund. Obișnuință de a ma reflectă pe mine însumi în scris. O credință oarbă în nemurirea neamului românesc? Înrădăcinată mea dispoziție de a căuta o finalitate în tot ce se petrece în jurul meu?" Avea 78 de ani, (în 1946) mai era membru al Academiei, avea o
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
grupului subREAL și cea a lui Dan Perjovschi, ambele înscriindu-se într-un discurs în același timp individualizat și unitar. SubREALul va realiza o expozitie-instalatie numită ,,Serving art", care intenționează reconstituirea imaginii artei românești de dinainte de 1989, așa cum s-a reflectat ea în revistă Artă și așa cum a fost ea acceptată și susținută oficial. Prin ,,oficial" se poate înțelege atît atitudinea promovată de către propagandă comunistă, cît și imaginea despre sine pe care fenomenul însuși a furnizat-o și a acreditat-o
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
așadar, a-l aborda în latura lui obiectualizabilă, dar numai în măsura în care obiecualizabilul echivalează aici cu imortalizabil. Un îndrăgostit, constată Jeudy, este întotdeauna, mai mult sau mai puțin un pictor: el îndreaptă o șuvița a iubitei, îi cumpăra vesminte și bijuterii, reflectînd la felul în care acestea o vor împodobi și îi vor descoperi frumusețea. Trupul iubitei e un tablou pe care nu îl termină niciodată, veșnic preocupat de retușuri. Cumva, remarcă autorul, această atitudine tipică pentru îndrăgostit poate părea jignitoare, nu
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
unui obiect, ci compatibilitățile lui culinare - sau, poate, modul de consumare. S-ar mai putea dezvolta și ipoteze asupra viziunii practice și eficiente a existenței, ba poate chiar asupra unei mentalități consumiste. Evident, rolul antropologic și cultural al hranei e reflectat în orice limbă, de pildă în metaforele mîncatului și ale foamei, ori în desemnările alterității, ale străinilor, pe baza hranei consumate. În cazul de la care am pornit, domină totuși, în mod destul de probabil, efectul glumeț și ușor depreciativ al obiceiurilor
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
pentru a o recunoaște. Ceea ce există în natură există ca să fie observat... De exemplu ritmul și dinamica unei ființe urcând o scară și ritmul și geometria scării în sine, ca într-o fotografie din Grecia (1961), apoi un om alergând reflectat în apa ce acoperă strada după ploaie, ca în imaginea surprinsă în spatele Gării Saint-Lazare din Paris (1932); un chip uman și un tablou, ca în două dintre fotografiile făcute în Spania, la Cordoba în 1933, sau o intersectare de linii
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
ca o vindecare temporară prin "ordinea cosmică a artei" de spaimele realității haotice ce nu-i dădeau niciodată pace." La rândul său, Mircea Martin explică în câteva fraze - care vor fi probabil de multe ori citate - modul în care se reflectă în opera poetului conștiința morții: "Moartea n-a fost pentru Cristian Popescu o abstracție, o amânare, o exterioritate radicală; dimpotrivă, o proximitate concretă, o componentă a vieții, o iminență continuă. Conștiința acută a morții îl va fi făcut să persevereze
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
conferință: Chipul femeii oglindit în artele plastice. Ce caută cei doi la conferința asta? Cine știe? Oricum, există amândoi și, în timp ce conferențiarul dezbate chestiunea, Manole vede că chelia acestuia transpirată, e un fel de oglindă în care fata blondă se reflectă perfect, figura ei gingașă ajunge la el, la Manole, și numai la el, în unghi drept, ca-n schemele cu sateliții de comunicație". Obsesia pentru concentrarea maximă a textului și totodată, gradul de abstracție indus de o structură rigidă m-
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
atunci cînd sîntem confruntați cu oglinzi convexe sau concave, bifocale, sferice, cilindrice... Deci cu oglinzi ce nu-și ascund menirea de a fi altfel decît noi sau decît lumea. Decît cei pe care ne - sau decît cea pe care o - reflectă. Și tot altfel de a ne/o arăta.Iluzia morții - ca și "vraja" ei asupra noastră - o aflăm în oglinzi plane. Arta, metafora, salvează de la moarte. Fie și doar în scurta clipă a contemplației. În viața zilnică și în banal
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
ceilalți", ci "noi, ăștia" - ceea ce implică o relație de complicitate, și nu de adversitate sau, mai bine aproximat, de complicitate-în-adversitate) nu mai putem face, de cinci secole, abstracție de acea imagine. Tot la fel se întîmplă cînd imaginile, chipurile, se reflectă în oglinzi pervers complexe și, din nou, încremenesc într-un portret, precum acela - aproape sincron - al mult prea tînărului rege Edward al VI-lea. Ce, poate că tocmai de aceea, a și murit atît de tînăr. Fiindcă și-a văzut
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
tablourile din oglindă. Și, cu certitudine, se mai întîmplă pentru că acela care mînuiește oglinda de cerneală și de vrăji îi e dușman neîmpăcat. Tot Borges, în Oglinzile acoperite, arată că se teme de oglinzi fiindcă imaginea pe care ele ar reflecta-o ar putea fi diferită fie de realitate, fie de propriu-i chip. Chip care devine astfel (cred) însăși realitatea - o himeră deci - sau o alternativă, o închipuire a acesteia. Poate, un surogat. De fapt, un delegat. Și al realității
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
pare a fi un avatar - mai complex, totuși, pentru că ea acoperă oglinzile - al aceleia care înnebunește reflectîndu-și chipul - ca și pe al iubitului său echivoc (chip ce nu o mai părăsește din momentul în care el a părăsit-o). Le reflectă în adîncul unei ape, care, în cele din urmă, narcisistic, o atrage și o cuprinde. Moartea Ofeliei - ambiguă pînă la capăt - e, totuși, o izbăvire de fantasme. Ale sinelui și ale Celuilalt. Ale lui Hamlet. Care poate că de-abia
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
se îndoi. Credibilitatea presei ca oglindă a "realității" (dar a căreia din ele?) e greu de pus în discuție de acela care avea să își creeze, peste ani, propriile jurnale și reviste-magazin, cu scopul unic și mărturisit de a se reflecta pe sine, propria creație și propria viziune despre lume. Desigur că și povestea credibilității operei, așa cum a fost (s)pusă de autorul-demiurg (Dumas, în ocurență) ține tot de oglindire. Însă acum vorbim despre oglindă, obiect fizic și metaforă palpabilă, al
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
creație și propria viziune despre lume. Desigur că și povestea credibilității operei, așa cum a fost (s)pusă de autorul-demiurg (Dumas, în ocurență) ține tot de oglindire. Însă acum vorbim despre oglindă, obiect fizic și metaforă palpabilă, al cărei referent-cu-mii-de-forme ne reflectă (și ne îndeamnă la reflecții) infinit, pe fiecare dintre noi, în viață. În viață și nu tocmai. Sau nu chiar. Fiindcă exact în momentul în care dublul discursiv al lui Dumas concepe și verbalizează o îndoială cu privire la statutu-i de om
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
confruntat cu eul său adevărat (creația duce - sau opinia generală consideră că ar trebui să ducă - între altele, la cunoașterea de sine și tot astfel este percepută, în mod obișnuit și confruntarea cu apropierea morții), cu propria imagine ce se reflectă în oglindă, fix atunci se deschide ușa dinspre stradă, dinspre lume, dinspre exterior. Și apare - desigur - un mesager. Care aduce o scrisoare. De dincolo. De dincolo de cameră. De dincolo de propriul univers. De dincolo de viață sau de dincolo de moarte? Răspunsul e
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
teatru al acțiunii, și cînd abordează calmul înalt al istoricului. Cînd se apropie de eveniment, și cînd se depărtează, cînd privește detaliul în imediatul lui, ignorînd deliberat contextul și tocmai astfel adîncind suspense-ul, și cînd explică, dizertează, recreînd situații și reflectînd la morale. Părerea mea este că Behr își concepe propria identitate auctorială ca un cor de amatori, care cîntă bine cînd au o seară mai bună și piesa se nimerește să fie frumoasă în sine, dar poate fi la fel de bine
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
maghiară. Se știe că relaxarea începută la moartea lui Stalin și pe care discursul lui Hrusciov de la Congresul XX al PCUS ar fi trebuit s-o continue a fost o vreme blocată de cele întîmplate la Budapesta. Faptul s-a reflectat în cultură. Reîntronarea unor drastice exigențe ideologice are ca urmare, în 1958-1960, retragerea dreptului de semnătură unor scriitori, o campanie anti-Călinescu orchestrată direct de Răutu, broșura lui Ov. S. Crohmălniceanu despre realismul-socialist etc. Și, probabil, întărirea supravegherii lui Blaga. Mai
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]